Cum a ajuns micuta Belgie tara europeana cu cel mai mare numar de teroristi jihadisti? O istorie despre politici publice facute dupa ureche
Cum a ajuns Bruxelles-ul, capitala neoficiala a Uniunii Europene, un focar al jihadismului terorist? Zguduit marti de atentate teroriste la aeroport si la metrou, Bruxelles-ul s-a transformat in simbolul esecului unei politici multiculturaliste facute dupa ureche. Statisticile oficiale arata ca o buna parte din populatia de 1,17 milioane este constituita din imigranti sau urmasi ai imigrantilor stabiliti in Belgia in ultimele decenii. Portile orasului si ale Belgiei s-au deschis larg catre sute de mii de imigranti; unii s-au integrat, altii s-au radicalizat. Problema e toate politicile publice de atragere si integrare a imigrantilor au fost facute fara viziune, dupa principiul „laissez faire”.
Institutiile statului au ramas paralizate in fata traficului de arme, de droguri care au transformat cartierele musulmane in zone interzise politiei si serviciilor secrete. Rezultatul? Belgia – un stat esuat, Bruxelles – un oras condamnat sa cunoasca mai devreme sau mai tarziu teroarea jihadista.
Nu intamplator, Belgia este statul european cu cel mai mare numar de jihadisti. Evident, e vorba de imigranti la a doua sau a treia generatie, nu belgieni nativi. De altfel, Migration Policy Institute arata intr-un studiu ca Belgia s-a remarcat in ultimele trei decenii printr-o politica constanta de primire a imigrantilor si printr-o rata crescuta a naturalizarii.
In prima faza, in preajma celui de-al doilea razboi mondial si apoi in anii 60, Belgia a inceput sa atraga programatic imigranti pentru a-i integra pe piata muncii. Sursele de imigranti? Tarile din nordul Africii (Maroc, Algeria si Tunisia), Turcia si sud-estul Europei. Importul de imigranti se facea pe baza unor tratate bilaterale cu tarile de origine, iar Belgia facilita si reintregirea familiilor acelor muncitori. Multi dintre acesti muncitori stabiliti in Belgia au primit cetatenia belgiana, la fel ca si urmasii lor.
In anii 70, politica de atragere a imigrantilor s-a schimbat din cauza recesiunii economice si a cresterii somajului. Insa din 1990 a reinceput sa creasca numarul cererilor de azil si imigratie acceptate.
Unde a fost insa problema? Guvernul Belgian si-a realizat politica de acceptare a imigrantilor, de inserare in campul muncii ca raspuns la nevoi economice de moment, fara o viziune pe termen lung, arata Migration Policy Institute. La fel au fost create si politicile de acordare a cetateniei si cele de integrare. Asa s-a ajuns la aparitia unor enclave musulmane in marile orase belgiene, multe dintre aceste enclave transformate in pungi de saracie, infractionalitate si, finalmente, radicalizare jihadista.
O alta explicatie, sunt politicile de stanga exprimate in principal prin ajutoare sociale tentante si alte beneficii.
Potrivit site-ului Asistentei Sociale din Blegia, alocatia pentru primul copil se ridica la 1223,11 euro. Pentru un al doilea copil, alocatia se ridica la 920,25 euro. In caz de mai mult de 2 copii, de exemplu la 3 copii alocatia se calculeaza 1223,11 X 3. Cei care pot solicita alocatie pentru copii trebuie sa fie muncitori independenti sau salariati.
In cazul somerilor se aplica alocatia ordinara (cea de mai sus), dar in cazul unui somaj mai mare de 7 luni, se majoreaza cu 90,28 euro pentru familiile cu ambii parinti/pentru 1 copil, 167,05 euro pentru doi si 249, 41 euro pentru trei. Pentru familiile monoparentale, majorarea este mai mare: 136,24 euro pentru un copil, 195,54 euro pentru doi copii si 272,38 euro pentru trei copii.
Dupa 7 luni de somaj se poate beneficia de un supliment de alocatie pentru familie atata timp cat cuantumul cheltuielilor nu depaseste urmatorul barem:
– un maxim de 2.338,47 euro – pentru o singura persoana;
– un maxim de 2.414.54 euro – pentru cuplu.
O alta explicatie este atragerea unei mase de votanti din randul imigrantilor pentru asigurarea unei majoritati politice. Reamintim ca Belgia nu a avut Guvern timp de 589 de zile din cauza neintelegerilor dintre valoni si flamanzi.
Dupa atentatele din 2015 de la Paris, soldate cu 130 de morti, cartierul bruxellez Molenbeek a ajuns in atentia intregii lumi, aici fiind baza a doi dintre cei identificati ca ar fi „creierul” atacurilor teroriste. De-a lungul timpului s-au mai stabilit legaturi intre acest loc si alte atacuri teroriste.
In luna august 2014, un francez de origine algeriana care locuia acolo a impuscat in patru persoane la Muzeul Evreiesc din Bruxelles. In ianuarie 2015, cand politia belgiana a ucis doi barbati in orasul estic Verviers, impeidicand un atac terorist, multe piste au dus inapoi la Molenbeek, potrivit Reuters.
Primarul din Molenbeek s-a referit la oras ca la „un teren fertil pentru violenta”, vorbind de somaj si supraaglomerare in randul familiilor de imigranti arabi, de disperare tinerii gasindu-si refugiul in islamul radical, potrivit Reuters.
Seful serviciului secrete intern a declarat ca in Belgia sunt 900 de jihadisti, una dintre cele mai mari rate din Europa, iar serviciile nu au fondurile necesare pentru a-i monitoriza pe toti, potrivit Reuters. Dupa atentatele din Paris s-au alocat 400 milioane de euro suplimentari pentru lupta impotriva terorismului, insa nu au fost precizari daca suma este suficienta sau nu.
Pericolul terorist a fost potentat de lipsa de reactie a autoritatilor in fata traficului ilegal de arme, trafic pur si simplu de nestapanit. „Cu 500-1.000 de euro puteti obtine o arma militara intr-o jumatate de ora”, a declarat Bilal Benyaich, senior fellow la Itinera Brussels Institut, care a studiat raspandirea islamului radical in Belgia, pentru Reuters.
Despre Bruxelles
Bruxelles este capitala Belgiei si capitala neoficiala a UE, aici aflandu-se sediile Comisiei Europene, Consiliului UE, dar si o parte dintre birourile Parlamentului European. Orasul Bruxelles are circa 175.000 de locuitori, insa de cele mai multe ori se face referire la Regiunea Capitalei Bruxelles, formata din 19 municipalitati, aglomerate in jurul comunei Bruxelles.
Regiunea Capitalei Bruxelles are o suprafata suprafata de 161,4 km patrati si o populatie de circa 1,17 milioane de locuitori, in 2015. Dintre acestia, potrivit Brussels Institute for Statistics en Analysis, 776.447 sunt belgieni, 133.988 populatie din alte tari europene, iar 133.988 de pe alte continente. Bruxelles este casa pentru circa 45 de nationalitati, fiecare depasind 1.000 de locuitori.
De notat insa ca multi dintre imigrantii stabiliti in Belgia in ultimii zeci de ani au primit cetatenia belgiana, iar urmasii lor, nascuti in Belgia, au deja cetatenie belgiana.
Sursa: Brussels Institute for Statistics en Analysis
Structura cetatenilor din afara UE, stabiliti in Belgia, in 2015, este:
Europa – 11.387 persoane
– albanezi – 1868
– macedoneni – 1618
– rusi – 2033
– Serbia, Muntenegru, Kosovo, Iugoslavia – 2060
– Uncraineni 1264
– alte tari din Europa 2544
Africa – 71.761 persoane
– algerieni 3131
– camerunezi 3.625
– Republica Democrata Congo – 8880
– Guineea – 4815
– Maroc – 38297
– Rwanda 1170
– Tunisia – 1839
– Alte tari din Africa 10.004
Asia – 33.192 persoane
– Siria 2.020
– Turcia – 8876
– Pakistan – 1835
– China – 2630
– India – 3519
– Iran 1093
– Japonia – 2794
– Liban – 1067
– Filipine – 1490
– Alte tari din Asia 6522
America – 14.734 persoane
– Brazilia- 4143
– Canada – 1088
– Ecuador – 2245
– SUA 3561
– Alte tari din America – 14734.
„Capitala a cunoscut o crestere a populatiei de-a lungul ultimilor ani si, la fel ca toate marile orase europene, compozitia populatiei este puternic influentata de internationalizare. Recensamantul din 2001 a luat in considerare si nationalitatea de origine. Potrivit acestui criteriu, la Bruxelles s-au inregistrat 45 de nationalitati diferite, cu cel putin 1000 de locuitori. Regiunea se caracterizeaza printr-o diferentiere spatiala clara intre cartierele mai sarace, cartiere mixte si zonele bogate ale orasului. (…). In anul 2001, 31,7% dintre locuitori Bruxelles s-au nascut in strainatate, 8,4% in Flandra si 10,1% in Valonia”, se arata intr-un studiu din 2009, publicat de www.brusselsstudies.be.
In sondajele oficiale nu se gasesc date referitor la structura populatiei pe religii. Un sondaj Ipsos din 2014 arata insa ca belgienii sunt, alaturi de francezi, occidentalii care supraevalueaza cel mai mult numarul de musulmani din tara lor. Diverse studii arata insa ca numarul musulmanilor este undeva intre 5 si 7%.
Sursa: Brussels Institute for Statistics en Analysis
Somaj
In 2000, in Regiunea Capitalei Bruxelles erau 70.040 de someri. In 2015, cifra a crescut la 103.212 someri, astfel ca in 2015 s-a inregistrat o rata a somajului de circa 18%. Somajul in randul tinerilor ajunge la 26%, sociologii aratand ca aceasta poate fi una dintre cauzele radicalizarii tinerilor musulmani.
Sursa: Brussels Institute for Statistics en Analysis
Unul dintre principalii angajatori din Bruxelles sunt institutiile europene. Numai la Comisia Europeana sunt angajate circa 33.000 de persoane. La Parlamentul European lucreaza circa 6000 de persoane, iar la Consiliul Uniunii Europene alte 3.500 de persoane. Uniunea Europeana cheltuieste anual circa 6% din buget pentru plata salariilor, administratie si intretinerea cladirilor.
Salariile functionarilor europeni debutanti pornesc de la circa 2.650 de euro net pe luna si pot ajunge pana la aproape 18.500 de euro, potrivit zf.ro.
Turism
Potrivit Brussels Institute for Statistics en Analysis, in 2014 s-au inregistrat 6.290.000 nopti de cazare si peste 3,5 milioane de turisti. In 2010 s-au inregistrat 5.256.000 nopti de cazare.
Sursa: Brussels Institute for Statistics en Analysis
Istoric atentate Europa
Atacurile sangeroase din Bruxelles, care nu au fost inca revendicate, intervin dupa o serie de atentate atribuite miscarii islamiste din Europa, incepand cu exploziile din Madrid, in 2004, si pana la masacrul din Paris, de anul trecut.
Iata mai jos o cronologie a acestor atacuri, realizate de agentia de presa AFP:
- 13 noiembrie 2015: FRANTA: Tara este lovita de cele mai grave atacuri teroriste din istoria sa, fiind vorba, pentru prima oara, de actiuni kamikaze. Atentatele au fost comise la Paris si au vizat sala de concerte Bataclan, mai multe baruri si restaurante din centrul capitalei si in apropiere de Stade de France, la Saint-Denis. 130 de persoane au fost ucise si peste 350 ranite. Gruparea jihadista Stat Islamic (SI) a revendicat atacurile.
- 14 februarie 2015 – DANEMARCA: Omar El-Hussein, danez de origine palestiniana, a deschis focul cu o arma automata unde se desfasura o conferinta cu tema „Arta, blasfemie si libertate”. Cineastul danez Finn Norgaard a fost ucis, trei politisti au fost raniti. Atacatorul a reusit sa fuga si, in aceeasi seara, a ucis un evreu, Dan Uzan, in fata unei sinagogi, ranind de asemenea alte doua persoane. Este ucis cateva ore mai tarziu intr-un schimb de focuri cu politia.
- 7-9 ianuarie 2015 – FRANTA: O serie de atacuri vizeaza sediul revistei satirice Charlie Hebdo (12 morti), un supermarket (patru evrei ucisi) si o politista. Trei tineri jihadisti, ucisi de fortele de ordine, au revendicat atacul in numele al-Qaeda din Peninsula Arabica (Aqpa) sau SI.
- 24 mai 2014 – BELGIA: Un barbat a dechis focul in holul de intrare in Muzeul evreiesc din Bruxelles, ucigand patru persoane, printr care un cuplu de turisti israelieni. Prezumtivul autor, franco-algerianul Mehdi Nemmouche, a fost arestat in sudul Frantei si extradat in Belgia.
- 11 – 19 martie 2012 – FRANTA: Intre 11 si 15 martie, Mohamed Merah, 23 de ani, a impuscat mortal trei militari in Toulouse si Montauban (sud), si apoi, in 18 martie, trei copii si un profesor la colegiul evreiesc Ozar Hatorah din Toulouse. A fost ucis de politie in 22 martie la capatul unui asediu de 32 de ore in apartamentul sau.
- 7 iulie 2005 – MAREA BRITANIE: Patru atacuri sinucigase coordonate la ora de varf au vizat trei rame de metrou si un autobuz londonez, ucigand 56 de oameni si ranint 700. Atacurile au fost revendicate in numele al-Qaeda.
- 11 martie 2004 – Spania: Zece bombe au explodat in jurul orei 7,40 la Madrid si in suburbia sa in patru trenuri, ucigand 191 de oameni si ranind aproape 2.000. Acest atentat, revendicat in numele al-Qaeda de o celula islamista radicala, este cel mai grav comis in Europa occidentala dupa cel de la Lockerbie (Scotia) in 1988, impotriva unui avion de linie, cand si-au pierdut viata 270 de oameni.
- O carte fundamentala pentru a intelege ce se intampla acum in lume
INTERVIURILE HotNews.ro