UPDATE Proiectul Ordonantei pentru modificarea Codului de procedura penala nu se afla pe ordinea de zi a sedintei Guvernului/Victor Ponta: Pentru recomandarile CSM, Inalta Curte si Ministerul Public vom da OUG, iar celelalte subiecte le vom face proiect de lege

Premierul Victor Ponta a anuntat saptamana trecuta ca Executivul va aproba in sedinta de astazi, 5 februarie, un proiect de Ordonanta de Urgenta prin care sa fie sa fie facute mici ajustari la Codul de procedura penala astfel incat sa fie clarificata si problema interceptarilor. Insa, proiectul nu se afla pe ordinea de zi a sedintei de Guvern. Vezi documentul atasat.

• UPDATE Premierul a declarat la inceputul sedintei de Guvern ca modificarile cerute de CSM, Inalta Curte si Ministerul Public vor fi introduse intr-un proiect de Ordonanta de Urgenta, iar „celelate subiecte care au facut obiectul dezbaterii publice” vor ajunge intr-un proiect de lege care va fi trimis Parlamentului. Nu este clar ce inseamna „celelalte subiecte”. „Ceea ce este absolut urgent si de bucatarie interna a sistemului de Justitie sunt de acord si vom adopta prin ordonanta de Urgenta, pentru ca, repet, e vorba de bucataria lor interna, cum isi organizeaza anumite proceduri de functionare in cadrul sistemului de Justitie. Sunt insa numai propuneri venite de la CSM, Ministerul Public si Inalta Curte. Pentru celelalte subiecte care au facut obiectul dezbaterii publice se face un proiect de lege”, a spus Ponta.

Exista posibilitatea sa se afle pe o lista suplimentara, insa in conditiile in care Victor Ponta a anuntat inca de saptamana trecuta ca va fi aprobata, ar fi trebuit sa se regaseasca deja pe ordinea de zi facuta public, mai ales ca proiectul a fost publicat inca de pe 1 februarie pe site-ul Ministerului Justitiei.

Metodele speciale de supraveghere sau cercetare se dispun si daca urmarirea penala este inceputa in rem, prevede un proiect de Ordonanta de Urgenta, in care se mai precizeaza ca DIICOT va avea competenta pe anumite infractiuni daca prejudiciul este mai mare de 500.000 de euro. Ministerul Justitiei a lansat in dezbatere publica, pe site-ul institutiei, proiectul de Ordonanta de urgenta pentru luarea unor masuri de implementare necesare aplicarii Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala si pentru implementarea altor acte normative.

Una dintre modificarile aduse de acest proiect de OUG se refera la articolul 138 din Codul de procedura penala, in care ar urma sa fie introdus un nou alineat, respectiv acela ca „metodele speciale de supraveghere sau cercetare se dispun si in cazul in care urmarirea penala este inceputa potrivit art. 305 alin. (1)”. Articolul 305 face referire, in alineatul 1, la inceperea urmariririi penale in rem: „Cand actul de sesizare indeplineste conditiile prevazute de lege si se constata ca nu exista vreunul dintre cazurile care impiedica exercitarea actiunii penale prevazute la art. 16 alin. (1), organul de urmarire penala dispune inceperea urmaririi penale cu privire la fapta”, anunta Mediafax.

Pe de alta parte, acelasi proiect da competenta Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT), pentru o serie de infractiuni si indiferent de calitatea persoanei, „daca in cauza, indiferent de numarul infractiunilor concurente, s-a produs o paguba materiala mai mare decat echivalentul in lei a sumei de 500 000 euro”.

Infractiunile vizate de aceasta prevedere sunt furtul, talharia, pirateria, talharia sau pirateria urmata de moartea victimei, abuzul de incredere prin fraudarea creditorilor, bancruta simpla, bancruta frauduloasa, gestiunea frauduloasa, inselaciunea, inselaciunea privind asigurarile, deturnarea licitatiilor publice, exploatarea patrimoniala a unei persoane vulnerabile si delapidarea, la majoritatea acestora fiind de competenta DIICOT si tentativa, tot cu conditia trecerii „pragului” de jumatate de milion de euro al prejudiciului.

Proiectul de OUG vizeaza si problema legii penale mai favorabile. Astfel, dupa articolul 4 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, se introduce un nou articol, ce face referire la aplicarea legii penale mai favorabile pana la judecarea definitiva a cauzei: „In aplicarea dispozitiilor art. 5 din Codul penal (aplicarea legii penale mai favorabile pana la judecarea definitiva a cauzei – n.r.), se stabilesc si se aplica, pentru fiecare institutie de drept penal autonoma, dispozitiile mai favorabile din legile penale succesive”.

Tot in noul articol se face precizarea ca „in aplicarea dispozitiilor art. 6 din Codul penal (aplicarea legii penale mai favorabile dupa judecarea definitiva a cauzei – n.r.), nu pot fi combinate dispozitiile mai favorabile din legile penale succesive”.

Pana la intrarea in vigoare a actelor normative subsecvente, emise in executarea Legii 252/2013 privind organizarea si functionarea sistemului de probatiunesi a Legii nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a masurilor educative si a altor masuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, „se vor aplica prevederile actelor normative existente, in masura in care nu contravin acestora”, prevede un alt articol nou din proiectul de OUG.

Intrarea in vigoare la 1 februarie a celor doua Coduri – penal si de procedura penala – a starnit un val consistent de reactii, inclusiv din directia Presedintiei. Printre reglementarile criticate in spatiul public se numara si cea legata de interceptari, care, spun unele voci, nu le-ar mai da procurorilor posibilitatea sa asculte telefoanele persoanelor asupra carora ar exista suspiciuni, fara ca acestea din urma sa fie instiintate.

In acest context, premierul Victor Ponta a anuntat vineri ca Guvernul va aproba saptamana viitoare, miercuri, mici ajustari la Codul de procedura penala care vor clarifica si problema interceptarilor, pe baza unei centralizari ce va fi prezentata vineri pe site-ul Ministerului Justitiei, el adaugand ca este „o prostie” sa spui ca noul cod protejeaza infractorii.

Premierul a aratat insa ca aceasta clarificare ar permite inceperea urmaririi penale „fata de fapte, si nu fata de persoane”.