Capitalisti vs. comunisti: cine au fost cei mai inteligenti? (analiza)

In mod paradoxal, comunistii pare ca se pricepeau mai bine la un capitol esential de business, inovarea, fata de mostenitorii „Epocii de Aur”, capitalistii de dupa Revolutie, arata un studiu realizat de KeysFin pe baza datelor oficiale din ultimii 50 de ani in ceea ce priveste inventica si protectia proprietatii intelectuale. Sa stii sa iti prezinti marfa! O regula esentiala de afaceri pe care romanii o experimenteaza de 25 de ani, dupa standardele capitaliste. Cu prea putin succes, dovada faptul ca nivelul de trai, indicatorul real al performantei economice, este la limita saraciei extreme. Una din explicati, potrivit Laurei Leonte, avocat specializat in dreptul proprietatii intelectuale si consilier in proprietate industriala, o reprezinta si migrarea activitatii creative inafara Romaniei.

Interesant este ca, desi avem senzatia ca traim intr-o epoca a inovatiei si cercetarii, suntem cu mult in urma tovarasilor de pe vremea lui Ceausescu.

In ultimii 25 de ani de comunism (1965-1989), la Oficiul de Stat pentru Marci si Inventii (OSIM) s-au inregistrat 94.481 de cereri de brevete de inventie si 59.443 de brevete acordate. Privind in oglinda, in cei 25 de ani de dupa Revolutie, numarul cererilor a fost de numai 39.558, iar OSIM a acordat doar 26.425 de brevete de inventie.

• Si mai tulburator este faptul ca in 2014 am ajuns sa avem mai putine brevete de inventie acordate decat in 1920!

Potrivit analistilor de la KeysFin, statistica arata o situatie care trebuie sa ne puna pe ganduri. „La capitolul inovatie, am ajuns sa punctam comercial mai prost decat acum 95 de ani, la doi ani distanta de Marea Unire. Mai mult chiar, datele OSIM arata ca blamatii comunisti au stiut sa exploateze mai bine creierile romanilor in interes de business decat au facut-o capitalistii, in ultimii 25 de ani”, afirma expertii KeysFin.

Interesant este ca, pe masura ce ne-am adancit in libertatea economica, romanii au inovat tot mai putin, importul de tehnologie si marci din Occident luand locul cercetarii traditionale.

Asa am ajuns sa importam mai mult decat producem, sa depindem de ce ne ofera strainii si sa exploatam prea putin proverbiala inteligenta romaneasca, brevetele de inventie si marcile fiind considerate un indicator relevant al inteligentei economice.

Daca in 1990 erau inregistrate 3081 cereri de brevete de inventie si erau aprobate 1428, un deceniu mai tarziu, numarul acestora scadea la o treime, iar in 2014 abia daca depaseau 1000 de cereri si putin peste 300 de brevete acordate.

Potrivit Laurei Leonte, avocat specializat in dreptul proprietatii intelectuale si consilier in proprietate industriala, partener in cadrul societatii de avocati Postu Leonte & Asociatii SCA, una din cauze o reprezinta si migrarea activitatii creative inafara Romaniei.

„Rezultatele inovative ale romanilor sunt transferate companiilor straine, care in mod evident aleg sa isi protejeze inventiile in teritorii straine, in care urmeaza sa le exploateze efectiv. De altfel, majoritatea companiilor internationale cu activitate pe piata comunitara aleg sa isi protejeze inventiile pe calea cererilor de brevet european, cereri examinate de catre Oficiul European pentru Brevete si nu de OSIM”, afirma expertul de la Postu Leonte & Asociatii SCA (www.postuleonte.ro).

Astfel s-a ajuns ca in 2014, din totalul de 2981 de brevete aplicabile in Romania, 2661 erau inregistrate la nivelul UE si numai 320 la noi in tara, prin OSIM. In 2002, raportul era invers ￢ 755 inregistrate la OSIM si numai 497 la Oficiul European.

Nici cu inregistrarea marcilor nu stam mai bine. De la an la an, numarul business-urilor cu licenta protejata a scazut puternic. Daca in anul de gratie 2006, erau inregistrate 22.570 de marci la OSIM, in 2014, numarul lor a scazut la 10.763.

Potrivit analistilor de la KeysFin, statistica denota faptul ca cei 25 de ani de capitalism au reusit sa ingroape un sector, cel al cercetarii, care in trecut producea solutii pentru economia romaneasca. „Ne bazam, in prezent, mai mult pe realizarile personale decat pe cele ale unor structuri organizate, cum erau pe vremuri institutele de cercetare”, afirma expertii.

Acestia subliniaza un alt aspect important, relevat de datele statistice: „Cultura de business la romani este in continuare deficitara. N-am inteles inca faptul ca, pentru o afacere de succes, este nevoie sa oferi tot timpul ceva nou, ceva tentant pentru clienti, si sa stii sa iti protejezi inovatia. Asa se explica si faptul ca in Romania exista cele mai multe firme in insolventa si faliment din regiune si ca business-ul cu pedigree romanesc intarzie sa isi asume un rol relevant in exporturi. Oferim in continuare mai multa materie prima si prea putine produse finite, capabile sa asigure o dezvoltare pe diagonala a economiei”, au mai spus analistii Keysfin.

• Ce pierdem si ce putem face in situatia data?

Institutele de cercetare-dezvoltare, laboratoarele private, institutiile de invatamant superior, statiunile didactice, toate sufera in prezent pentru ca nu dispun de dotari la standarde competitive si de fonduri cu care sa sustina efortul creativ.

„Este un alt caz in care avansul tehnologic si creativitatea galopeaza, lasand in urma uneltele care sa le transforme in valori concrete – mijloace legale actuale si eficiente, sustinere financiara inclusiv din partea autoritatilor, informatie de specialitate calitativa si usor de accesat, afirma avocatul Laura Leonte.

„Talentul creativ al romanilor – acest brand de tara, este deja o resursa incontestabila la scara larga. Problema tine de fapt de mijloacele de valorificare a acestei resurse la noi acasa”, mai spune Leonte.

Potrivit expertilor, exista insa semnale pozitive care arata ca situatia are sanse sa se redreseze.

„Avem clienti care ne solicita chiar si dincolo de asistenta juridica in privinta obtinerii brevetelor de inventie, a inregistrarii de marci si a protejarii proprietatii intelectuale in general. Acestia vor consiliere in vederea obtinerii de finantare pentru activitatea de creatie. Este imbucurator ca romanii sunt interesati sa scrie cat mai bine proiectele pentru obtinerea de fonduri nerambursabile acordate pe linie nationala. Si mai imbucurator este ca romanii incep sa mizeze pe dimensiunea transnationala a ideilor creative pe care le detin si doresc sa obtina finantare in cercetare si inovare prin fondurile gestionate direct de institutiile Uniunii Europene, fie prin participarea la procedurile de achizitie publica lansate de acestea, fie prin obtinerea de granturi pentru proiecte de cercetare si inovare”, a afirmat avocatul Laura Leonte.

In perioada 2014-2020, Uniunea Europeana intentioneaza sa aloce 80 de miliarde de euro pentru finantare in domeniul cercetarii prin programul HORIZON2020 operat direct din Bruxelles, in cadrul caruia sunt sprijinite in special inovarea sociala, stimularea noilor evolutii tehnologice si a brevetelor, inclusiv protejarea proprietatii intelectuale rezultate, obiectivul principal fiind dezvoltarea unei societatￌi sￌi a unei economii bazate pe cunoasￌtere sￌi inovare iￌn Uniune.

Potrivit expertilor, sustinerea inovatiei are potentialul de a corecta din problemele existente si totodata de a creste vizibilitatea Romaniei pe plan european in domeniul inovarii, ceea ce ar atrage finantatori dispusi sa investeasca in cadrul companiilor romanesti.

Un alt instrument care poate ajuta in acest sens este recenta Lege nr. 120/2015 privind stimularea investitorilor individuali – business angels, prin care li se acorda acestora din urma anumite facilitati fiscale in legatura cu investitiile facute in baza legii mentionate.

Studiile recente arata ca in principiu 80% din valoarea unei afaceri este data de bunurile intangibile, fata de 20%, cat era apreciata in trecut.

Asa se explica practic diferenta dintre valoarea unei companii asa cum rezulta din documentele contabile si valoarea de piata a acesteia, brandul avand un impact economic asupra mai multor factori, dintre care cel mai important este fidelizarea clientelei.

• Cum inregistrezi o marca sau o inventie in UE?

Taxele pentru o inregistrare de marca in UE pornesc de la 900 de euro. O suma destul de mare, care descurajeaza pe multi, avand in vedere ca la OSIM, taxele pleaca de la 200 de euro.

Important este ca, spre deosebire de marca inregistrata in Romania, la OSIM, o marca comunitara, odata inregistrata, ofera protectie nu doar in Romania, ci in toate statele membre UE.

„Cred ca cel mai important este sa constientizezi valoarea brandului tau – ce nu poate fi protejat legal decat prin inregistrarea marcii si sa incepi de undeva”, sustin expertii.

„Ca si procedura, inregistrarea in UE este mult mai avantajoasa pentru companiile de talie internationala, intrucat cererea de brevet european este depusa si examinata o singura data. Insa, din momentul acordarii brevetului, protectia oferita de acesta se poate extinde in toate statele membre ale Conventiei privind eliberarea brevetelor europene (in prezent 38 de state membre, Romania putand fi desemnata ca teritoriu de protectie din 2003). In Romania, ca si in oricare alt stat de protectie desemnat, brevetul european urmeaza sa fie supus acelorasi reguli ca si brevetul national, in schimbul unor taxe anuale de mentinere in vigoare a brevetului achitate catre OSIM”, afirma Laura Leonte.

O cerere de marca depusa la OSIM ii confera antreprenorului roman un termen de 6 luni in care poate depune fara riscuri din partea concurentei aceeasi marca si la oficiul european (OHIM) , pentru o protectie mai sporita. In acest timp, solicitantul se poate lamuri daca doreste sa investeasca mai departe in respectivul business sau poate face rost de finantare.

Mai mult decat atat, o marca nationala, odata inregistrata si utilizata adecvat, poate bloca cu succes orice cerere de marca comunitara viitoare care ar putea crea un risc de confuzie in randul consumatorilor cu privire la originea produselor si serviciilor acoperite de respectivele marci.

Informatiile din materialul de mai sus sunt culese din barometrul privind starea business-ului romanesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare de la societatile comerciale si PFA-urile active din Romania, comunicate de institutiile statului.