Tirgul Olarilor, fara kitsch

De la farfurii si oale pictate, pina la creatii unice, de mare valoare, au fost admirate si cumparate de citeva mii de sibieni si turisti ai Capitalei Culturale Europene.

Pentru prima data, organizatorii au reusit in acest an sa tina Tirgul Olarilor departe de non-traditie si de kitsch, ceea ce merita felicitari. „Noi i-am invitat la Tirg doar pe creatorii autentici. Este primul an in care, in Piata Mare din Sibiu, avem un veritabil tirg al olarilor.

Foarte multi vinzatori de alte lucruri, mai ales rromi, ne-au asaltat cu telefoane si solicitari pentru a fi lasati sa vinda altceva linga produsele autentice, ceea ce nu am permis. Dorim ca Tirgul Olarilor sa isi pastreze autenticitatea”, a declarat Silvia Macrea, una din organizatorii tirgului.

Si directorul Corneliu Bucur a supravegheat Tirgul Olarilor si s-a ingrijit ca numai cei autentici si valorosi sa faca spectacolul creatiei in Piata Mare.

Mii de cumparatori

Mii de cumparatori au venit, inca de simbata, la Tirgul Olarilor, pentru a-si imbunatati caminul, cu caldura lutului lucrat pe roata. Cea mai veche manifestare culturala a Sibiului, ajunsa la a 41-a editie, Tirgul Olarilor a adunat sibieni, dar mai ales turisti veniti in Capitala Culturala Europeana.

Acest tirg prezinta publicului evolutia si preocuparile mesterilor olari si ceramisti de la an la an, noutatile si caracteristicile celor mai reprezentative scoli de olarit din Romania: Horezu, Corund, Baia Mare, Oboga, Glogova, Marginea, Obarsa, Radauti si Sibiu. Olarii au valorificat lucrari autentice si au prezentat demonstratii ale acestui mestesug.

Mesteri olari

Cei peste 120 de mesteri olari, citiva dintre ei purtind costume populare, au adus la Sibiu mii de oale, ulcele, farfurii, carafe, vase, chiar si tarani in miniatura din ceramica. Majoritatea olarilor au practicat preturi la fel ca si magazinele de suveniruri din Capitala Culturala Europeana, de la citiva lei, pina la 1.500 de euro, o singura lucrare. Tirgul Olarilor s-a incheiat aseara, printr-un spectacol de muzica populara.

Tarani din lut

Un taran din lut a stat nestingherit intr-o latrina rurala, chiar in fata primariei Sibiului

In buricul tirgului, un mini-sat de tarani muncind, distrindu-se si mai ales cugetind, a fost adus de mesterii olari. Majoritatea vizitatorilor amatori de arta au preferat unul din standuri, unde sint cei mai reusiti tarani, altii, au preferat sa se amuze cu Tindala, Pacala, dar si un taran nonconformist, care a stat si a cugetat intr-o latrina.

Asemenea latrinelor din spatele curtilor din satele romanesti, chiar in fata primariei din Sibiu a fost amplasata o mini-toaleta din lemn, cu usi pline de postere cu femei dezbracate si Nicolae Ceausescu, in care un taran isi face nevoile.

Creatorul acestui taran care sta in latrina este chiar presedintele Asociatiei Creatorilor Populari din Romania, Nicolae Diaconu, din Horezu, cel care a mai creat de-a lungul anilor toate personajele copilariei lui Ion Creanga. Nicolae Diaconu i-a lucrat doar din pamint si pe Tindala si Pacala, eroii povestilor lui Creanga.

Pentru realizarea unui personaj, ceramistul are nevoie de lut si culori naturale obtinute din pigmentii olarilor de la Horezu. Nicolae Diaconu este recunoscut in toata lumea pentru expresivitatea taranilor sai lucrati in ceramica.

Moromete de lut

Cea mai scumpa lucrare din piata a fost realizata de Daniel Les, fiind evaluata la 1.500 de euro

Moromete a fost primul personaj celebru al satului romanesc care a avut succes in rindul americanilor, in urma cu sapte ani. „Moromete, la un festival american din 1999, citea Washington Post. Toate lucrarile au fost vindute in SUA, in urma demonstratiilor de maiestrie. Fiecare personaj, numai modelat, l-am vindut pentru o suta de dolari”, a declarat Nicolae Diaconu.

Moromete din lut citind ziarul cel mai bine vindut in SUA i-a adus creatorului sau un premiu international in cadrul Smithsonian Folklife Festival Washington D.C., in 1999. Impresionat de Moromete din lut, fostul ambasador al Romaniei in SUA, actualul presedinte al PSD, Mircea Geoana, a primit o figurina realizata de Nicolae Diaconu.

„Dintre toti ceramistii populari si toate formele de expresie plastica a lutului, arta lui Nicolae Diaconu are valoare de unicat atit prin tehnica utilizata, cit si prin universul tematic abordat.

Are meritul de a fi reactivat un gen al artei populare pe cale de disparitie, ceramica figurativa, avind radacini ce coboara pina in ceramica neolitica”, a declarat Corneliu Bucur, presedintele Academiei Artelor Traditionale din Romania. Pentru talentul sau de a da viata din lut taranilor romani, Nicolae Diaconu a fost primit ca membru in Academia Artelor Traditionale din Romania.

Artistul Daniel Les

Daniel Les este cel mai celebru olar – artist de la Sibiu, care se vinde cel mai bine la magazinele de suveniruri, dar care este preocupat nu doar sa se „vinda”, ci mai ales sa isi impartaseasca talentul altora, pentru a-i invata sa „vorbeasca”, de-a lungul lucrarii, cu lutul.

Cautat de straini care ii cumpara lucrarile, dar mai nou si de vest-europeni care vin la el acasa sa invete sa se joace cu lutul, Daniel Les a pus pe picioare o adevarata casa a olarului la Baia Sprie, numita chiar asa www.casaolarului.ro Aceasta este o permanenta tabara de creatie, unde acesta sustine ca oamenii vin si nu lucreaza doar cu miinile, ci cu sufletul, regasindu-se intr-o adevarata comuniune cu linistea naturii.

Lutul amintirilor

Artistul incearca sa ii invete si pe altii arta deprinsa de el de la tatal sau. Practic, Daniel Les vorbeste prin intermediul lutului. Impreuna cu fiul si fratele sau, la Sibiu, Daniel Les a adus si in acest an cei mai reusiti tarani facuti din ceramica. De o expresivitate rara, satul lui Daniel Les in care a copilarit se regaseste in toate personajele modelate de el.

Usor caricaturizati, fiecare taran exprima amintirea artistului despre personajul real. „Totul vine din suflet si nu conteaza cit vinzi, desi am si creatii pe care le-am vindut si cu 1.500 de euro”, a declarat Daniel Les. Fiecare statueta este lucrata manual, este unicat si ascunde o poveste din copilaria sa.

Tehnica pe cale de disparitie

Pentru o singura statueta, Daniel Les lucreaza intre 2 si 3 saptamini, timp in care nu doar modeleaza, ci si sculpteaza in lut. Recunoaste ca are lucrari la care lucreaza si luni de zile, marturisind ca cea mai mare parte a timpului si-o petrece in atelierul sau. Daniel Les se deosebeste de ceilalti olari prin tehnica sa, pe cale de disparitie.

Scoate lutul de la citiva metri adincime si nu se grabeste sa il puna pe roata sa de olarit. Ceramica lui sta o zi in cuptor, dupa care o pigmenteaza cu coloranti naturali din scoarta de copac, frunze si plante.

Avize, peste capul lui Johannis

Rromii, vinzatori de kitsch-uri, au fost alungati de politisti de la Tirgul Olarilor. Surse din primarie si Consiliul Judetean ne-au declarat ca exista functionari ai primariei care au eliberat avize pentru Piata Mica, desi primarul Klaus Johannis a interzis acest lucru.

Ce este si mai grav este ca acesti functionari nu isi dau seama ca Tirgul Olarilor tinde din nou sa redevina ce a fost odata, fiind cautat si renumit tocmai datorita autenticului. Poate ca vremurile in care in pietele noastre istorice erau prosoape la vinzare alaturi de olari, ar trebui sa ne aminteasca ca ar trebui sa pastram nepatat ce avem bun.

Simbata, citiva vinzatori rromi de fiare de calcat si alte antichitati au fost „invitati” de polittii comunitari sa paraseasca Piata Mica.

Daniel Les l mester olar

„Totul vine din suflet si nu conteaza cit vinzi, desi am si creatii pe care le-am vindut si cu 1.500 de euro”