Traian Basescu se desparte de procurori

Doua tabere si cele mai importante institutii din stat se confrunta pe tema noului Cod Penal. Seful statului si ministrul justitiei cred ca reducerea pedepselor in cazuri de coruptie e o masura buna. Procurorul general si seful DNA cred ca e o eroare. Cine are dreptate? De ce Traian Basescu si Catalin Predoiu par sa sustina ceva impotriva logicii elementare si bunului simt? De ce procurorii sefi traiesc cu senzatia ca sistemul comploteaza impotriva lor?

• Pe de-o parte, procurorul general, Laura Codruta Kovesi si seful DNA, Daniel Morar, sustin ca reducerea pedepselor e o masura proasta, ca va incuraja coruptia, ca va omora dosare si ca nimic nu justifica relaxarea politicii penale.
• Pe de alta parte, ministrul justitiei, Catalin Predoiu si presedintele Traian Basescu sustin contrariul: ca nu cuantumul pedepselor e important, ca e nevoie de procese rapide si de condamnari, ca azi avem pedepse mari in Codul Penal dar ca instantele judeca bland. Predoiu crede in teoria potrivit careia pedepse mici inseamna infractori mai putini.

Acestea sunt premisele. Iata si cateva fapte. Consiliul Superior al Magistraturii a publicat recent pe site o asa numita mapa de hotarari pronuntate de judecatori in cazuri de coruptie. Chiar si cu pedepsele mari de astazi, judecatorii din Romania n-au dat probe ca inteleg gravitatea fenomenului coruptiei. Sunt cazuri in care instantele au aplicat pedepsele minime sau chiar au dispus suspendarea executarii pedepsei.

De exemplu, un medic acuzat ca a luat mita de la 24 de pacienti ca sa-i opereze a primit 3 ani de inchisoare, pedeapsa minima, cu suspendare. Vorbim totusi de un act de coruptie care a pus in pericol sanatatea unor oameni. Daca nu plateau, nu erau operati. Daca nu erau operati, puteau muri. Dupa cinci ani de proces, Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a pronuntat in 2008: a coborat pedepsa de la 4 la 3 ani in cazul medicului corupt si a dispus suspendarea executarii pedepsei. Azi, mediul corupt e in libertate.

In prezent, pedeapsa pentru luare de mita e intre 3 si 12 ani. In noul Cod Penal pedeapsa scade, inchisoare de la 2 la 7 ani. Ii va descuraja asta pe medicii corupti sa ia spaga de la pacienti? Daca da, cum? Prin ce miracol?

Adevarul e altul. Statul roman, prin institutiile sale, incurajeaza azi coruptia de doua ori. In primul rand, judecatorii ii iarta pe corupti chiar si atunci cand legea le permite sa aplice pedepse exemplare. In al doilea rand, Guvernul le mai da o mana de ajutor coruptilor relaxand politica penala. Ce vi se pare neclar? Inainte puteai fura, riscand teoretic o pedeapsa mare. Acum, pana si aceasta posibilitate infima dispare oficial.

Ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, sustine ca ministerul a imbratisat teoria potrivit careia pedespele mari nu descurajeaza coruptia, dimpotriva, si ca, din acest motiv, pedepsele din noul Cod Penal sunt mai mici. Insa teoria sa nu se fundamenteaza pe nimic iar realitatile din Romania il contrazic. N-avem statistici din care sa rezulte ca infractiunile au scazut. Avem insa gorbunovi si banci jefuite fara autori prinsi. N-avem mari cercetati penali condamnati. Avem insa cercetati penali votati sau pusi in functii importante.

De ce n-a functionat teoria lui Predoiu pana acum? Cu toate ca instantele s-au purtat bland cu infractorii, coruptia n-a vrut sa scada. Chiar si Predoiu a constatat ca degeaba avem pedepse mari pentru ca instantele aplica minimele si dau cu suspendare. Prin urmare, instantele au relaxat deja politica penala, dar fara rezultat. Si atunci? De ce ar fi acesta un argument in favoarea unui Cod Penal mai putin coltos?

Cu gena coruptiei in sange, Romania nu seamana cu statele europene in care preventia poate juca un rol mai eficient decat sanctiunea. Cata vreme justitia nu functioneaza, cata vreme legea musca in gol, preventia este in Romania un moft iar reducerea pedepselor ramane o simpla veste buna pentru corupti.

Seful DNA, Daniel Morar si procurorul general, Laura Codruta Kovesi critica de cateva zile reducerea pedepselor la infractiuni de coruptie. In loc sa sara zece metri in sus si sa le acorde tot sprijinul, Traian Basescu ramane calm in fotoliul sau si ii contrazice. Le spune ca nu pedepsele mari conteaza ci procesele rapide si condamnarile.

Dar la ce bun sa ai procese rapide daca la capatul lor pe marii corupti ii asteapta, in loc de trei ani cu suspendare, chiar mai putin? Daca pedepsele vor fi si mai mici, ce sentinte vom avea in cazuri de coruptie? Eliberarea cu scuze si daune morale pentru deranj?

Morar si Kovesi mai atrag atentia ca reducerea pedepselor scurteaza automat termenele de prescriptie. Alfel spus, marii cercetati penal de astazi vor putea scapa definitiv de procese daca mai trag de timp un an-doi, pana cand va intra in vigoare noul cod.

Zeci de primari, sefi de consilii judetene si directorasi de la PDL si PSD cercetati pentru abuz in serviciu vor scapa gratie prescrierii faptelor. Pedeapsa fiind mai mica, termenul de prescriptie se scurteaza. Morar a numarat cam 150 de cazuri, ceea ce inseamna ca zeci de procurori au intocmit cateva rafturi de dosare degeaba.

Nici in fata acestui pericol Traian Basescu n-a reactionat corect. Seful statului sustine ca, stransi cu usa prescriptiei, procurorii vor lucra poate mai repede. Aici dovedeste pur si simplu rea credinta, minimizand una dintre cele mai grave consecinte ale reducerii pedepselor.

Basescu pare sa uite subit ca franele in calea justitiei le-au pus in primul rand inculpatii, nu procurorii. Dosarele nelucrate nu justifica sub nici o forma mana intinsa coruptiei. In cazurile Nastase, Mitrea, Mantog, Falca, avocatii penalilor din PSD si PDL au tras de timp, spre disperarea procurorilor.

Am auzit chiar teoria potrivit careia un stat nu-si face politica penala in functie de cazuri particulare, adica nu conteaza ca vor scapa cativa infractori prin sita noilor legi penale. Autostrada pe care ministrul Predoiu si Traian Basescu viseaza sa inscrie sistemul juridic duce spre o fundatura.

Miroase a amnistie generala acordata coruptilor mari si mici, cu complicitatea partidelor din coalitie si cu binecuvantarea lui Traian Basescu. In campania electorala care va urma, Basescu se bazeaza in primul rand pe sprijinul politicienilor. Anticoruptia a murit iar tepele din Piata Victoriei sunt astazi pentru uzul celor care chiar au crezut in ele in 2004.