Cineastii denunta "politizarea fara precedent a Centrului National al Cinematografiei" * Eugen Serbanescu, directorul general al institutiei:"Nu exista asa ceva"

Concursul de finantare cinematografica starneste si in acest an critici. Opinia ca oricum vor exista nemultumiti si ca rezultatele reflecta parerile subiective ale membrilor comisiei, opinie exprimata la fiecare sesiune de Eugen Serbanescu, directorul general al CNC, nu mai e tolerata. Cineastii acuza CNC-ul ca repeta greselile de la concursul din 2008, respectand jocurile de interese, iar pe ministrul Culturii ca tolereaza politizarea finantarilor din bani publici.

„Eu cred ca acest concurs nu e cu nimic mai bun decat cel din 2008 si ca CNC n-a preluat nimic din observatiile facute atunci de Cristian Mungiu„, declara pentru HotNews.ro documentaristul Florin Iepan, membru al comisiei de jurizare documentar-animatie in anii trecuti si singurul cineast aflat in proces cu Centrul National al Cinematografiei. „Cred ca asistam la un fenomen foarte grav: ministrul Culturii i-a dat un cec in alb unuia dintre cei mai contestati functionari publici din Romania. Ministrul trebuia sa faca un stop joc si sa faca ordine la CNC, nu sa il roage pe Eugen Serbanescu sa se verifice singur. Ministerul Culturii si Patrimoniului Public nu se baga, iar acesti ministri numiti politic devin astfel complici.”

Florin Iepan cunoaste desfasurarea concursului din interior, pentru ca a facut parte la un moment dat din comisia de jurizare la documentar-animatie. Nemultumirile sale se refera atat la faptul ca se dau finantari unor proiecte care nu au nicio legatura cu Romania cat si la faptul ca directorul general al CNC se implica peste atributiile sale in desfasurarea concursului. „Convingerea mea este ca Eugen Serbanescu a avut tot timpul o ierarhie a punctajelor si ca a fost permanent in discutii cu cei interesati, ca se negociaza in permanenta„, spune Florin Iepan, care aminteste si de contestatiile pe care colegul sau, Razvan Georgescu, membru al comisiei de documentar din acest an, le-a facut. Acesta a reclamat printre altele faptul ca dupa jurizare plicurile s-au deschis in absenta comisiei si ca membrii comisiei nu au fost lasati sa verifice in amanunt punctajele.

Florin Iepan reclama si cazul lui Leonard Tonitza care a fost anterior membru in Consiliul de Administratie al CNC si care e colaborator platit al CNC, dar care a castigat acum cu doua proiecte. Alta ciudatenie e faptul ca in timpul desfasurarii concursului, Consiliul de Administratie a decis sa mareasca bugetul finantarii cu 20%, „ca dedicatie pentru Sergiu Nicolaescu si Geo Saizescu„, spune Florin Iepan, pentru ca proiectele lor aflate aflate pe locurile 9 si 10 sa primeasca finantare (Sergiu Nicolaescu ia chiar a doua cea mai importanta finantare a concursului.). Asta in conditiile in care initial trebuia sa se dea 9.8 milioane lei pentru lungmetraj fictiune, in urma suplimentarii rezultand 11.3 milioane lei.

Florin Iepan e primul cineast roman care a dat in judecata CNC-ul pentru a-si face dreptate. In 2008, proiectul sau de animatie scurtmetraj, „Secretul”, a primit 55% din suma solicitata, desi era primul pe lista, lucru care contravenea regulamentului ce spune ca proiectul de pe primul loc trebuie sa primeasca integral finantarea ceruta. (In conditiile in care proiectul imediat urmator, produs de Dacodac, care a si dat faliment pe urma, a primit intreaga finantare). Iepan a castigat la prima instanta, iar acum urmeaza Curtea Suprema.

Acelasi lucru se repeta acum cu Catalin Mitulescu si Strada Film. Proiectul lor, „El Rumano”, s-a clasat pe primul loc la lungmetraj fictiune, dar n-a primit toata suma ceruta, de 1.520.400, ci doar 1.269.909. Cea mai mare suma la aceasta categorie a primit-o Tudor Giurgiu cu „Despre oameni si melci” – 1.635.000 lei din 2.300.419 lei ceruti. Producatorul Daniel Mitulescu de la Strada Film n-a dorit sa comenteze pentru HotNews.ro rezultatele concursului, dar a precizat ca Strada Film va face contestatie pentru a primi intreaga suma ce i se cuvine, si ca nu exista vreo intentie de a da CNC-ul in judecata.

Nemultumit de rezultatele concursului este si Andrei Ujica. Si el a facut parte anterior dintr-o comisie de jurizare a documentarelor si animatiilor, si la fel ca Razvan Georgescu, Florin Iepan sau Adina Bradeanu, a refuzat sa semneze clasamentul final, ceea ce n-a incomodat de fapt pe nimeni.

„Nu mi se pare normal ca un proiect de Razvan Radulescu sa fie refuzat. Asta ne arata ca sistemul de jurizare al CNC-ului nu functioneaza cum trebuie si mi-e teama ca avem de-a face aici cu vicii de fond, vreau sa spun: geto-dacice„, a declarat Andrei Ujica pentru HotNews.ro. Scenariul lui Razvan Radulescu, „Pozitia copilului”, pe care trebuia sa il regizeze Calin Netzer, a picat al doilea sub linie, fiind cotat sub proiectele lui Sergiu Nicolarescu, Geo Saizescu, Horatiu Malaele sau Adrian Popovici.

Pentru criticul de film Valerian Sava, aflat de multi ani in avanposturile luptei cu CNC-ul, „dupa o intrerupere de un an si jumatate, timp in care – potrivit legii in vigoare – trebuia sa aiba loc trei concursuri de proiecte (intrerupere de nimeni explicata), s-a repornit exact cu acelasi regulament despre care chiar cei mai conservatori participanti la discutia-scandal din 2008 spuneau ca nu va mai trebui sa serveasca drept baza a nici unui concurs viitor. Drept care, veritabilul studiu de caz contestatar, intrerprins acum doi ani de Cristian Mungiu, ca membru al comisiei de selectie pentru filmele de fictiune, a trebuit imitat in 2010, cu multa temeinicie si disperare, de un membru al comisiei pentru filmele documentare, regizorul-producator Razvan Georgescu, sustinut din partea Asociatiei DocuMentor de Adina Bradeanu, Florin Iepan si Alexandru Solomon. Nenorocirea e ca temeinicia disperata a noilor contestatari n-a miscat mai mult pe actualul ministru al Culturii, Kelemen Hunor, decit sa fi fost scos din suficienta-i narcisiac-birocratica predecesorul sau, Theodor Paleologu.”

Cu alte cuvinte, Ministerul Culturii inchide ochii, tolerand ceea ce Florin Iepan numeste „o politizare fara precedent a CNC-ului. Eugen Serbanescu face toate jocurile politice ca sa-si pastreze functia, fiind agentul sindical al cineastilor expirati sau al impostorilor intrati pe usa din dos a cinematografiei.”

Potrivit CNC-ului, Jeanne Moreau il crediteaza degeaba pe Gabriel Achim

Unul dintre cei pentru care rezultatele concursului sunt o mare dezamagire e Gabriel Achim, care a picat cu proiectul „Visul lui Adalbert” la sectiunea debut in lungmetraj fictiune. Aici s-au dat cinci finantari, iar el e al doilea sub linie, primul fiind actorul Mircea Diaconu, cu proiectul „Niciodata sa nu-ti pierzi speranta”. Dezamagirea lui Gabriel Achim, care a participat cu un demo reel al filmului la Festivalul de la Karlovy Vary, unde reprezentanti de la Cannes si Berlin s-au aratat interesati, si care are deja coproducatori straini, se refera la mai multe aspecte.

„O sa cer notele si o sa vad exact, dar deocamdata mi se pare ca au punctat scenariul in mod diabolic: am luat o nota suficient de proasta cat sa nu intru in lista castigatorilor. Parca e pusa cu mana. Daca as fi avut la scenariu o nota mediocra si nu proasta, as fi castigat. Punctajul meu ca regizor era al doilea dupa cel al lui Bogdan Mustata, fiind si singurul dupa el care a fost selectionat la un festival de categorie A, Berlin. Mi se pare bizar ca acest regulament sa produca cazuri ca un actor admirabil, dar care n-a facut nici macar un exercitiu de regie de film (n.red.- Bogdan Dumitrache) sa debuteze cu lungmetraj. La ce e buna atunci competenta de regizor? E ca si cum un chirurg ar intra in operatie fara sa fi operat in viata lui, doar pentru ca a vazut filme. E un exemplu de derapaj al regulamentului: poti da note mari sau mici la un scenariu pentru ca asa vrei tu, nu pentru ca ai avea vreo justificare. Mi se pare o nedreptate, nu stiu daca voita sau nu, dar care pare extrem de bine ticluita.”

„Visul lui Adalbert” a fost selectionat pana acum la Atelierele de la Angers, initiate de Jeanne Moreau, care a spus ca scenariul e unul dintre cele mai bune pe care le-a citit in ultima vreme, la Connecting Cottbus Co-production Market, Crossroads Co-production Forum Thessaloniki IFF 2009, si a castigat Baltic Event Co-production Market la Tallinn. „Rezultatul de la CNC imi pericliteaza si coproductiile deja aranjate in Finlanda si Franta, si pune intr-o postura inedita CNC-ul romanesc„, spune Gabriel Achim. De altfel, nu e prima oara cand se intampla acest lucru pentru o coproductie care nu castiga la CNC, desi are finantare asigurata din afara.

La fel s-a intamplat in anii trecuti cu „Decreteii” de Florin Iepan si „Marele jaf comunist” de Alexandru Solomon, care nu au castigat la CNC decat in urma contestatiei si a scandalului din presa, desi aveau deja finantare de la televiziuni importante ca ARTE sau ZDF. Acum, acelasi lucru i se intampla si Ancai Damian care nu a intrat la finantare cu documentarul „Crulic sau Drumul spre dincolo”, inspirat din moartea dramatica a lui Claudiu Crulic, in ciuda faptului ca doua institutii importante din Polonia, Institutul Polonez de Film si Fondul Regional Cracovia i-au dat o finantare importanta inca de la sfarsitul anului trecut.

Eugen Serbanescu: „Am crescut productia de film cu 30% fata de cei patru ani anteriori”

Contactat de HotNews.ro, Eugen Serbanescu, directorul general al CNC, a spus ca nu a organizat nicio conferinta de presa, asa cum se obisnuia la fiecare sesiune a concursului, pentru ca a intervenit o problema si a plecat in concediu. El a mai spus ca oricum „dupa fiecare concurs sunt discutii si, cu toate astea, filmele romanesti iau premii„. Cresterea finantarii cu 20% in timpul derularii concursului el a explicat-o prin cresterea TVA-ului, adaugand ca acesti bani suplimentari au fost luati nu din banii cele de-a doua sesiuni, ci dintr-un „fond-tampon pe care il avem pentru cheltuieli neprevazute”.

La intrebarea de ce proiectul lui Catalin Mitulescu n-a primit toti banii solicitati, aflandu-se pe primul loc si regulamentul cerand acest lucru, directorul general al CNC a replicat ca „e nevoie intai ca proiectul sa fie vazut de comisia financiara„, ea controland daca bugetul cerut e corespunzator.

Acuzat ca politizeaza concursul CNC, Eugen Serbanescu a raspuns: „Nu exista asa ceva. Nici urma de politizare a acestui concurs. Exista un juriu format din persoane propuse de uniunile si asociatiile din bransa. Nu vad nicio conotatie politica la vreun membru al juriilor. Banii au fost dati de Consiliul de Administratie al CNC, care a fost numit de ministrul Culturii. Nu e nici cea mai vaga urma de conotatie politica„.

Intrebat de HotNews.ro de ce nu a luat in calcul scrisoarea Asociatiei DocuMentor care contesta prezenta in juriul de documentar a lui Doru Mitran si Marian Traian pe motiv ca nu au competenta de a aprecia un proiect de documentar, Eugen Serbanescu a spus ca juriul cu cele trei persoane (cei doi plus Razvan Georgescu) a stat pe site-ul CNC-ului 10 zile, fara a se primi nicio contestatie. „Dupa numirea juriului nu se poate face contestatie„, a adaugat Eugen Serbanescu, sugerand ca motivele pentru care Razvan Georgescu a facut scandal, dupa ce a semnat „toti pasii” se leaga mai degraba de faptul ca un proiect pe care vroia sa-l sustina nu a iesit pe lista castigatorilor.

In concluzie – cainii latra, caravana trece. Cineastii sunt nemultumiti, in vreme ce directorul general al CNC se mandreste cu realizarile, spunand: „Am crescut productia de film cu 30% fata de cei patru ani anteriori.”

Citeste mai jos comunicatul CNC:

„Faţă de comentariile apărute pe marginea rezultatelor concursului de proiecte cinematografice sesiunea iunie-iulie 2010, CNC reaminteşte celor interesaţi următoarele:

1. Concursul s-a desfăşurat respectându-se – la toate secţiunile – aceeaşi procedură, procedura în vigoare. Împrejurarea că un membru al unui juriu contestă procedura, în timp ce ceilalţi zece membri ai juriilor, plus majoritatea Consiliului de Administraţie o confirmă demonstrează corectitudinea desfăşurării concursului.

2. Dosarele financiare ale proiectelor eligibile au fost analizate de o comisie de experţi financiari, aprobată de Consiliul de Administraţie, şi li s-a aplicat, tuturor, acelaşi algoritm de corectare. Împrejurarea că un proiect clasat mai jos a primit un credit mai mare decât un proiect clasat mai sus se explică prin faptul – cunoscut de specialişti – că filmele au bugete diferite, adică unele sunt mai scumpe şi altele sunt mai ieftine – indiferent de locul pe care se clasează la concurs. Aşadar creditul obţinut este în funcţie atât de locul obţinut cât şi de bugetul proiectului.

3. De patru ani de zile, fiecare concurs CNC este urmat de comentarii şi diatribe care primesc audienţă în paginile presei. Invităm pe cei interesaţi să explice următorul paradox: De ce concursurile criticate şi negate imediat după anunţarea rezultatelor produc ulterior filme care sunt selectate şi premiate la cele mai prestigioase festivaluri internaţionale? De ce presa, pe de o parte, dă gir diatribelor la adresa concursurilor CNC pentru ca, ulterior, să laude filmele şi succesele provenite din exact aceleaşi concursuri ?!

4. Reamintim că, urmare a concursurilor organizate de CNC în ultimii patru ani, producţia de film a crescut cu 30% faţă de perioada corespunzătoare anterioară, numărul participărilor filmului românesc la festivalurile internaţionale a crescut cu 300%, iar numărul şi valoarea premiilor obţinute a crescut cu 100%.

5. Reamintim că, datorită strategiei CNC de alocare a unor sume importante pentru debut, s-au creat premizele pe baza cărora un debutant român a repurtat – pentru prima dată în istoria cinematografiei române – cel mai important succes românesc la Festivalul de la Berlin – Ursul de Argint pentru lung metraj ficţiune.

6. Invităm presa să publice cu aceeaşi promptitudine cuantumul datoriilor financiare pe care cei în cauză le au faţă de CNC. Oricine ar terbui să se întrebe dacă nu cumva critica nefondată şi obsesivă a concursurilor CNC nu ascunde de fapt încercarea de escamotare a datoriilor neonorate faţă de CNC.

7. Atragem atenţia tuturor celor interesaţi şi celor care se lasă antrenaţi în jocul nemulţumirilor inerente oricărui concurs – fie al celor care n-au luat concursul, fie al celor care l-au luat dar nu le-ajunge – că Fondul cinematografic nu e feuda nimănui şi nu poate fi monopolizat de nimeni, în beneficiul exclusiv al proiectelor proprii”.