​​​Cresterea consumului privat isi mentine ritmul de 18% dupa prima jumatate de an. Cele mai mari cresteri ale vanzarilor sunt la alimente: 24%

In primele 6 luni din acest an, consumul privat (indicat de afacerile din comertul cu amanuntul) a crescut cu 18%, potrivit unui comunicat transmis miercuri de Institutul National de Statistica. Cele mai mari cresteri s-au inregistrat la vanzarea de alimente (peste 24%), produse nealimentare (+16,4%) si carburanti (+11,4%). Aceste cresteri vin pe fondul maririlor salariale si al disponibilitatilor mai mari de consum a romanilor. Partea proasta e ca o buna parte din aceste cresteri se duc in importuri, iar acest lucru s-ar putea regasi in deteriorarea balantei comerciale si in posibile presiuni de depreciere a leului.

Tendintele recente in restul Europei in privinta cheltuielilor de consum arata o crestere foarte modesta (in cazul Elvetiei, chiar o scadere, dar acolo vine pe fondul aprecierii francului).

Consumul e foarte important atat pentru firme cat si pentru economie in general, el reprezentand circa doua treimi din activitatea economica. De asemenea, consumul este principalul motor al veniturilor unei firme, ducand la expansiunea businessului si la cresterea volumului angajarilor fortei de munca

Vanzarile de mancare au inceput sa creasca puternic dupa ce TVA la alimente s-a redus de la 24% la 9%. Inca de la jumatatea anului trecut cifrele privind vanzarile de alimente indicau cresteri de peste 10%, chiar 20%, cifre ce amintesc de anii de boom cand consumul era motorul principal al economiei.

Cresterea vanzarilor de alimente s-ar putea aplatiza in a doua perioada a anului, cand baza de comparatie va fi aceeasi- un TVA de 9%.

Pe termen mediu, un alt argument in favoarea cresterii consumului il poate constitui si faptul ca bancile nu ofera suficiente stimulare pentru economisire (oferind dobanzi real negative pe alocuri), ceea ce incurajeaza cheltuirea banilor in alte scopuri.

•  Cum calculeaza INS cifra de afaceri in comertul cu amanuntul

Cifrele anuntate de INS se calculeaza pornind de la un esantion de 1.600 de firme care au ca activitate principala comertul cu amanuntul (diviziunea CAEN Rev. 2: 47). Baza de selectie a esantionului asigura o reprezentativitate calculata dupa cifra de afaceri de 94,21% din multimea totala a firmelor active.

Se iau in calcul rapoartele primite de la cele 1600 de firme, dar trebuie mentionat ca expansiunea marilor retaileri influenteaza rezultatul cercetarii statistice, chiar daca in genere, comertul cu amanuntul include mai multe categorii: magazine, supermagazine, standuri, case de comenzi prin posta, vanzatori ambulanti, cooperative de consum etc.

Marfurile comercializate sunt limitate la bunurile care de obicei sunt considerate a fi de larg consum. Prin urmare, marfurile care nu sunt de larg consum sunt excluse (exemplu: cerealele, minereurile, masinile industriale etc.).

Sunt excluse din calcul: vanzarea de catre fermieri a produselor proprii; fabricarea si vanzarea productiei proprii, vanzarea de autovehicule, motociclete si piese ale acestora; comertul cu cereale, minereuri, titei brut, produse chimice pentru industrie, fier si otel, masini si echipamente industriale , vanzarea de alimente si bauturi pentru consum in localuri si vanzarea preparatelor alimentare la pachet ca si inchirierea de bunuri personale si gospodaresti pentru publicul larg.