ANALIZA Cum lupta candidatii cu poluarea extrema din Bucuresti: ce propun Firea, Predoiu, Nicusor Dan si Turcescu pentru insanatosirea Capitalei

Bucurestiul este un oras infernal din punct de vedere al poluarii. Si, pentru ca autoritatile romane nu fac nimic pentru bucuresteni, ajutorul vine de la Comisia Europeana, care a initiat procedura de infrigement la finalul anului 2014, deoarece Bucurestiul depaseste cu mult normele admise in ceea ce priveste poluarea cu praf. Ce promit principalii candidati la functia de primar pentru scaderea poluarii? Investitii in transportul alternativ si transportul public, limitarea constructiilor pe spatiile verzi, ba chiar si limitarea traficului auto in centrul orasului.

Context:

• Poluarea este cauza in principal de traficul infernal din Bucuresti, de santierele lasate in paragina, de curatenia precara de pe strazi. In ultimii ani, in mandatul primarului Sorin Oprescu, prin investitiile facute municipalitatea a incurajat traficul auto, nu avem piste pentru biciclete si nu s-a investit deloc in transportul public.
• Apoi, spatiul verde (domeniu public) a fost diminuat si a scazut  din 2007 pana in 2014 de la 3,2 hectare la 2,08 hectare, potrivit unui raport al Curtii de Conturi.  Acest lucru a fost cauzat de retrocedari pe spatiile verzi dintre blocuri si in marile parcuri, urmate de construirea acestora.
• Bucurestiul are putin peste 23m2 de spatii verzi pe cap de locuitor, potrivit statisticilor Primariei Capitalei, desi limita impusa de Uniunea Europeana este de 26mp/cap de locuitor. Curtea de conturi spune ca am aveam cam jumatate din ce a declarat Primaria.  Orase ca Berlin, Dublin si Viena depasesc cu mult acest minim impus.
• In plus, calitatea aliniamentelor stradale a scazut din cauza toaletarilor excesive si a faptului ca arborii uscati nu au fost inlocuiti.

Ce propune fiecare dintre ei?

• Gabriela Firea

„Exista solutii si proiecte concrete care pot fi realizate in urmatorii ani pentru a scadea nivelul de poluare si imbunatati aerul respirat de bucuresteni. In primul rand, solutiile trebuie sa vizeze imbunatatirea infrastructurii transportului in comun suprateran prin separarea acestuia de traficul general, incurajand astfel utilizarea lui de catre mai multi cetateni care tranziteaza Bucurestiul catre locul de munca”, spune Gabriela Firea.

Candidatul PSD la Primaria Capitalei are urmatoarele solutii:

– Realizarea de benzi unice dedicate transportului public si vehiculelor de interventie pentru arterele pe care exista trasee de transport in comun (acest lucru va duce la o mai mare predictibilitate si la un timp

mai scurt de deplasare in comparatie cu utilizarea masinilor personale);

– Extinderea gradului de utilizare a transportului electric, in special a tramvaielor care asigura o capacitate superioara de transport (implicit si un consum eficient de energie calculat pe numarul de calatori transportati).

– Masuri care sa incurajeze utilizarea transportului in comun de catre bucuresteni: acordarea de facilitati fiscale firmelor care, fie organizeaza un transport special pentru angajatii proprii, fie le achita abonamente pentru transportul urban, pentru a evita folosirea masinii proprii si/sau de firma si initierea unor programe la nivel local pentru stimularea angajatilor care folosesc mijloacele de transport in comun/bicicleta;

– Realizarea unui sistem acoperitor de piste de biciclete separate de traficul auto pe care sa se poata circula in siguranta pentru intreaga suprafata a Bucurestiului si crearea, de catre PMB, a unei retele proprii de biciclete si de statii de parcare/taxare a acestora.

– Amenajarea perdelelor verzi in zonele institutiilor de invatamant, spitalicesti etc;

– Amplasarea in zonele intens circulate a panourilor fonoabsorbante;

– Impunerea de limite de viteza in zonele afectate de zgomot identificate pe baza hartilor de zgomot;

– Realizarea de programe de reparatii ale strazilor etapizate si corelate cu celelalte lucrari la retelele subterane, care sa afecteze cat mai putin traficul si respectarea graficului de lucrari.

– Primaria Capitalei trebuie sa finalizeze urgent procedura de licitatie si inceperea lucrarilor de executie efective la proiectul de reabilitare a statiei de epurare Glina.

– Extinderea suprafetelor de spatii verzi prin renaturarea unor terenuri supuse eroziunii eoliene-alveole stradale, constructii abandonate si terenuri degradate;

– Implicarea activa a Primariei Capitalei in administrarea Parcului Natural Vacaresti, astfel incat bucurestenii sa beneficieze cu adevarat de un parc care ofera oportunitati pentru recreere;

– asigurarea unor sisteme de irigatii eficiente la nivelul Municipiului Bucuresti;

– Elaborarea unui Regulament privind amenajarea si intretinerea spatiilor verzi din Municipiul Bucuresti in functie de tipul de spatiu verde;

– Infiintarea de minipepiniere la liziera parcurilor, pe terenurile degradate, in cartierele bucurestene, cu impact pozitiv pe termen mediu si lung atat asupra calitatii aerului, cat si asupra calitatii

materialului dendrologic;

– organizarea unor concursuri cu premii la nivelul Capitalei, avand ca subiect amenajarea fatadelor, balcoanelor, gradinilor, iar ca obiectiv principal infrumusetarea orasului.

– Managementul arborilor ocrotiti si a parcurilor istorice din Capitala;

– Desfiintarea constructiilor ilegale;

– Implementarea Regulamentului privind elaborarea si avizarea planurilor de amenajare peisagistica a parcurilor/gradinilor publice, a scuarurilor si a spatiilor verzi aferente cailor de circulatie sau cursurilor de apa existente pe teritoriul Municipiului Bucuresti, astazi acesta se afla in dezbatere publica pe site-ul PMB;

– Inlocuirea gardurilor metalice dintre blocuri cu garduri vii;

– Elaborarea unui regulament local privind amenajarea spatiilor verzi (cantitate, calitate), pentru constructiile nou infiintate cu un volum mare al constructiei;

– Actualizarea Registrului spatiilor verzi publice conform Ordinului MDRT nr. 1466/2010 si corelarea acestuia cu Planul Urbanistic General al Municipiului Bucuresti;

– Regulamentul verde al zonelor istorice/zonelor protejate din Municipiul Bucuresti;

– In cadrul proiectelor de reabilitare a liniilor de tramvai, izolarea acestora de traficul general si inierbarea lor;

– Elaborarea de demersuri (legislative, administrative etc.) pentru inceperea realizarii unui vechi si necesar deziderat – centura verde a Bucurestiului.

– Dezvoltarea unei fasii impadurite care sa incadreze pe ambele parti Inelul de Centura al capitalei, rezultand astfel un „Inel verde” in jurul Bucurestiului cu rol important in a absorbi cu precadere bioxidul de carbon, dar si cu rol de diminuare a poluarii fonice si de a servi drept parazapezi pe timp de iarna;

– Drumurile nationale existente penetreaza zona Capitalei determinand caracterul radial inelar al retelei stradale majore (se impune dezvoltarea unei fasii laterale impadurite pe ambele parti ale

drumurilor nationale, contribuind astfel la diminuarea nocivitatilor chimice si fonice precum si la diminuarea prafului in perioadele fara vegetatie sau zapada);

– Inelul verde va fi realizat din plantatii specifice zonei: Gorun, Paltin, Jugastru, Stejar, Salba Moale, Soc, Pin (pe langa aceste specii care se preteaza cel mai bine la clima si conditiile pedologice ale

zonei, avand principala functie aceea de protectie contra factorilor nocivi, se vor introduce si specii cu valoare decorativa nepretentioase si usor adaptabile la conditiile zonei: Platan, Mesteacan,

Salcie, Tei, Liliac etc.)

– Monitorizare proprie a calitatii aerului prin statii fixe si mobile (in prezent monitorizarea aerului se realizeaza prin cele 8 statii fixe gestionate de APM Bucuresti si cu autolaboratorul de monitorizare gestionat de PMB prin Directia de Mediu);

– Dezvoltarea unui sistem informational operativ pentru gestionarea eficienta a calitatii aerului, realizarea unei harti si prezentarea informatiilor cetatenilor.

– Implementarea si monitorizarea masurilor din Planul de Calitate a Aerului (planul trebuie finalizat si raportat Comisiei Euro pane pana la sfarsitul anului 2016).

– Un program integrat de gestionare a deseurilor (reducerea la sursa si trierea deseurilor, in vederea valorificarii materialelor, trasabilitatea deseurilor prin documente de provenienta, statii de reciclare deseuri in constructii).

– Vom supune astfel la vot in Consiliul General introducerea obligativitatii pentru toti dezvoltatorii imobiliari de a planta un copac sau de amenaja un metru patrat de spatiu verde pentru fiecare metru patrat construit de cladire pe raza Capitalei.

– Solutiile pentru incurajarea utilizarii autoturismelor electrice vizeaza impozite si taxe locale reduse pentru astfel de autoturisme, parcari gratuite in toate zonele orasului si realizarea unui sistem de prize de alimentare acoperitor pentru intreaga suprafata a Bucurestiului pentru autovehiculele electrice si promovarea achizitionarii de astfel de autovehicule deoarece transportul electric este nepoluant si silentios.

– Educatia eco-civica.

Concluzii

Programul Gabrielei Firea este complex la capitolul spatii verzi-poluare si cuprinde masuri pentru reducerea poluarii aerului, poluarii fonice, managementul deseurilor si extinderea suprafetei de spatiu verde. Mai exact, Firea propune benzi unice pentru RATB, extinderea gradului de utilizare a transportului electric, o retea de piste pentru biciclete, amenjaraea de spatii verzi pe terenuri abandonate, amenajarea unei centuri verzi a Capitalei (o masura nerealista fiindca este pe teritoriul altor localitati), obligatii noi privind spatiile verzi pentru dezvoltatorii imobiliari, finalizarea statiei de epurare de la Glina, reducerea poluarii fonice prin perdele verzi, monitorizare calitatii aerului si comunicarea situatiei catre cetateni, reciclarea deseurilor si educatie eco-civica.

Din programul Gabrielei Firea lipsesc insa informatii despre ce se va intampla cu parcurile retrocedate, cum se rezolva problema toaletarilor excesive care au mutilat arborii de pe marile bulevarde si daca va da autorizatii de construire pe spatiile verzi retrocedate, ce solutie juridica este pentru salvarea acestora. In plus, nu se vorbeste despre masuri de descurajare a traficului in zonele cele mai poluate – in principal centrul orasului. Un exemplu ar fi o taxa de parcare mai mare de parcare sau o taxa de intrare in centru.

In plus, nu se vorbeste despre amenzi pentru firmele de salubrizare, care nu curata temeinic strazile, nici pentru firmele care fac retele edilitare si lasa santierele in paragina, acestea fiind mari generatoare de praf.

• Nicusor Dan

Candidatul USB propune:

– Soseaua de centura cu doua benzi pe sens este o necesitate, traficul de tranzit reprezentand 30% din traficul din Bucuresti. Soseaua de centura este in gestiunea CNADNR, insa nu a fost o prioritate pentru CNADNR si Ministerul Transporturilor, fiind la concurenta cu toate drumurile nationale. Propunem un parteneriat intre Primaria Capitalei si CNADNR, in care primaria sa contribuie cu bani, astfel incat in 3 ani sa terminam extinderea la doua benzi pe sens a soselei de centura si a podurilor peste aceasta la principalele iesiri din Bucuresti.

– Sistem inteligent de management al traficului, prin care sistemul de semafoare sa prioritizeze circulatia in functie de fluxurile din intersectii. Sistemul trebuie sa cuprinda toate intersectiile importante (spre deosebire de sistemul precedent, actualmente nefunctional, cu 140 de intersectii).

– Imbunatatirea flotei RATB prin accesarea fondurilor europene nerambursabile in valoare de 130 milioane euro. Frecventa transportului public de suprafata corelata cu necesitatea (mai multe autobuze, troleibuze, tramvaie la ore de varf)

– Stabilizarea situatiei juridice a spatiilor verzi, si in special a celor dintre blocuri, prin instituirea registrului spatiilor verzi, parte a sistemului GIS privind informatia geografica. In acest fel va fi explicita interdictia de construire asupra tuturor spatiilor verzi.

– Mari parcari gratuite la principalele intrari in oras, corelate cu transportul in comun, care sa incurajeze lasarea autoturismului si utilizarea transportului in comun.

– Retea de piste de biciclete care sa permita ajungerea in siguranta din orice punct al Bucurestiului in orice alt punct.

– Amenajarea unui urias parc de-a lungul malurilor lacurilor din nordul Bucurestiului.

– Identificarea terenurilor in proprietate publica pe care se pot amenaja spatii verzi publice.

– Control efectiv la santierele de constructii.

Concluzii

Nicusor Dan propune eliminarea traficului de tranzit prin Bucuresti, prin parteneriatul pentru realizarea Soselei de Centura, incurajarea transportului in comun si a transportului alternativ in defavoarea masinilor personal, amenajarea unor parcari park&ride la marginea orasului, astfel incat cei care fac naveta sa isi poata lasa masina acolo si sa vina mai departe cu transportul public. In plus, Nicusor vrea sa clarifice situatia juridica a spatiilor verzi prin cadastrul verde ca sa nu se mai poata construi pe ele, amenajarea unui parc urias in jurul salbei de lacuri din nordul Bucurestiului, sa identifice terenuri unde se pot amenaja parcuri si spatii verzi si amenzi pentru santierele care nu respecta normele de mediu.

Programul propus de Nicusor Dan este cel mai slab dintre cele patru studiate. Vorbeste doar despre poluarea aerului, nu prezinta o solutie clara pentru rezolvarea situatiei in care se afla spatiile verzi retrocedate (in momentul de fata legea prevede ca nu se mai pot incadra ca spatii verzi spatiile verzi retrocedate), nu se spune ce se va face cu parcurile retrocedate, nu exista politici de implicare a mediului privat in cresterea suprafetei de spatiu verde. In plus, nu se vorbeste despre masuri de descurajare a traficului in zonele cele mai poluate – in principal centrul orasului. Un exemplu ar fi o taxa de parcare mai mare de parcare sau o taxa de intrare in centru. Nu se vorbeste despre managementul deseurilor, despre finalizarea statiei de epurare de la Glina. In plus ni se spune despre amenajarea unui parc in zona de N a orasului, in jurul salbei de lucruri, insa nu este clar de ce nu se face si in estul orasului acest lucru, pe toata salba de lacuri Colentina. Nu se spune nimic despre toaletarile abuzive ale arborilor de pe domeniul public. In plus, nu se spune nimic despre dezvoltarea infrastructurii pentru masinile electrice.

• Catalin Predoiu

Candidatul PNL propune:

– Vom identifica suprafete de teren nefolosite (ex.: terenurile virane din zona Splaiului Dambovitei, terenul din zona fostei Case Radio, terenul din apropierea Palatului Parlamentului) si le vom amenaja pentru a functiona ca parcuri noi;

– Vom reintroduce in circuitul de agrement terenurile fostelor platforme industriale, acolo unde este posibila decontaminarea lor si amenajarea ca suprafete verzi;

– Vom lua toate masurile care tin de urbanism si disciplina in constructii pentru a nu mai fi eliberate autorizatii de constructie in parcuri, afectand astfel spatiile verzi

– Vom realiza efectuarea corecta a salubrizarii. Primariile de sector cheltuie anual sume uriase, ajungand uneori pana la 15% din totalul bugetului de cheltuieli, pentru salubrizare si deszapezire, calitatea serviciilor prestate in schimbul acestor sume fiind insa foarte slaba. Salubrizarea eficienta presupune aspirarea prafului de pe drumurile publice si spalarea carosabilului si a trotuarelor pe timpul noptii, atunci cand asfaltul este rece si praful se regaseste acolo;

– Vom derula controale serioase la santierele de constructii. Este necesara verificarea tuturor santierelor care desfasoara activitati de constructii, cu scopul de a identifica modul in care sunt respectate normele de protectie a mediului;

– Vom amenaja spatii verzi la nivelul partii carosabile, acolo unde este posibil;

– Vom monta pergole verzi, suspendate deasupra trotuarelor. Aceste pergole suspendate sunt structuri semi-naturale alcatuite in principal din plante agatatoare, precum iedera. Ele au rolul de a actiona ca un filtru care impiedica incalzirea asfaltului, dar si pentru a filtra gazele nocive emanate de traficul urban. De asemenea, ele pot disipa zgomotul produs de trafic si pot reduce poluarea fonica. Sunt relativ ieftin de amenajat, dar necesita timp pentru a ajunge la maturitate;

– Vom creste suprafetele de spatii verzi si intretinerea corespunzatoare a acestora, amenajarea cu plante perene a plantatiilor de aliniament de la nivelul strazilor;

– Incurajarea si dezvoltarea transportului in comun si vom pune accentul pe autobuze cu motoare hibride si electrice, modernizarea retelei de tramvai si pe extinderea metroului, pentru a incuraja si renuntarea la masina personala;

– Vom devia/interzice traficul greu in zonele centrale ale capitalei;

– Vom dezvolta o infrastructura adecvate pentru alimentarea cu combustibili alternativi (electric, biogaz etc.) in urmatorii patru ani;

– Realizarea unei infrastructuri adecvate pentru deplasarea cu bicicleta;

– Combaterea poluarii fonice: implicarea activa a Politiei Capitalei in sanctionarea conducatorilor de autoturisme si motociclete care care nu respecta standardele de poluare sonora;

– Finalizarea lucrarilor la statia de epurare de la Glina;

– Vom impune Administratiei Lacuri, Parcuri si Agrement Bucuresti masuri pentru administrarea corecta a lacurilor, pentru curatarea si amenajarea corespunzatoare a acestora;

– Vom utiliza toate fondurille europene disponibile pentru amenajarea de retele de canalizare in zonele deficitare;

– Vom lua masuri de reducere a consumurilor de energie electrica, utilizate pentru operarea sistemului de alimentare cu apa potabila si de canalizare din municipiul Bucuresti;

– Vom imbunatati conditiile de curgere cu efecte asupra cresterii capacitatii de transport a retelei de canalizare a municipiului Bucuresti, in scopul gestionarii evenimentelor pluviometrice deosebite.

Concluzii

Si Catalin Predoiu are un program complex la acest program. Acesta vrea sa amenajeze parcuri noi pe terenurile nefolosite, sa reintroduca in circuitul de agrement terenurile fostelor platforme industriale, o masura nerealista deoarece ele sunt proprietate private, va lua masurile necesare sa nu se mai construiasca pe spatiul verde, salubrizare eficienta (primariile de sector se ocupa de asta, dar Primaria Capitalei poate verifica activitatea), controale pe santierele de constructii, dezvoltarea transportului in comun, piste pentru biciclete, infrastructura adecvata pentru masinile electrice.

Predoiu nu prezinta o solutie clara pentru rezolvarea situatiei in care se afla spatiile verzi retrocedate (in momentul de fata legea prevede ca nu se mai pot incadra ca spatii verzi spatiile verzi retrocedate), nu se spune ce se va face cu parcurile retrocedate, nu exista politici de implicare a mediului privat in cresterea suprafetei de spatiu verde. In plus, nu se vorbeste despre masuri de descurajare a traficului in zonele cele mai poluate – in principal centrul orasului. Un exemplu ar fi o taxa de parcare mai mare de parcare sau o taxa de intrare in centru. Nu se vorbeste despre managementul deseurilor.

Nu se spune nimic despre toaletarile abuzive ale arborilor de pe domeniul public.

• Robert Turcescu

Candidatul PMP propune:

– Cadastru verde pentru Bucuresti si Registrul spatiilor verzi;

– Centura verde a Capitalei;

– Rascumpararea suprafetelor retrocedate din parcuri si desfiintarea teraselor ilegale;

– Identificarea de locatii noi ce pot fi amenajate ca parcuri in zonele deficitare, inclusiv in zonele unde se afla industrii dezafectate;

– Reluarea initiativei legislative locale privind avizarea suprafetei administrative ce va urma sa faca parte din aria naturala protejata Parcul National Vacaresti al carui administrator este Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor si trecerea la amenajare;

– Inventarierea zonei Lacul Morii si amenajarea acestei arii naturale ca parc;

– Innoirea arborilor din zona aliniamentului principalelor strazi si bulevarde, plantari in compensare;

– Finalizarea proiectului de reamenajare a falezei lacurilor Tei si Floreasca si amenajare ca zona de recreere;

– Controlul poluarii aerului si emiterea periodica de buletine de analiza si calitate a mediului; informarea si avertizarea cetatenilor privind calitatea aerului;

– Instituirea de reguli pentru descurajarea accesului/tranzitului in zona centrala, politica stricta a gestionarii parcarilor, inchideri/devieri de trafic atunci cand sunt atinse niveluri de alarmare a cresterii emisiilor poluante;

– Zonarea orasului si limitarea accesului auto;

– Incurajarea reconectarii la RADET si extinderea retelei de termoficare in zonele rezidentiale; constructia de microcentrale de cartier;

– Infiintarea Politiei mediului, pentru inceput cu voluntari, iar ulterior institutionalizat.

– Finalizarea lucrarilor la linia a II a de la statia de epurare ape uzate Glina si la incineratorul de namoluri;

– Implementarea colectarii selective a deseurilor si sistem de maturat mecanizat pe strazile care permit si pe trotuare; implementarea sistemului unitar de colectare separata a uleiurilor vegetale uzate provenite din gospodariile populatiei, utilizarea de sisteme de neutralizare specifice si valorificarea acestui tip de deseuri;

– Realizarea incineratorului pentru deseuri minicipale cu cogenerare de inalta eficienta care sa produca atat energie termica cat si energie electrica, dar si realizarea Centrului Municipal pentru deseuri reciclabile;

– Stabilirea ca obiectiv anual a reducerii cu 15% a cantitatilor de deseuri eliminate prin depozitare;

– Spalarea strazilor pentru diminuarea prafului si prevenirea pre-infrigementului din partea CE datorita suspensiilor de publeri in aer;

– Aplicarea exigenta a legislatiei privind curatenia dupa animalele de companie;

Concluzii

Turcescu propune rascumpararea spatiilor verzi retrocedate in marile parcuri, amenajarea de spatii verzi noi in zonele deficitare, centura verde, amenajarea zonei Lacul Morii, amenajarea Deltei vacaresti, innoirea arborilor din zona aliniamentului principalelor strazi si bulevarde, incurajarea reconectarii la RADET, descurajarea accesului/tranzitului in zona centrala, politica stricta a gestionarii parcarilor, inchideri/devieri de trafic atunci cand sunt atinse niveluri de alarmare a cresterii emisiilor poluante, si Cadastrul Verde, dar el deja exista, insa nu este actualizat. In plus, se propune infiintarea Politiei Mediului, care sa verifice sesizarile referitoare la spatiile verzi.

Turcescu nu prezinta o solutie clara pentru rezolvarea situatiei in care se afla spatiile verzi retrocedate (in momentul de fata legea prevede ca nu se mai pot incadra ca spatii verzi spatiile verzi retrocedate), nu exista politici de implicare a mediului privat in cresterea suprafetei de spatiu verde. Nu se spune nimic despre toaletarile abuzive ale arborilor de pe domeniul public. In plus, nu se spune nimic despre dezvoltarea infrastructurii pentru masinile electrice si masuri de combatere a poluarii fonice.