De ce risca Romania sa piarda peste 1,7 miliarde de euro bani europeni si chiar sa-i plateasca din propriul buzunar daca nu termina la timp autostrazile si modernizarile de cale ferata

Romania risca sa piarda peste 1,7 miliarde de euro finantare nerambursabila europeana pe infrastructura si sa plateasca aceasta suma chiar din buzunarul propriu daca nu reuseste sa termine mai multe lucrari feroviare si tronsoane de autostrazi pana la finalul anului 2015. „Da, riscam acest lucru”, recunoaste ministrul Dan Sova, care da insa asigurari ca lucrarile vor fi gata inainte de momentul limita. Si asta desi, oficial, din cauza tergiversarilor institutionale, termenele contractuale de finalizare pentru autostrazile in cauza sunt abia in 2016, iar lucrarile la calea ferata inregistreaza intarzieri masive.

Care este miza?

Romania a reusit pana in prezent sa absoarba mai putin de o treime din cele circa 4,3 miliarde de euro – fonduri europene nerambursabile – puse la bataie pentru proiectele de infrastructura. Uniunea Europeana insa ne-a acordat o extensie de inca doi ani peste perioada exercitiului financiar 2007-2013, doar-doar vom reusi sa mai realizam si alte proiecte si sa ridicam rata de absorbtie. (detalii aici despre regula N+3)

Singura conditie? Proiectele incepute si finantate pe bugetele 2007-2013 trebuie terminate pana pe 31 decembrie 2015. In caz contrar, decontul intregilor lucrari pe bani europeni nu va mai fi posibil si vom ramane sa platim intreaga factura din buzunarul propriu, nu doar cei 15% cat ar fi insemnat contributia nationala pe langa fondurile europene nerambursabile.

„Programul Operational Sectorial de Transport dispune de un buget aprobat de aproximativ 4,288 miliarde euro din care s-a absorbit până în prezent suma de aproximativ 1,369 miliarde euro, cu o rata de absorbtie de 32,6%, rezultând că mai există un rest de absorbit de 2,919 miliarde de euro [n.r. pe 2014 si 2015] cu rată medie anulă de absorbție de 1,4595 miliarde de euro”.

[Document Autoritatea de Management POS-T, 28 martie 2014]

In aceasta situatie de risc se afla in principal mai multe lucrari de infrastructura feroviara si tronsoane de autostrazi, toate aflate in intarziere sau cu termenele contractuale de finalizare tocmai in 2016. In total, vorbim de peste 2 miliarde de euro din care aproape 1,78 miliarde de euro reprezinta fondurile UE.

1,78 de miliarde de euro pe care Romania risca sa ii piarda si sa fie nevoita sa ii plateasca din bugetul propriu. Acesti 1,78 miliarde de euro reprezinta mai mult chiar si decat tot ce a reusit Romania sa absoarba din fondurile europene pe transport din 2007 si pana in prezent.

Ce spune ministrul Dan Sova?

Pe hartie miza este enorma. Sunt, insa, autoritatile la curent cu acest risc? Il recunosc?

„Da, riscam acest lucru”, a raspuns Dan Sova intr-o conferinta de presa la Ministerul Transporturilor, atunci cand a fost intrebat de pericolul pierderii banilor pe autostrazile finantate de UE daca acestea nu vor fi gata pana pe 31 decembrie 2015.

„Problema este ca si companiile care nu termina risca sa ne recuperam banii de la ei. Pentru bunul si simplul motiv ca ele trebuie sa termine cel mai tarziu in octombrie 2015”, a continuat ministrul Sova.

Cu toate acestea, cifrele oficiale il contrazic pe ministrul de la Transporturi. Toate autostrazile in discutie au termen contractual de finalizare in 2016, iar pentru unele loturi nici macar pana la acest moment nu s-au incheiat procedurile de achizitie publica, urmand ca abia apoi sa discutam despre 22 de luni contractuale pentru proiectare si executie.

„Sunt 4 luni de proiectare si 18 luni de realizare, numai ca lucrarile incep mai repede”, justifica ministrul Sova. „Nu se sta 4 luni in proiectare. Termenul este foarte lung. Ele se vor realiza mai repede, se vor realiza in interiorul termenului”.

Reporter: „Si daca nu se vor realiza la timp?”

Dan Sova: „Nu au cum sa nu se realizeze in interiorul termenului.”

Datele oficiale il contrazic: 5 contracte de autostrazi au termen de finalizare in 2016. Valoarea? Peste 800 milioane de euro

Autostrada Lugoj – Deva (loturile 2,3,4)

Foto: Hotnews

In prezent, patru loturi din autostrada A1 sunt contractate si ar trebui sa fie beneficieze de fondurile europene extinse pana in 2015. Cu toate acestea, loturile au fost contractate cu mare intarziere, la finele anului 2013, la mai bine de un an si jumatate de la startul licitatiei.

Din acest motiv, termenele contractuale pentru finalizare au fost impinse spre mijlocul anului 2016, dupa momentul critic – 31 decembrie 2015 – in privinta pierderii fondurilor europene.

Concret, vorbim despre tronsoanele de autostrada Timisoara-Lugoj Lot 2 (25,6 km) si Lugoj-Deva Lot 2,3,4 (72 km).

Info CNADNR – termene finalizare autostrazi

Foto: Hotnews

Informatiile vin pe cale oficiala chiar de la Compania Nationala de Autostrazi. (Vezi poza alaturata cu raspunsul CNADNR)

Pe langa aceste loturi de autostrada deja contractate, in discutia privind riscul pierderii finantarii europene intra si cei 70 de kilometri de pe A10 Sebes-Turda (4 loturi).

In cazul acestei autostrazi, contractele inca nu au fost semnate, avand in vedere ca rezultatele licitatiei sunt in continuare contestate in instanta. Chiar si asa, din documentele oficiale ale licitatiei publice reiese un termen de finalizare de 22 de luni din momentul semnarii contractului (4 luni proiectare si 18 luni executie).

Cum acest contract nu s-a semnat, matematic, toate loturile de pe A10 Sebes-Turda au un termen de finalizare care depaseste momentul critic 31 decembrie 2015.

(Detalii exacte despre aceste loturi de autostrazi, in tabelele de mai jos.)

De ce s-au acumulat intarzieri si cine e de vina?

In cazul autostrazilor Timisoara – Lugoj (Lot 2) si Lugoj-Deva (loturile 2,3,4), guvernele Ponta au intrecut orice record negativ privind intarzierea licitatiilor.

Practic, de la lansarea licitatiei si pana la semnarea finala a contractului a durat mai bine de 18 luni, iar intarzierea cea mai mare s-a acumulat in perioada de evaluare a ofertelor: mai bine de noua luni. (detalii aici)

In ceea ce priveste autostrada A10 Sebes-Turda, cea pentru care inca nu s-au semnat contractele pe niciun lot, intarzierele cele mai mari vin ca urmare a contestatiilor din instanta.

In aprilie 2013 Comisia Europeana a acceptat autostrada in cadrul finantarii nerambursabile, in iulie s-a lansat licitatia, insa ofertele finale au fost depuse abia in luna noiembrie. In decembrie, intr-un timp record, autoritatile au desemnat castigatorii, insa din acel moment si pana in prezent soarta contractelor se deruleaza in instanta de judecata, acolo unde au fost depuse numeroase contestatii de catre firmele participante.

Cat de buni suntem la a termina autostrazile mai devreme?

Chiar si daca termenele de finalizare depasesc data care duce la dezangajarea fondurilor europene, cat de realist este scenariul finalizarii autostrazilor inainte de termen?

In teorie putem spune ca orice este posibil, insa practica din ultimii ani ne-a demonstrat ca doar un singur tronson de autostrada a fost inaugurat inainte de termen. Un tronson cu o lungime mai mica de 10 km si aflat intr-o zona de campie. Este vorba despre lotul 1 din Timisoara – Lugoj (Timisoara by-pass), finalizat in octombrie 2012, cu sase luni inainte de termenul contractual.

In rest, toate celelalte autostrazi finalizate sau inca aflate in lucru au acumulat intarzieri notabile. Cel mai elocvent exemplu este lotul 3 din autostrada Sibiu-Orastie, un lot care deja a acumulat mai bine de 18 luni intarziere din cauza unor alunecari de teren si care ar putea fi gata in intregime in luna noiembrie a acestui an, in cel mai bun caz.

In rest, celelalte loturi din Orastie-Sibiu, o autostrada realizata pe teren deluros, au fost finalizate cu o intarziere de „doar” opt luni.

Astfel, trebuie sa amintim ca in afara de Timisoara – Lugoj (Lot 2) care strabate o zona de campie, celelalte tronsoane (Lugoj-Deva lot 2,3,4 si A10 Sebes-Turda) sunt proiectate pe zone cu relief de deal si chiar de munte.

Situatia pe caile ferate: Peste un miliard de euro in proiecte care au intarzieri notabile

Lucrarile feroviare pe Coridorul IV – Document Jaspers

Foto: Jaspers

In ceea ce priveste proiectele de infrastructura feroviara finantate prin fonduri europene nerambursabile, miza financiara este si mai mare. Vorbim de proiecte de modernizare a Coridorului IV Feroviar intre Sighisoara si frontiera de vest de la Curtici (Arad) care ajung la circa 1,23 miliarde de euro din care mai bine de 1,045 miliarde sunt bani europeni.

Totate proiectele risca sa nu fie terminate pana in 31 decembrie 2015, asta desi, spre deosebire de situatia autostrazilor, aproape toate datele contractuale de finalizare sunt cu mult inainte de finele lui 2015.

In privinta acestor proiecte feroviare vorbim insa despre niste intarzieri enorme, contracte care nu sunt realizate nici pe un sfert pana in prezent, desi au trecut chiar si mai bine de doi ani de la semnare.

Intr-un singur caz, cel care presupune „Executia lucrarilor de constructii si instalatii (exclusiv ERTMS, GSM-R, Centralizarea electronica) Sectiunea 3: Coslariu – Simeria. Lot 1 – Simeria – Vințu de Jos”, contractul are termen oficial de finalizare la mijlocul anului 2016, deci la o data care depaseste cu bine momentul dezangajarii fondurilor europene pe exercitiul fiannciar 2007-2013.

Chiar daca pentru majoritatea lucrarilor feroviare in discutie termenele oficiale se incadreaza in limitele de siguranta, expertii europeni avertizau in luna noiembrie 2013 despre intarzierile majore acumulate, indicand un termen de intarziere mediu de circa 12-18 luni. (DOCUMENT JASPERS)

Aceasta intarziere, in cazul in care timpul pierdut nu poate fi recuperat in teren in urmatorul an, inseamna practic finalizarea proiectelor dupa momentul dezangajarii si pierderea fondurilor europene nerambursabile.

Solutiile propuse de autoritati: monitorizari lunare si etapizarea proiectelor

Daca in privinta masurilor de prevenire a pierderii fondurilor europene in cazul proiectelor ce ar putea sa nu fie gata la timp ministrul Dan Sova s-a multumit doar sa nege riscul, Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial Transport (AM POST) a transmis la finele lunii martie o instructiune catre beneficiarii de fonduri europene pe infrastructura „privind unele masuri pentru fazarea proiectelor aflate in implementare (…) in vederea evitarii riscului de decomitere [n.r. pierdere a fondurilor europene]”. (DOCUMENT – Instructiune transmisa de AM POST)

Documentul a fost intocmit „intrucat exista proiecte care prezinta riscul sa nu se finalizeze din punct de vedere al implementarii in perioada de programare 2007-2013”, potrivit autoritatii. (DOCUMENT 2)

„Beneficiarii POS Transport care nu respecta termenele pentru fazarea tehnologica a proiectelor stabilite prin prezenta instructiune isi asuma responsabilitatea pentru finantarea proiectelor in curs de implementare dupa data de 31 decembrie 2015 din bugetul propriu si pe cheltuiala acestora, fara a fi angrenate cheltuieli din bugetul de stat”

[Document Autoritatea de Management POS-T, 28 martie 2014]

„Pentru perioada anilor 2014 şi 2015 sunt necesare o serie de măsuri de monitorizare a proiectelor cu finanţare din POS Transport, pentru a evita pe cât posibil pierderile generate de riscul de decomitere [ n.r. pierdere a fondurilor], dar şi pentru a asigura imple­mentarea proiectelor de infrastructură în transport cu impact asupra dezvoltării României pe termen mediu şi lung“, se arată în documentul AM POST.

Practic, AM POST, in documentul oficial, vorbeste despre o fazare tehnologica a proiectelor astfel incat sa se incadreze atata in perioada de finantare 2014-2015, cat si mai departe dupa 2016. In acest sens, propunerile de fazare a proiectelor vor fi facute de catre beneficiarii proiectelor catre AM POST pana in octombrie 2015, urmand ca pana in martie-iunie 2015 oficialii romani impreuna cu cei ai Comisiei Europene sa aprobe fazarea proiectelor.

In plus, in instructiunea AM POST, beneficiarii proiectelor de infrastructura sunt obligati ca pana in 7 aprilie sa realizeze o monitorizare a tuturor proiectelor si sa intocmeasca situatia riscurilor privind fondurile europene. In documentul AM POST se precizeaza ca beneficiarul proiectului declara pe proprie situatia in situatia in care constata ca nu exista riscuri de implementare. care pot duce la dezangajarea fondurilor.

TABEL 1: Autostrazi finantate cu bani europeni, cu termenele de finalizare dupa 31 decembrie 2015

*Termene comunicate oficial de CNADNR sau din documentatia oficiala din licitatiile publice

TABEL 2: Lucrarile pe calea ferata finantate cu bani europeni, in pericol sa nu fie gata pana pe 31 decembrie 2015

Total: 5.539,8 milioane lei

(cca 1,230 miliarde euro)

Nota: termene si informatii oficiale din documentele CFR