Inmormantarea Farsangului, obicei pastrat de secole intr-o comunitate maghiara

Unul dintre cele mai bizare obiceiuri maghiare cu data mobila, originar din Evul Mediu, este practicat in fiecare an, la Rimetea, un sat noroios situat la poalele Muntilor Trascau. Un alai colorat, alcatuit din baieti mascati, strabate tot satul, oprindu-se din loc in loc pentru a critica sau lauda cate un localnic.

Ziua de lasata secului de Paste devine un timp in care dezechilibrul se instaleaza si toate regulile sunt incalcate. Primarul, preotul si medicul sunt vorbiti in gura mare „de bine sau de rau”, in functie de cum s-au comportat in anul care a trecut.

Inmormantarea Farsangului, odata cu suspendarea balurilor si a distractiilor, seamana, in mod ciudat, mai mult cu un alai de nuntasi, din care nu lipsesc mirele si mireasa.

Este vorba despre este o traditie populara maghiara cu data mobila, sarbatorita la lasata secului de Paste de aproximativ 300 de ani. Un alai colorat, compus exclusiv din baieti, transporta prin tot satul un cosciug alb. „Ordinea traditionala” a satului este intoarsa cu susul in jos, incalcarea tuturor regulilor fiind permisa.

Inmormantarea Farsangului seamana mai mult cu un alai de nunta condus de muzicanti, preot, cantor, mire si mireasa. Perechile care ii urmeaza sunt imbracate in port popular, purtand diferite masti.

Sicriul alb, care inchide in mod simbolic iarna, este transportat intr-o caruta trasa de un magar. In urma alaiului vin doua „fete batrane” care bocesc si trag dupa ele o radacina de copac simbolizand sterilitatea.

Celelalte personaje sunt fie hidoase, fie hazlii, si reprezinta draci, clovni, tiganci sau cer-setori, care murdaresc pe fata cu rosu sau negru toti localnicii sau turistii care asista la sarbatoare.

Galagia si gesturile violente pe care le fac au rolul de a alunga tot ceea ce inseamna necuratenie si chiar anotimpul rece, similar mortii temporare a naturii. Dupa ce strabate intreg satul, alaiul se aduna la sipotul satului, unde are loc trecerea in revista a necazurilor si bucuriilor anului trecut, precum si dorintele invocate pentru noul an.

Acolo, activitatea primarului si a celorlalti responsabili din comuna este analizata si cu bune si cu rele.

Anul acesta, spre exemplu, pri-marul a fost criticat pentru ca este prea tacut oriunde merge. Pe versuri, „preotul” alaiului s-a plans ca in sat nu este Internet, singura distractie fiind mersul la carciuma, dupa care au fost analizate toate barurile din sat.

Tot la sipotul satului are loc distrugerea prin lovituri de bata a sicriului, ca mod de alungare a duhurilor rele si a tot ceea ce nu este curat, cu scopul renasterii generale in perioada care urmeaza.

Potrivit reprezentantilor CJ Alba, Inmormantarea Farsangului a intrat, din acest an, in randul evenimentelor promovate de institutie in scop turistic.