​ANALIZA Cum cheltuie Primaria Bucurestiului zeci de milioane de lei din banii cetatenilor pe subventii si gratuitati la transport fara minime criterii de acordare

Consiliul General al Municipiului Bucuresti a decis la finalul saptamanii trecute ca RATB sa plateasca din bugetul Primariei Capitalei 126 milioane lei catre ANAF, datorie aferenta TVA pentru gratuitatile acordate pensionarilor, veteranilor, persoanelor persecutate politic si revolutionarilor in ultimii 5 ani. De aceste gratuitati beneficiaza circa 450.000 de pensionari, indiferent de valoarea pensiei. Aceasta facilitate a fost acordata de municipalitate in 2004 si de atunci niciun primar, indiferent de culoarea politica, nu a avut curaj sa faca nimic pentru a defini corect categoriile de consumatori vulnerabili care ar avea nevoie reala de subventionarea transportului public.

Pe langa faptul ca pensionarii nu platesc abonamentele si biletele aferente calatoriilor, acum ANAF percepe si TVA pentru aceste gratuitati. Daca adaugam si subventia de circa 500 milioane lei pe care Primaria Capitalei o plateste in fiecare an catre RATB pentru a acoperi diferenta dintre tariful real si cel platit de populatie, Primaria Capitalei ramane cu o gaura serioasa in buget. De aceasta subventie beneficiaza toata lumea, indiferent de venit. Bucurestiul are unul dintre cele mai ieftine servicii de transport din Romania. Pretul unui abonament lunar pe toate liniile este de 50 de lei, iar pretul unei calatorii este de 1,3 lei.

De cele 126 milioane lei s-ar fi putut face un pasaj asemanator celui de la Piata Presei Libere sau de la Mihai Bravu (peste Dambovita) sau s-ar fi putut cumpara 18 tramvaie noi sau 140 de autobuze. Daca luam toata suma care s-ar incasa de RATB din abonamentele si biletele vandute catre pensionari, nu doar TVA-ul de 20%, si subventia de 500 milioane lei, atunci s-ar putea face infinit mai multe lucruri. Bucurestiul nu are cateva proiecte de infrastructura cheie (centura, largirea str. Fabrica de Glucoza, unde va intra A3, pasaj intersectia D-na Ghica cu Sos. Colentina, pasaj Piata Delfinului, largire str. Prelungirea Ghencea), RATB este in colaps, mijloacele de transport in comun fiind vechi, uzate si insuficiente, nu exista parcari, piste pentru biciclete, benzi unice pentru transportul public, nu sunt bani pentru rascumpararea spatiilor verzi retrocedate si amenajarea de noi parcuri sau pentru salvarea unor cladiri valoroase, aflate in prag de prabusire. In fiecare an se taie de la investitii pentru plata subventiei la RATB si la RADET (alte 500 milioane lei).

Potrivit informatiilor de pe site-ul Regiei Autonome de Transport Bucuresti (RATB), sunt scutite de plata taxelor de calatorie pe liniile urbane urmatoarele categorii de persoane:

•     copiii cu varsta sub 7 ani
•     veteranii de razboi
•     revolutionarii si urmasii celor decedati in Revolutia din Decembrie 1989
•     persoanele persecutate din motive etnice – dislocati/deportati
•     fostii detinuti politici
•     persoanele cu handicap
•     toate categoriile de pensionari cu domiciliul stabil in Bucuresti – pe baza talonului de pensie si a actului de identitate

Prima problema este ca toti pensionarii primesc aceste gratuitati, indiferent de valoarea pensiei. Salariatii de exemplu, desi au venituri asemanatoare cu ale pensionarilor, nu primesc nicio facilitate de acest gen.

In Bucuresti sunt circa 1,8 milioane de locuitori, potrivit datelor de la ultimul recensamant.

Potrivit datelor de la INS, sunt 451.997 pensionari, iar pensia medie in 2015 a fost 1.122 lei, structura veniturilor fiind urmatoarea:

– 75.000 pensionari au venituri sub 800 lei;

– 315.000 au pensie intre 800 si 1.500 lei;

– 91.000 de pensionari au venituri peste 1.500 lei, dintre care 9.300 peste 2.500 lei.

Potrivit aceleiasi surse, in Bucuresti sunt 824.356 salariati, cu urmatoarele venituri:

– 25% au venituri sub 1.000 lei – respectiv circa 206.000 persoane;

– 26% au venituri intre 1.200-1.500 lei, respectiv circa 214.000 persoane;

– 31,5% au venituri intre 1.600 si 2.500 lei;

– 11,5% intre 2.600 -5.000 lei;

– 6% peste 5.000 lei.

Daca analizam datele de mai sus, exista 390.000 de pensionari cu un venit mai mic de 1.500 de lei care primesc gratuitati pe RATB. Totodata, sunt 420.000 de salariati care au venituri sub 1.500 de lei si care nu primesc nicio gratuitate.

Discutia despre subventii si gratuitati este una des intalnita in administratiile locale din Romania. Solutia cea mai corecta – sugerata si de Comisia Europeana in privinta subventiilor pentru energia termica, de exemplu – este definirea unui profil al consumatorului vulnerabil si indreptarea subventiei exact spre acesti beneficiari care au nevoie reala. Sa nu uitam ca, la fel cum subventia pentru transportul public este acordata fara discernamant, si de subventia pentru incalzirea centralizata beneficiaza inclusiv firme, cetateni cu venituri mult peste medie din centrul orasului etc. Problema este ca nici un primar sau consiliu local al Bucurestiului nu si-a asumat pana acum definirea consumatorului vulnerabil si transarea problemei.

O alta problema este ca Primaria Capitalei nu stie cate persoane beneficiaza de gratuitati, astfel ca ANAF a perceput TVA pentru toti pensionarii din Bucuresti si toate categoriile care beneficiaza de aceste gratuitati.

In alte orase din tara, persoanelor care beneficiaza de gratuitati la transportul in comun li se emite un card de calatorie in baza buletinului si a talonului de pensie, astfel incat se stie clar cate persoane beneficiaza de aceasta facilitate. In Bucuresti, pensionarii circula cu talonul de pensie si buletinul si il prezinta controlorilor RATB, dar nu au un card si nu sunt inregistrati intr-o baza de date.

RATB a cerut reducerea numarului de persoane care beneficiaza de gratuitati

In vara anului 2015, Regia Autonoma de Transport Bucuresti a solicitat Consiliului General sa aprobe majorarea tarifelor pentru transportul in comun, de la 1,3 la 2 lei calatoria si de la 50 la 75 de lei abonamentul lunar, dar si acordarea gratuitatii doar pentru pensionarii a caror pensie nu depaseste 1.500 de lei. RATB mai propunea si o suprataxa pentru nevalidarea abonamentului de 10 lei, iar pentru calatoria cu mijloacele de transport fara achizitionarea unui titlu de transport valabil, suprataxa ar urma sa ajunga la 100 de lei. Primarul Sorin Oprescu nu a initiat insa un proiect de hotarare in acest sens si nici consilierii generali nu au facut niciun pas in aceasta directie.

Ultima majorare a tarifelor a fost aprobata in februarie 2008, prin Hotararea Consiliului General al Municipiului Bucuresti (CGMB) nr. 7/2008, iar atunci pretul unui bilet a crescut de la 1,1 lei la 1,3 lei, cat este si in prezent.

Cum au primit pensionarii gratuitati la transportul in comun

Prin Hotararea Consiliului General 18/2004 s-au acordat primele gratuitati pensionarilor din Bucuresti.

„Se aproba acordarea de gratuitati 100 % de calatorie pe mijloacele de transport R.A.T.B pentru urmatoarele categorii de cetateni: persoane peste 70 de ani, indiferent de cuantumul pensiei si pensionari a caror pensie lunara este sub valoarea de 3.600.000 lei, ce se va actualiza prin hotarari de Guvern”, se arata in hotararea adoptata. La vremea respectiva, primar al Capitalei era Traian Basescu, insa Consiliul General era de stanga.

Masura se mentine prin Hotararea CGMB 36/2005: „Se aproba acordarea de gratuitati de 100% de calatorie pe mijloacele de transport in comun apartinand R.A.T.B, pentru urmatoarele categorii de calatori pensionari:

persoanele peste 70 de ani, indiferent de cuantumul pensiei si pensionarii care nu au implinit varsta de 70 de ani care beneficiaza de o pensie lunara al carei cuantum nu depaseste 3.800.000 lei”. In acea perioada, dupa placarea lui Traian Basescu, interimatul a fost asigurat de Razvan Murgeanu.

Pe 1 iunie 2006 se aproba Hotararea CGMB 139, ramasa neschimbata pana azi prin care „Se aproba acordarea de gratuitati de 100% pe mijloacele de transport in comun apartinand Regiei Autonome de Transport Bucuresti, pentru toate categoriile de pensionari cu domiciliul stabil in Bucuresti, indiferent de cuantumul pensiei”. Plafonul pentru pensionarii sub 70 de ani este eliminat. La vremea respectiva primar era Adriean Videanu.

Cum se intampla in alte orase din Romania

• Cluj

Ca urmare a Hotararii Consiliului Local nr. 715/2007, completata prin prevederile HCL nr. 195/2009, toate persoanele varstnice si pensionarii cu domiciliul stabil in municipiul Cluj-Napoca, cu varsta peste 70 de ani, indiferent de veniturile lunare sau cuantumurile inregistrate pe cuponul de pensie la rubrica „Total drepturi”, precum si persoanele varstnice si pensionarii cu varsta sub 70 de ani, cu veniturile lunare sau cuantumurile inregistrate pe cuponul de pensie la rubrica „Total drepturi” sub 1.300 lei, beneficiaza de gratuitate la transportul in comun pe toate liniile pe raza municipiului Cluj-Napoca si pe raza comunelor Floresti si Apahida. De aceeasi facilitate beneficiaza toti cetatenii de onoare ai municipiului Cluj-Napoca (indiferent de cuantumul venitului). Cei care au venituri intre 1300 si 1500 lei beneficiaza de gratuitate doar pe o linie de transport public.

Din cei 57.000 de pensionari care beneficiaza de gratuitate in prezent pe transportul local din municipiul Cluj-Napoca 48.000 au gratuitate in baza Hotararii de Consiliu Local, 5100 sunt persoane persecutate din motive politice, 740 sunt veterani de razboi si vaduve ale acestora, 310 eroi martiri ai Revolutiei din Decembrie 89, 2.850 persoane cu handicap grav si accentuat, nevazatori si cu deficient de auz, potrivit ziardecluj.ro.

• Constanta

La inceputul anului 2001, la initiativa lui Radu Mazare, Primaria a luat masura de a oferi pensionarilor gratuitate pentru transportul in comun, plafonul crescand in fiecare an. In prezent, potrivit informatiilor de pe site-ul Regiei de transport, beneficiaza de gratuitati:

– persoanele in varsta de peste 80 de ani cu domiciliul in orasul Constanta, indiferent de venit si care nu beneficiaza de alta gratuitate pe mijloacele de transport in comun – HCL 264/27.11.2015

– persoane aflate in somaj

– pensionarii cu pensii pana la 1000 lei conform HCL C-ta nr. 155/28.08.2014

persoanele peste 60 de ani fara venituri HCL 155/28.08.2014

• Iasi

Pensionarii beneficiaza de abonamente gratuite pentru transportul public in baza Hotararii Consiliului Local 201/2004 modificata prin H.C.L. nr. 159/2008.

Categorii de beneficiari:

a) Persoanele cu varsta de peste 65 ani, de pe raza municipiului Iasi;

b) Persoanele pensionare cu varsta pana la 65 de ani, a caror pensii sunt mai mici decat salariul minim brut pe tara garantat in plata (valoarea actuala 1050 de lei, cf. H.G. nr. 1091/10.12.2014);

c) Persoane care au stabilit prin lege dreptul de a beneficia de gratuitate pe transportul in comun (Legea nr. 341/2004)

RATB in pragul falimentului

Mijloacele de transport in comun ale Regiei Autonome de Transport Bucuresti (RATB) arata din ce in ce mai rau, sunt vechi, sunt mai putine decat o impune numarul de calatori si raman blocate in trafic fiindca nu au benzi unice. In ultimii ani, Regia nu a mai facut aproape deloc investitii in parcul auto, iar incasarile din bilete sunt foarte mici.

Iata cateva date concrete: in 2014, Regia a avut un buget de circa 900 de milioane de lei, dintre care 500 milioane vin din subventia platita de municipalitate. Din aceasta suma circa 530 milioane lei au fost cheltuieli de personal, restul banilor mergand pentru combustibili (circa 100 milioane lei), piese de schimb, asigurari pentru parcul auto si taxe si impozite catre stat, potrivit bugetului RATB obtinut de HotNews.ro. Pentru investitii in parcul auto s-au alocat doar 6,7 milioane lei, adica s-au cumparat doua tramvaie produse de uzinele RATB. La sfarsitul anului 2014, Regia avea nu mai putin de 10.625 de salariati.

In ceea ce priveste veniturile, RATB a incasat in 2014 suma de 163 milioane lei din vanzarea titlurilor de calatorie, un procent extrem de mic.

In 2015, RATB a avut un buget de 815 milioane lei, dintre care subventia platita de primaria Capitalei, circa 500 milioane lei. Cheltuielile cu personalul s-au ridicat la 470 milioane lei, restul banilor mergand pentru combustibili (circa 100 milioane lei), piese de schimb, asigurari pentru parcul auto si taxe si impozite catre stat. La investitii s-au dus doar 40 milioane lei.

Potrivit informatiilor furnizate de reprezentantii municipalitatii, RATB are nevoie in urmatorii 4 ani de investitii de circa 300 milioane de euro.

„Conform notelor inaintate de RATB catre CGMB doar la tramvaie va pot spune ca pentru urmatorii patru ani propunerea este de 55 de tramvaie, tramvaie Bucur LF pe care RATB le face in regie proprie, cu podea partial coborata, iar costul ar fi de aproximativ 280 milioane lei. Este imperios necesar ca macar 10 tramvaie sa fie modernizate, fiindca ele sunt degradate. Costurile ar fi de 19 milioane lei. Achizitia a 150 troleibuze – costul estimat de 290 milioane lei, 500 de autobuze similare celor Mercedes pe care le avem – cu un cost de 690 milioane lei si 150 de autobuze urbane, cost estimat 195 milioane lei -niste autobuze mai mici pentru distante scurte. Suma totala pentru cei 4 ani este foarte mare, peste 300 milioane de euro”, declara fostul viceprimar al capitalei, Cornel Pieptea, pentru HotNews.ro.

O alta investitie care trebuie facuta sunt automatele de bilete care treptat urmeaza sa inlocuiasca ghiseele RATB.

In 2016 s-au prevazut pentru investitii doar 33 milioane lei.

Solutii pentru RATB

In primul rand, municipalitatea trebuie sa incheie un contract de delegare de gestiune cu RATB pentru a stabili clar criteriile de performanta. Apoi, trebuie reglementat regimul gratuitatilor astfel incat sa primeasca aceste facilitati doar consumatorii vulnerabili. Apoi, RATB trebuie transformat in societate comerciala, ca sa se poata accesa fonduri europene pentru modernizarea parcului auto si a infrastructurii. Nu in ultimul rand, conducerea Regiei trebuie numita pe criterii de competenta, nu politic. Acum, Consiliul de Administratie este numit politic si schimbat de fiecare data cand se schimba majoritatea politica in Consiliul General al Municipiului Bucuresti, iar directorii RATB sunt numiti de Consiliile de Administratie.