Science Report: Mai țineți minte când a izbit NASA sonda spațială DART de asteroidul Dimorphos? ● Surpriză geologică! Groenlanda a fost verde în trecutul recent ● Cine conducea care de luptă prin Siberia de acum 3.000 de ani?

​Mai țineți minte când a izbit NASA sonda spațială DART de asteroidul Dimorphos? ● Surpriză geologică! Groenlanda a fost verde în trecutul recent ● Cine conducea care de luptă prin Siberia de acum 3.000 de ani?

Mai țineți minte când a izbit NASA sonda spațială DART de asteroidul Dimorphos?

Dacă nu vă mai amintiți evenimentul istoric în care NASA a izbit o sondă spațială pe un asteroid, vă spunem noi ce s-a întâmplat atunci, adică la 26 septembrie 2022. Fix asta s-a petrecut. NASA a prăbușit sonda DART pe asteroidul în cauză, pentru a vedea dacă îi poate modifica traiectoria. Între timp, au apărut și informații noi și interesante despre ce s-a petrecut acolo, sonda DART nefiind în stare să le mai transmită din motive evidente.

Telescopul spațial Hubble fusese programat să surprindă evenimentul. Iar după analiza imaginilor surprinse atunci de el, avem azi o imagine mai clară a ceea ce s-a întâmplat. Spre exemplu, în urma impactului, au fost aruncate în spațiu nu mai puțin de 37 de roci, cu diametru de la un metru la 6,7 metri.

Ceea ce e și mai interesant este că rocile în cauză nu au fost smulse din corpul asteroidului. Erau deja pe suprafața lui Dimorphos. Problema este că oamenii de știință nu sunt siguri cu au ajuns ele în spațiu. O posibilitate ar fi undele seismice create de DART, sonda de 610 kilograme, care s-a izbit de asteroid cu 22.530 de kilometri pe oră. Efectul ar fi fost similar cu cel al lovirii unui clopot cu un ciocan.

O altă posibilitate ar fi că ele ar fi făcut parte din materia aruncată în spațiu în urma impactului. Circa 90.000-100.000 de resturi, care s-au întins pe vreo 10.000 de kilometri. Iar asta ne spune nouă ceva legat de originile lui Dimorphos. Mai exact, s-ar fi format prin acreția resturilor lăsate de asteroidul principal, Didymos, cel pe care Dimorphos îl orbita.

În cazul ăsta, Dimorphos nu ar fi fost un singur corp solid, ci unul care s-ar fi asemănat mai degrabă cu un ciorchine de struguri. Ah, și încă ceva. În urma impactului, nu doar traiectoria lui Dimorphos a fost schimbată. Șocul rezultat în urma prăbușirii sondei DART a schimbat inclusiv traiectoria lui Didymos. Mulțumim Hubble!

Surpriză geologică! Groenlanda a fost verde în trecutul recent

Recent, adică acum 416.000 de ani. Poate părea mult, dar dacă ne gândim că mai toți geologii erau convinși că Groenlanda a fost acoperită de ghețuri de multe milioane de ani încoace, surpriza devine cât se poate de evidentă.

Revelația a venit în urma analizei unor mostre extrase din gheața groenlandeză cu multe decenii în urmă. Pe scurt, americanii au întreprins o misiune secretă în nord-vestul Groenlandei în timpul Războiului Rece, în scopuri care nu se spun și care nu ne interesează. Ce ne interesează este că americanii au forat atunci la circa 1,5 kilometri în gheață, au luat mostrele și au uitat de ele. Cel puțin așa se spune, dar nici noi nu trebuie să credem tot.

Ideea este că mostrele cu pricina au fost redescoperite într-un depozit, asta în 2017, reanalizate și … surpriză! La o adâncime care corespunde vârsei de 416.000 +/- 38.000 de ani, în loc de gheață apar frunze și mușchi de copaci. Asta trădează un peisaj similar cu cel al pădurilor boreale de azi.

Șocul vine după ce acum doi ani, o altă echipă de cercetători a efectuat niște foraje acolo, foraje care au arătat că Groenlanda, acum circa 1,1 milioane de ani, era tot verde. Nicidecum fortăreața de gheață pe care o credeam noi. Deci cel puțin două episoade în care Groenlanda a fost o insulă verde, și asta în doar 1,1 milioane de ani.

Din calculele specialiștilor, care au fost publicate în revista Science, rezultă că dispariția ghețurilor groenlandeze ar fi ridicat atunci nivelul mărilor cu 1,5 metri. Iar asta se întâmplă din nou chiar în zilele noastre. Partea bună pentru populațiile umane de atunci este că nu aveau orașe pe malul mărilor și oceanelor. Avea probabil tabere, dar astea se mutau rapid. Partea proastă pentru noi, cei de azi, e că ne va fi mult mai greu cu mutatul.

Cine conducea care de luptă prin Siberia de acum 3.000 de ani?

O echipă de arheologi de la Academia Rusă de Științe a readus în discuție unul dintre misterele culturilor siberiene din epoca bronzului, unul care le tot dă bătaie de cap arheologilor de mulți ani încoace. Asta după ce au excavat un mormânt vechi de 3.000 de ani, din regiunea Hakasia, din sudul Siberiei.

Contează mai puțin că a fost vorba despre niște săpături de salvare, efectuate cu ocazia pregătirii terenului pentru construcția unei căi ferate. Ce ne interesa pe noi este că individul exhumat, din mormântul neatins de trei milenii, are lângă el un obiect bizar. Bizar prin modul de folosință.

Este vorba despre un inel metalic care i-a fost plasat în jurul taliei. Ce este inelul respectiv se știe. Astfel de obiecte erau folosite prin China și Mongolia pentru ca indivizii care conduceau care de luptă să aibă o măsură în plus de siguranță și să nu cadă din car. Practic, inelul era atașat de car, apoi plasat în jurul taliei conducătorului.

Problema arheologilor ruși este că niciodată, dar niciodată, nu au găsit urmele vreunui car de luptă în Siberia acelor vremuri. Inele de genul respectiv, da, dar care niciodată. Interesant este și că inventarul mormântului arată clar că individul aparținea culturii locale, Lugav, fiind unul dintre ultimii reprezentanți ai epocii bronzului. În plus, chiar dacă mai multe morminte au fost descoperite cu ocazia amintită, doar în acesta există misteriosul accesoriu.

Este foarte posibil, spun arheologii ruși, ca populațiile respective să fi preluat tehnica de la populațiile din Mongolia sau chiar China. Și, chiar dacă nu se înmormânau cu carele de luptă, așa cum se făcea prin zonele amintite, mormintele lor chiar au forma unui vagon sau sănii trase de cai.

Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!

Sursa foto: profimediaimages.ro