Ministerul Fondurilor Europene desfiinteaza strategia de autostrazi aprobata printr-un memorandum in Guvern. PLUS: De ce risca autostrada Sibiu – Pitesti sa nu fie realizata integral pana in 2020
Romania risca sa piarda finantare europeana de circa 1,3 miliarde de euro dedicata autostrazilor, mare parte din acesti bani fiind deja alocati pentru contracte in derulare, dar care au termenul de finalizare dupa 31 decembrie 2015, termenul limita impus de Comisia Europeana. In acest sens, Guvernul a aprobat printr-un memorandum o strategie pentru a contracara riscul, insa Ministerul Fondurilor Europene a criticat dur masurile propuse de catre autoritatile de la Transporturi si a cerut, fara succes, amanarea adoptarii memorandumului.
Informatia pe scurt:
- Guvernul a aprobat un Memorandum care stabileste strategia de absorbtie a fondurilor europene pe autostrazi, pentru a evita riscul pierderii banilor europeni ramasi de absorbit pe exercitiul 2007-2013
- Strategia recunoaste riscul decomiterii a 1,3 miliarde de euro, mare parte pentru proiecte in derulare, dar care nu pot fi terminate pana in decembrie 2015. Fara masuri, Romania risca sa plateasca din buzunarul propriu toate costurile
- Strategia prevede o serie de masuri: „fazarea” proiectelor, lansarea de noi studii de fezabilitatea, realizarea in doar 12 luni a 53 de km autostrada intre Campia Turzii si Tg. Mures, totul pentru a mai absorbi din fondurile europene disponibile
- O alta masura vizeaza autostrazile eligibile pe exercitiul financiar 2014-2020, dar care ar putea fi incepute inca din 2015 si care ar putea beneficia de un avans financiar din exercitiul 2007-2013.
- Ministerul Fondurilor Europene a criticat aspru strategia din memorandum: „Evaluare nerealista”, „riscuri sub-evaluate”, „proiecte nefezabile economic” sau „investitii care exced alocarea financiara europeana”. Cu toate acestea, Memorandumul a fost aprobat de Guvern
- In tabelul autostrazilor care vor fi lansate in 2015 si care, cumulat, depasesc chiar alocarea financiara pe exercitiul 2014-2020, nu se regaseste si tronsonul de pe Valea Oltului din autostrada Sibiu – Pitesti
Riscul pierderii fondurilor europene din cauza autostrazilor neterminate la timp, oficializat prin Memorandum
Pe 26 martie, Guvernul Romaniei a adoptat un Memorandum cu tema: „Strategia de absorbţie a fondurilor europene nerambursabile aferente construcţiilor de autostrăzi în România având ca sursă de finanţare Fondul de Coeziune Post 2007-2013 (extindere 2015) şi Fondul de Coeziune 2014-2020 în vederea evitării decomiterii”.
- Memorandumul nu a fost facut public, insa utilizatorul cutter de pe forumul de infrastructura forum.peundemerg.ro a fotografiat fiecare pagina a documentului si le-a postat online.
Primele pagini din Memorandumul dedicat autostrazilor pe fonduri de coeziune
Foto: Forum peundemerg.ro
In documentul amintit, Autoritatea de Management pentru Programul Sectorial Transport (AMPOST) prezinta in detaliu problema pierderii fondurilor europene daca Romania nu termina la timp unele tronsoane de autostrada.
In memorandum se precizeaza ca alocarea pentru autostrazi din bugetul UE pe exercitiul financiar 2007-2013 (extindere pana in decembrie 2015) este de 1,99 miliarde de euro din care pana la 31.12.2013, tara noastra a absorbit 708 milioane de euro, adica 35,60%.
In 2014 și 2015 Romania trebuie sa absoarba diferenta de 1,281 miliarde euro, altfel risca nu doar sa piarda banii, ci sa plateasca din buzunarul propriu pentru lucrarile pe care le contractat deja, dar nu va fi in stare sa le finalizeze pana in decembrie 2015.
In aceasta situatie de risc sunt mai multe tronsoane de autostrazi, dar si lucrari de modernizare la calea ferata (netratate in memorandumul de fata). Despre toate acestea, HotNews.ro a publicat o analiza detaliata pe 6 aprilie.
Practic, in memorandulul adoptat de Guvern, AMPOST si Compania Nationala de Autostrazi (CNADNR) detaliaza situatia autostrazilor finantate pe bani europeni si riscul de dezangajare a fondurilor europene la finele anului 2015.
Ce masuri propun autoritatile pentru a evita decomiterea fondurilor europene
Pentru a contracara acest risc, CNADNR propune o serie de masuri printre care lansarea de noi licitatii si lucrari pe bani europeni, dar si „fazarea” lucrarilor deja in executie, dar care nu au sanse sa fie terminate pana in 31 decembrie 2015.
Practic, CNADNR propune segmentarea numarului de kilometri aferent fiecarui contract de lucrari in sub-sectiuni de lungimi mai mici, iar aceste subsectiuni (intre doua noduri sau drumuri de legatura, fie ele drumuri nationale sau judetene etc) sa poata fi finalizate si deschise circulatiei pana in decembrie 2015. Astfel, pentru aceste subsectiuni gata in prima faza, nu s-ar pierde finantarea europeana pe exercitul 2007-2013. Restul de sub-sectiuni vor trebui finalizate pana in 31 martie 2017 pentru a nu se pierde restul de finantare europeana.
Pe langa propunerea „fazarii” proiectelor care nu vor fi gata la timp si care risca sa piarda toata finantarea europeana, CNADNR a enumerat si alte solutii alternative pentru a se putea aborsbi restul de bani europeni aferenti perioadei 2007-2013.
Una este cea de lansare la licitatie publica a 12 Studii de Fezabilitate pentru autostrazi in mai toate colturile tarii (despre asta, HotNews.ro a detaliat aici) precum si lansarea lucrarilor pentru autostrada Campia Turzii – Ogra – Targu Mures (53 de km) cu termen de finalizare in doar 12 luni.
In plus, Compania de Autostrazi doreste sa lanseze din 2015 lucrarile la 11 noi proiecte de autostrazi care sunt planificate pentru perioada 2014-2020, dar sa obtina pentru ele un avans de bani europeni de pe programul 2007-2013.
Ministerul Fondurilor Europene desfiinteaza strategia si cere amanarea adoptarii Memorandumului. Documentul a trecut insa prin Guvern
Toate aceste solutii si constatari au fost aprobate prin memorandum in sedinta de Guvern din 26 martie. Cu alte cuvinte, vorbim despre o strategie oficiala si asumata de Guvernul roman pentru autostrazile finantate prin fondul de coeziune (fonduri europene).
Cu toate acestea, intr-o anexa la Memorandum, Ministerul Fondurilor Europene condus de ministrul Eugen Teodorovici, critica puternic continutul strategiei propuse de CNADNR. Mai mult, Ministerul Fondurilor Europene vine cu propriile sale propuneri pentru a trata riscul decomiterii fondurilor europene si sfatuieste ca aprobarea Memorandumului in Guvern sa fie amanata.
Chiar si asa, Memorandumul a fost aprobat in sedinta de Guvern.
MFE: „Evaluare nerealista”, „riscuri sub-evaluate”, „proiecte nefezabile economic” sau „investitii care exced alocarea financiara europeana”
In anexa la Memorandum, Ministerul Fondurilor Europene (MFE) critica AMPOST ca evidentiaza riscul de dezangajare a fondurilor europene raportandu-se doar la valoarea contractelor deja semnate sau in curs de atribuire, „eludand, in fapt, cauza reprezentata prin lipsa proiectelor in domeniu transpusa intr-un nivel redus al contractarii bugetului alocat prin FC (n.r. Fondurile de Coeziune)”.
MFE considera ca analiza AMPOST „evidentiaza o evaluarea nerealista a riscurilor” in ceea ce priveste atat contractele de achizitii necesare derularii proiectelor, cat si implementarea efectiva a acestora.
MFE considera ca riscurile identificate de AMPOST sunt „sub-evaluate”, aratand ca pentru contractele aflate in procedura de achizitie publica perioada estimata de semnare a contractelor este deja depasita si ca, pentru contractele aflate in executie, exista un risc suplimentar de nefinalizare a contractelor la timp.
„AM POST estimeaza cheltuirea sumei de aprox. 800 mil. euro in perioada 2014-2015, in baza unor lucrari fie recent semnate (ex. Dumbrava – Deva), fie fara contracte atribuite (ex. Sebes – Turda [n.r. doua loturi din patru au fost semnate in urma cu o saptamana]), fara executie fizica pana in prezent, cu riscuri majore in atingerea prognozelor de absorbtie”, noteaza MFE.
MFE critica si ideea CNADNR de a realiza autostrada Campia Turzii – Ogra – Tg. Mures (53 km) in doar 12 luni, catalogand termenul ca fiind nerealist, amintind si ca CE nu va accepta termene neobisnuit de scurte pentru ca acestea sunt un factor de distorsiune a concurentei.
In ceea ce priveste multitudinea de Studii de Fezabilitate pe care CNADNR-ul vrea sa le lanseze in licitatie publica, MFE priveste masura ca fiind una riscanta pentru ca trateaza proiecte de investitii ce nu au fost generate de Master Planul General de Transport.
In plus, MFE considera ca perioada propusa de realizare a SF-urilor este „nerealista” si considera ca CNADNR-ul nu are capacitatea administrativa de a gestiona atatea proceduri de achizitii publice cu valoare ridicata.
Cu privire la ideea de a primi avansuri din exercitiul 2007-2013 pe proiecte aferente exercitiului 2014-2020 care ar urma sa fie lansate in 2015, MFE a atras atentia cu privire ca CE ar putea accepta fazarea proiectelor doar in anumtie conditii si ca exista riscul de depasire a calendarului de pregatire a documentatiei si de lansare a lucrarilor.
MFE mai considera ca „lansarea simultana a unor contracte de autostrazi in valoare de 5 miliarde de euro prezinta in sine riscuri bugetara mari in cazul refuzului CE de a finanta una sau mai multe dintre acele sectiuni”.
Mai mult, MFE atrage atentia ca unele tronsoane de autostrada nu prezinta conditiile sa fie considerate fezabile din punct de vedere economic, social si de mediu.
„Cu titlu de exemplu, legatura rutiera Craiova – Calafat avea in 2010 un trafic de mai putin de 4.900 de vehicule pe zi, ceea ce este cu mult sub limita de capacitate a unui drum national, intre 12.000 si 15.000 de vehicule pe zi”, se arata anexa MFE.
Pe langa acest aspect, MFE atrage atentia ca toate proiectele puse pe hartie presupune contractarea de investitii in valoare de peste 5 miliarde de euro, suma ce excede alocarea pentru autostrazi pe Fondurile de Coeziune in exercitiul 2014-2020 (n.r. 3,5 – 3,8 miliarde de euro, conform informatiilor CNADNR din Memorandum).
MFE: „Solutiile propuse nu pot fi considerate realiste, nu fac decat sa repete greselile de pana acum”
In concluzie, MFE considera ca „cele trei propuneri de solutii noi, menite a atrage in intregime fondurile europene disponibile pentru perioada 2007-2013 nu pot fi considerate realiste, cu atat mai mult cu cat chiar contravin cerintelor CE, si, in loc sa tina cont de lectiile invatate in perioada curenta de programare, nu fac decat sa repete greselile care au dus la gradul actual de scazut de absorbtie a fondurilor europene in cadrul POS T”.
In plus, MFE vine si cu o serie de contra-porpuneri pentru a absorbi fondurile ramase din actualul exercitiu financiar. MFE propune ca Romania sa solicite Comisiei Europpene rambursarea „chelutielilor realizate in cadrul celor trei proiecte de autostrada finalizate (Timisoara – Arad, Cernavoda – Constanta si varianta de ocolire Constanta) care au beneficiat de finantare BEI [n.r. Banca Europeana de Investitii]”.
MFE precizeaza ca AM POST nu a raspuns afirmativ invitatiei ministerului de a analiza acest aspect impreuna cu expertii BEI.
Autostrada Sibiu – Pitesti, nefinalizata in intregime pana in 2020?
Tabelul cu cele 11 noi proiecte de autostrazi pe fondurile 2014-2020
Foto: Forum peundemerg.ro
Pe langa toate aspectele de mai sus, in cadrul Memorandumului apare o informatie care readuce in actualitate controversele privind nefinalizarea in intregime a autostrazii Sibiu – Pitesti pana in 2020.
Astfel, la pagina 31 a Memorandumului apare un tabel cu 11 tronsoane de autostrazi pe care CNADNR ar dori sa le lanseze in ianuarie-februarie 2015, proiecte aferente exercitiului financiar 2014-2020, dar care sa beneficieze si de catre un avans de fonduri europene din cadrul exercitiului 2007-2013.
Insumate ca valoare, cele 11 tronsoane de autostrada ajung la putin peste 5 miliarde de euro, din care contributia europeana nerambursabila ar fi de circa 4,3 miliarde de euro. Din aceasta suma, s-ar putea scadea in cel mai fericit ca, un avans de 15% venit de pe fondurile 2007-2013, adica circa 642 milioane de euro.
Astfel, cele 11 tronsoane de autostrada prezentate in document vor costa 3,64 miliarde de euro (contributia europeana) din fondurile 2014-2020, si asta in cel mai fericit caz.
Cu toate acestea, chiar in memorandumul in discutie, se precizeaza ca intreaga alocare pe Fondul de Coeziune in exercitiul 2014-2020 este de 3,5 – 3,8 miliarde de euro.
Unde apare semnul de intrebare privind finalizarea completa a autostrazii Sibiu – Pitesti pana in 2020? In tabelul cu cele 11 tronsoane de autostrazi care vor costa aproape cat intreaga alocare europeana, lipseste tocmai portiunea de autostrada dintre Curtea de Arges si Boita, adica traseul de pe Valea Oltului prin munte.
Daca tabelul reflecta intr-adevar strategia guvernului pentru autostrazi pana in 2020, atunci din tronsonul Sibiu – Pitesti se vor realiza doar cele doua portiuni de capat si anume Sibiu – Boita (18 km) si Pitesti – Curtea de Arges cu ramura spre Ramnicu Valcea (70 km).
Eliminarea din plan a realizarii integrale a autostrazii Pitesti – Sibiu pana in 2020 vine in contradictie cu declaratiile din ultimele luni ale ministrului Dan Sova si a premierului Victor Ponta.
Ambii au tinut sa sublinieze ca incepand cu 2015 se va incepe lucrul la tronsoanele de capat al autostrazii, urmand ca pana cel tarziu in 2020 intreaga autostrada sa fie finalizata.
Precizarile celor doi au venit in urma unor controverse care au tinut cateva luni de zile, totul pornind de la o serie de declaratii ale ministrului Sova din noiembrie-decembrie 2013 prin care s-a prezentat o posibila amanare a realizarii autostrazii Pitesti – Sibiu, tronson esential in completarea coridorului rutier Constanta – Bucuresti – Nadlac (vama cu UE).
Fata de aceasta intentie de amanare a autostrazii, au protestat sindicalistii de la Dacia, transportatorii, precum pana si presedintele Traian Basescu prin diverse luari publice de pozitie.
INTERVIURILE HotNews.ro