Efectele reducerii stocurilor de uraniu: Productia de combustibil nuclear de la Pitesti a scazut cu 44% in primul trimestru/ Importurile de uraniu facute de Nuclearelectrica ridica semne de intrebare

Fabrica de Combustibil Nuclear de la Pitesti (FCN), sucursala a Nuclearelectrica, si-a redus productia de fascicule de combustibil nuclear cu 44,1% in primul trimestru din 2016, fata de aceeasi perioada din 2015, se arata intr-un raport privind activitatea Nuclearelectrica. Motivul invocat de Nuclearelectrica pentru scaderea productiei este reducerea stocurilor de uraniu. Pana in decembrie 2015, Nuclearelectrica a achizitionat dioxid de uraniu de la Compania Nationala a Uraniului (CNU), insa din cauza unor neintelegeri legate de pret, s-a orientat catre import, semnand un contract cu o firma din Canada-Cameco Inc Canada. Pretul de import nu este cunoscut, insa directorul general al CNU, Gelu Maracineanu, spune ca este mai mare decat cel al uraniului livrat pana in decembrie de compania pe care o conduce.

Intrebat de HotNews.ro pe ce se bazeaza cand afirma ca se fac importuri la preturi mai mari decat cel al pulberii de dioxid de uraniu produse in Romania, Maracineanu a raspuns, fara sa ofere prea multe amanunte, ca „ne-au executat garantia de buna executie”, in valoare de 2 milioane euro. Pulberea de dioxid de uraniu este materia prima folosita de fabrica de la Pitesti pentru obtinerea combustibilului nuclear necesar functionarii centralei de la Cernavoda.

Mai exact, Nuclearelectrica nu a acceptat cresterea de pret ceruta de CNU in noiembrie 2015, ca urmare a unei decizii irevocabile a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, si a preferat sa incheie un contract de import cu firma din Canada. Nuclearelectrica si CNU se aflau in decembrie 2015 in mijlocul perioadei unui contract incheiat in aprilie 2014. In luna noiembrie 2015, CNU a notificat SNN ca nu mai poate realiza livrarea de pulbere sinterizabila de dioxid de uraniu (UO2) la pretul negociat si agreat cu SNN de 475 lei/kg, din cauza unei decizii din 13 noiembrie a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. In aceste conditii, CNU a anuntat ca nu mai poate livra dioxidul de uraniu incepand cu decembrie, daca nu este majorat pretul cu 75%, astfel incat sa fie acoperite costurile. Nuclearelectrica s-a orientat atunci catre firma din Canada si in acest context ar fi fost executata garantia de buna executie. Maracineanu sustine ca pretul de import este mai mare de 475 lei/kg si pentru ca ar fi avut nevoie de bani pentru acoperirea diferentei de pret, astfel incat sa se incadreze in parametrii de performanta manageriala, Nuclearelectrica a executat garantia de buna executie. Multi ani, CNU a vandut uraniu catre Nuclearelectrica sub preturile de cost.

Nuclearelectrica sustinea in luna februarie ca din punct de vedere al asigurarii functionarii FCN Pitesti si operarii CNE Cernavoda in conditii sigure, refuzul livrarii de UO2, cu nerespectarea graficului de livrare si a clauzelor contractuale, reprezinta un risc in continuarea functionarii FCN Pitesti si operarii normale a CNE Cernavoda. Nuclearelectrica mai sustinea ca din punct de vedere economico-financiar, pretul ofertat de CNU este mult mai mare decat pretul de piata si cu 76% mai mare decat pretul agreat prin contract intre SNN si CNU in anul 2014, fiind imposibil de sustinut financiar de SNN. Acceptarea acestei majorari semnificative de pret, coroborat cu faptul ca in anul 2016 productia de energie a SNN va fi mai mica din cauza opririi planificate extinse a Unitatii 1 CNE Cernavoda si cu pretul energiei pe piata competitiva, ar conduce la vanzarea productiei SNN sub costul de productie si chiar la inregistrarea de pierderi financiare, a mai explicat Nuclearelectrica.

Pana in decembrie, pretul uraniului achizitionat de Nuclearelectrica era cunoscut, fiind mentionat in rapoartele publice. O explicatie ar fi ca uraniul era livrat pana acum de CNU, o companie de stat, la care actionar majoritar este Ministerul Energiei, acelasi ca al Nuclearelectrica. In schimb, pretul dioxidului de uraniu din import nu a fost facut public. „In trimestrul 1 2016, FCN a fabricat, controlat si acceptat un numar de 2.012 fascicule de combustibil nuclear, conform planului de fabricatie, toate incadrandu-se in specificatii. Datorita stocurilor mai reduse de pulbere sinterizabila de dioxid de uraniu (UO2), productia de fascicule de combustibil nuclear a scazut cu 44,11% fata de aceeasi perioada din anul 2015 (de la 3.600 bucati la data de 31.03.2015, la 2.012 bucati la data de 31.03.2016). FCN a livrat in trimestrul I 2016 la CNE Cernavoda cantitatea de 2.160 fascicule de combustibil nuclear, respectand graficul de livrari convenit. In trimestrul I 2016 s-a consumat pulbere sinterizabila de dioxid de uraniu la pretul de 475 lei/kg, existent in stoc la 31.12.2015, de la furnizorul CNU si la pretul de import, achizitionata de la furnizorul CAMECO Inc„, se arata in raportul pe primul trimestru. Vezi aici documentul.

• Trei sesizari penale pentru fapte pe care si ministrii le-ar fi putut cunoaste

Sectorul energiei nucleare din Romania traverseaza o perioada extrem de dificila, cea mai afectata fiind Compania Nationala a Uraniului. In acest moment, CNU mai extrage circa 10% din necesarul de consum national, iar rezervele sunt aproape de epuizare. S-a ajuns aici din cauza multor ani cu management defectuos si posibile fapte de coruptie. Totul a culminat cu decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie din 13 noiembrie. Inalta Curte a decis sa mentina anumite masuri dispuse de Curtea de Conturi in 2012, care obligau CNU la plata catre bugetul de stat a sumei de aproximativ 3,5 milioane de lei. Potrivit unui comunicat al ministerului energiei, suplimentar, se afla pe rol un proces similar, aferent perioadei 2012-2014, avand ca obiect contestarea unui raport al Curtii de Conturi, in care se stabileste ca veniturile cuvenite bugetului de stat au fost diminuate cu aproximativ 251 de milioane de lei.

Problemele de la CNU sunt mai complexe de atat. Actualul director general al CNU, Gelu Maracineanu, spune ca in aprilie a transmis catre DNA trei sesizari penale. Una dintre ele vizeaza obligarea companiei sa vanda doxid de uraniu la un pret mic, sub costuri, pe termen lung, catre Nuclearelectrica. Pe 9 aprilie 2014, CNU a incheiat cu Nuclearelectrica, un contract pe trei ani, la pret ferm de 475 lei/kg de uraniu pentru primul an, fiind mai mic decat pretul mediu din 2013, fapt mentionat in rapoartele Nuclearelectrica. In 2013, pretul ar fi ajuns pana la circa 550 lei/Kg. Cantitatea de uraniu care urma sa fie livrata era de 660 de tone.

CNU ar fi vandut sub costuri mai multi ani. Pana in 2011, activitatea de extragere si prelucrare a uraniului a fost subventionata de stat cu procente de 55-75% din valoarea costului de productie. Dupa aceea, a fost fortata sa vanda catre Nuclearelectrica la preturi nejustificat de mici. Maracineanu spune ca deciziile ca CNU sa vanda la preturi sub costuri erau luate la nivelul Consiliilor de Administratie ale companiei. Este posibil ca aceste lucruri sa fi fost cunoscute si la nivel de ministri ai energiei, considera Maracineanu.

O alta plangere penala a fost facuta pentru achizitii de piese la pret supraevaluat, prejudiciul fiind estimat la circa 2 milioane de lei. Si in acest caz, Maracineanu spune ca faptele erau cunoscute la nivel directori si de Consiliu de Admnistratie. Multe din achizitii trebuiau aprobate de Consiliul de Administratie.

O a treia plangere penala, si cea mai spectaculoasa, se refera la disparitia unor utilaje si echipamente din cadrul fabricilor pe care le detine CNU la Feldioara, Brasov, pentru prepararea si rafinarea uraniului. In urma elaborarii raportului de inventariere a patrimoniului, directorul general ar fi depistat ca sunt active care apar scriptic, insa care nu mai exista in realitate. Maracineanu crede ca acele utilaje au fost sustrase din fabrica si vandute, in perioada 2000-2007, cu stiinta conducerii companiei din acea perioada, dar si a ministrilor, deoarece „valorificarea nu se putea face doar la decizia unui director”.

• Esec la nivelul managementului

Situatia Companiei Nationale a Uraniului este unul dintre cele mai rasunatoare esecuri din sistem, un esec la nivelul managementului si al politicilor publice, a declarat recent Victor Grigorescu, ministrul energiei. Acesta a mai spus ca se insala cei care considera ca ar fi trebuit continuate livrarile de combustibil nuclear de la CNU catre Nuclearelectrica, deoarece nu ar fi fost bine pentru siguranta Romaniei.

„Le spun celor care ne recomanda sa mentinem livrari constante de la Compania Nationala a Uraniului catre Nuclearelectrica in ritm normal, chipurile pentru a mentine ciclul nuclear complet, ca se insala si ca daca am fi facut asa ceva, cu siguranta nu ar fi fost bine pentru siguranta Romaniei”, afirmat Grigorescu. Acesta a explicat ca CNU extrage in prezent circa 10% din necesarul de consum national, ceea ce inseamna ca restul este livrat din rezerve. In aceasta situatie s-a ajuns deoarece CNU nu a dechis noi perimetre la timpul potrivit. „In mod natural, o exploatare se epuizeaza. Orice companie, nu numai in minerit, are anumite rezerve pe masura ce exploateaza, deschide perimetre noi pentru a-si indeplini obligatiile contractuale. Ce ar fi trebuit sa se intample la CNU, e ca trebuia sa se deschida noi perimetre. Ultima actualizare a planului de inchidere a actualelor perimetre s-a facut in 2011. Stiam deja care sunt perspectivele actualelor exploatari, cand devin nerentabile si cand trebuie inlocuite cu deschiderea altora noi”, a spus Grigorescu.

Acesta considera ca nu trebuie consumate rezervele, ci deschise noi perimetre de exploatare si facute investitii in retehnologizare, proces care poate dura 3-4 ani. „Trebuie sa avem stocuri pentru a ne putea asigura in orice situatie”, a afirmat Grigorescu. La nivelul companiei sunt demarate proceduri de deschidere a noi perimetre, insa este nevoie de tot felul de avize si studii de fezabilitate. „Revenirea companiei intr-o zona de normalitate a fluxurilor economice va dura, pentru ca e vorba despre procese obiective, ca lucrari tehnice, deschidere de noi permitere”, a spus Grigorescu. Acesta a mai spus ca ideea fuziunii CNU cu Nuclearelectrica a fost generoasa, insa cei care cred in ea se inseala. „In contextul actual, in care compania nu are perimetre noi, si actualele perimetre sunt in epuizare, trebuie analizat”, a precizat Grigorescu.

Ministrul crede ca toate aceste lucruri erau cunoscute. „Ne aflam intr-o situatie care imi intareste convingerea ca aceste lucruri erau cunoscute. Am ajuns in noiembrie 2015 cu perimetre in curs de epuizare si cu perimetre noi inca nedeschise. (…)Dupa atata amar de vreme de inactiune, nimeni nu se poate astepta sa rezolvam in 5 luni situatia, in conditiile in care deschiderea unei noi exploatari miniere dureaza ani de zile”, a mai spus ministrul.

In urma rezilierii contractului cu Nuclearelectrica, CNU a ramas fara principala sursa de venit. Ar fi nevoie de deschiderea unui nou perimetru de exploatare, insa in conditiile in care nu mai are activitate, sunt foarte greu de gasit sursele de finantare. CNU a terminat anul 2015 cu o pierdere de aproximativ 21 de milioane lei. CNU extragea uraniu in zona Sucevei, in perimetrul de exploatare Crucea-Botusana, insa rezervele au inceput sa fie epuizate. In ciuda epuizarii rezervelor, nu a fost luata nicio masura pentru deschiderea unui nou perimetru, livrarile catre Nuclearelectrica fiind facute din stocuri. Uraniul era rafinat la fabrica de la Feldioara detinuta de CNU, iar de aici preluat de Nuclearelectrica si folosit ca materie prima pentru obtinerea combustibilului nuclear la FCN Pitesti, necesar reactoarelor 1 si 2 de la Cernavoda.