Agonie si scandal la Institutul Cantacuzino

Institutul Cantacuzino agonizeaza din nou pe toate ecranele patriei. In ultimii 10 ani (ati citit bine – zece!) s-a scris si s-a vorbit repetat despre falimentul de facto al celui mai cunoscut institut producator de vaccinuri din Romania.

Dintr-un model de eficienta in zona stiintelor medicale, cantacuzinii au devenit pe parcursul ultimului deceniu victimele predilecte ale catastrofei numita Republica Caragialeasca Romania. Faptele sunt halucinante si nu necesita multe comentarii auxiliare. Cititi si va minunati.

In ultimii 8 ani, Institutul Cantacuzino a avut trei directori:

2005 – 2009: Dorel Radu Lucian (cercetator in cadrul Institutului), inlocuit la finalul mandatului ca urmare a acuzatiilor de management defectuos venite din partea sindicatului TESA din cadrul Institutului Cantacuzino;

2009 – 2010: Radu Iordachel, demis de ministrul Sanatatii pentru management defectuos, ca urmare a protestelor sindicatului TESA din cadrul Institutului Cantacuzino;

2010 – 2011: Gabriel Ionescu (cercetator in cadrul Institutului), care si-a depus voluntar demisia;

2011 – 2012: Dorel Radu Lucian este din nou numit director dar isi da demisia pe fondul acuzatiilor de management defectuos venite din partea sindicatului TESA din cadrul Institutului Cantacuzino;

2012 – prezent: Radu Iordachel este repus in functia de director dupa ce a atacat in instanta decizia demiterii sale si a castigat procesul intentat Ministerului Sanatatii (care va trebui sa-i plateasca salariul pe ultimii doi ani).

CINE ESTE RESPONSABIL DE NUMIREA ACESTOR DIRECTORI?

Ministerul Sanatatii care are puterea de a decide destinul unui institut extrabugetar si autonom prin lege. Ministrul Sanatatii numeste directorul Institutului, in Consiliul de Administratie al Institutului Cantacuzino majoritatea o au reprezentantii numiti politic ai institutiilor de stat, iar veniturile si cheltuielile trebuie aprobate prin ordin al ministrului Sanatatii, cu avizul Ministerului Economiei.

Din cine este format sindicatul TESA? In special din personalul „nestiintific” al Institutului Cantacuzino, unde dintre cei peste 600 de angajati, doar aproximativ 160 sunt cercetatori cu pregatire superioara.

CARE ESTE MARUL DISCORDIEI?

Institutul Cantacuzino nu este doar un producator de vaccinuri. Celelalte doua segmente la fel de importante ale Institutului (desi nu atat de savuroase mediatic) sunt cel de cercetare-dezvoltare si laboratoarele de referinta (acolo unde poate fi identificata si diagnosticata orice boala infectioasa aparuta in Romania). Daca in aceste ultime doua segmente (populate in special de cercetatori) lucrurile functioneaza de bine-de rau, in zona de productie situatia este falimentara de cel putin 8 ani.

In 2004, odata cu apropierea Romaniei de zona UE, au devenit si la noi obligatorii normele europene de productie a medicamentelor (GMP – Good Manufacturing Practice). Atunci, dintre producatorii de medicamente autorizati de Ministerul Sanatatii, 10% nu au primit GMP-ul. Printre ei si Institutul Cantacuzino, caruia i-a fost interzisa productia de vaccinuri, seruri umane si imunostimulatori pana ce va fi reusit sa obtina autorizatia.

S-a lasat cu agonie si scandal, fara ca prea multi sa-si aminteasca faptul ca liniile de productie ale vaccinurilor de la Cantacuzino nu mai fusesera complet modernizate din anii ’80. Autoritatile de atunci, in persoana ministrului PSD Ovidiu Branzan, vedeau o rezolvare prin privatizarea segmentului de productie vaccinuri din cadrul Institutului. Dar un venerabil academician, virusologul Nicolae Cajal, a intervenit personal, alaturi de profesorul Andrei Combiescu (directorul Institutului vreme de 13 ani, incepand cu 1990), la Ion Iliescu, presedintele Romaniei, si varianta privatizarii a fost abandonata.

Anii au trecut fara ca o investitie financiara consistenta sa fie facuta in segmentul de productie al Institutului Cantacuzino (a carui autonomie scutea statul de obligatia unei finantari) si astfel decalajul tehnologic a crescut. In 2010, cantacuzinii mai puteau produce doar unul dintre cele zece vaccinuri incluse in programul national obligatoriu de imunizari: vaccinul BCG, antituberculoza. Dezvoltata inca din perioada profesorului Cantacuzino (in 1926), linia de productie a acestui vaccin a fost si ea inchisa in 2010 de catre Agentia Nationala a Medicamentului(ANM). De atunci, Institutul Cantacuzino a disparut complet de pe lista companiilor de la care Ministerul Sanatatii cumpara vaccinuri in programul national de imunizari.

Arie de productie a vaccinului gripal

Foto: Hotnews

Oricum productia de BCG avea mai degraba o importanta strategica, decat una economica, caci acest vaccin „nu e profitabil economic, fiind prea ieftin”.

Profitabil economic ar fi fost vaccinul gripal pandemic, dar si aceasta linie de productie a fost inchisa de ANM (condusa la acea data de Daniel Boda). Deciziile Agentiei Nationale a Medicamentului au fost cel putin ciudate atunci: autorizatia a fost acordata in noiembrie 2009, ridicata peste doar 2 luni (ianuarie 2010) si din nou acordata peste 3 luni (mai 2010). In urma acestei succesiuni stranii, Institutul a ramas cu cheltuielile de productie neacoperite si a fost in plus obligat, printr-o decizie a Curtii de Conturi, sa returneze banii de contract Ministerului Sanatatii. Dovada ca nu toti cei care fac afaceri cu statul se imbogatesc.

Autorizatia pentru cealalta linie de productie cu potential economic, cea pentru vaccinul gripal sezonier, a fost si ea ridicata in 2009. Un proiect finantat de Banca Mondiala si Ministerul Sanatatii (aprobat in 2007!) a permis declansarea modernizarii la aceasta linie de productie, dar procesul nu s-a finalizat nici astazi, la cinci ani de la aprobarea proiectului. De ce? „Lucrarile au fost sistate la un moment dat in urma unor decizii interne din Ministerul Sanatatii si Institutul Cantacuzino”, conform unui oficial din cadrul Ministerului Sanatatii.

CARE ESTE MIZA DIN SPATELE MENTINERII SAU DESFIINTARII SEGMENTULUI DE PRODUCTIE AL INSTITUTULUI?

Neoficial, unul dintre specialistii cantacuzini a recunoscut cu tristete ca „multinationalele pot produce si vinde mai linistite pe masura ce noi producem tot mai putin”. Unul dintre fostii directori ai Institutului, Gabriel Ionescu (singurul plecat fara scandal) mi-a spus ca „fata de capacitatile de productie ale marilor producatori, noi nu reprezentam un concurent serios pentru ei. Daca si-ar pune puterile si mintea cu noi, n-am avea nicio sansa de a rezista. Ei se bat intre ei, cei mari.”

Avand o tehnologie si un „know-how” invechit, Institutul Cantacuzino nu are cum sa reziste pe piata libera. Nici macar cantacuzinii nu mai cred asta. O varianta ar fi ca statul sa sustina existenta unui segment de productie redus care sa asigure rezerva strategica de vaccinuri a Romaniei. Dar aici intra din nou in scena sindicatul TESA al Institutului. Multi dintre membrii acestui sindicat lucreaza chiar in zona de productie, iar incarcatura simbolica a Institutului Cantacuzino le permite sa creeze o presiune mediatica consistenta de fiecare data cand isi simt pozitiile amenintate.

O alta miza ar putea fi valoarea imobiliara a terenului pe care este construit Institutul Cantacuzino (aflat chiar langa parcul Izvor). O singura data s-a vorbit deschis despre asta. A facut-o directorul proaspat demis, Dorel Radu Lucian, in sedinta Comisiei de Sanatate a Camerei Deputatilor din 2005: “Politica Ministerului Sanatatii ce favorizeaza un concern multinational sau altul pecetluieste soarta Institutului. Astfel, devine posibil un plan de actiune care a circulat in Ministerul Sanatatii in timpul fostei guvernari (se face referire la guvernul Nastase, n.r.) potrivit caruia terenul pe care se afla Institutul urma sa fie vandut, iar Institutul restrans la cateva departamente de cercetare. Fiind vorba de 4 hectare situate in zona Cotroceni, miza este destul de mare.” Ulterior, directorul Dorel Radu Lucian mi-a spus ca aceste cuvinte, dactilografiate in dreptul numelui sau in procesul verbal al sedintei Comisiei de Sanatate, nu ii apartin lui, ci directorului sau adjunct din acea vreme. Acesta din urma mi-a spus ca s-a razgandit in privinta afirmatiilor sale de atunci, care oricum nu-i pot fi atribuite intrucat documentul oficial nu-l atesta ca fiind emitatorul acestora. Amuzant, nu-i asa?

CINE MAI ARE CHEF SA CONTROLEZE CEVA?

Cine mai are chef sa controleze ceva in toata aceasta incurcatura inimaginabila? Actiunea din 2010 a corpului de control al primului-ministru s-a lasat cu demiterea lui Radu Iordachel, care tocmai ce a fost astazi repus in functie prin decizie judecatoreasca. Cam atat.

Aaa… si minunata trezire din somn a Avocatului Poporului care a emis, in 12 aprilie 2012, un comunicat care spune ca „de mai multe luni de zile institutia Avocatului Poporului desfasoara o ancheta referitoare la neproducerea unor vaccinuri”. Si urmeaza enumerarea acestora. Dar nu doar ca doua dintre cele sapte substante pomenite in comunicat nu sunt vaccinuri, dar unele dintre ele nu mai sunt in productie din 2010. De doi ani asadar, nu doar de cateva „luni de zile”. Insa ceva tot aflam din acest comunicat: Ministerul Sanatatii, Institutul Cantacuzino si „alte autoritati publice” nu au binevoit sa sprijine „ancheta”Avocatului Poporului.

Si sa nu iti vina sa injuri?

Agonie si scandal la Institutul Cantacuzino

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”