Putini „ciobani”. Si izolati (de Gelu Trandafir)

Dupa laudele adresate Monicai Macovei, UE va avea de judecat dosarul romanesc. Si va constata ca, de fapt, sint prea putini „ciobani” dornici sa ia anticoruptia in serios.

Pina la urma, e bine ca votul la perchezitie a fost secret. Macar avem un diagnostic: colaps parlamentar. La vot deschis, am fi avut un scor mai strins. Ne-am fi iluzionat ca Justitia a pierdut la o diferenta minima de voturi, iar batalia ar fi echilibrata

Nu e deloc echilibrata. O majoritate solida se opune independentei Justitiei.

Ce altceva decit amestec al politicului in Justitie e votul cot la cot dat de udemeristi, peremisti si pesedisti impotriva procurorilor care cereau administrarea probelor intr-un dosar care-l vizeaza pe presedintele Camerei Deputatilor? Mesajul parlamentar catre DNA e simplu: actionati voi contra coruptiei la nivel inalt, ca asa ne-am angajat noi la UE. Dar luptati-va cu miinile la spate. Si pastrati distanta!

Conflictul Parlament – DNA a inceput acum o luna, pe 9 februarie. Cind au vazut ca anticoruptia nu mai e doar pe hirtie, senatorii au respins ordonanta DNA. A urmat votul antiperchezitie dat de plen. Ieri – obraznicia lui Nastase, care i-a somat pe procurorii DNA sa-i dea o lista cu obiectele in cauza.

Liberalul Dinu Patriciu ne-a transmis tot ieri ca Basescu e „un cioban”, „ajuns intimplator in fruntea tarii”. Tariceanu a facut la TVR pe avocatul familiei Nastase. Aceasta e majoritatea. Si, intr-un fel, Patriciu a avut dreptate spunind ca Basescu a ajuns „intimplator” presedinte. Presedinte trebuia sa fie Nastase. Nu am fi avut astfel probleme cu Macovei sau Morar.

Nici Tariceanu nu avea dureri de cap, caci nu mai juca rolul premierului. Dar, printr-o victorie „intimplatoare”, au patruns „ciobanii” in sferele puterii. Au dat peste cap toate aranjamentele, provocind, sa-l citam iar pe Patriciu, „isteria campaniei anticoruptie”.

Despre „isterie”, „comandouri”, „stat politienesc” vorbesc doar cei vizati. In tabara cealalta, a celor care au constatat ca a inceput atacarea coruptiei la nivel inalt, se afla membri ai Comisiei, eurodeputati, diplomati influenti si bine informati. Problema e ca avocatii Romaniei ramin acum fara munitie.

Caci argumentul forte pentru 1 ianuarie 2007 – debutul campaniei anticoruptie, se bazeaza, de fapt, doar pe activitatea unor „ciobani” izolati, nefiind nicidecum o mobilizare generala.

Europarlamentarul Joost Lagendijk rezuma aceasta constatare: „Multi se vor intreba daca nu ar fi mai util sa aminam cu un an aderarea (…) daca e doar un singur ministru si nu un intreg Parlament dedicat combaterii coruptiei”. Europenii vor constata in curind ca Macovei e un ministru apreciat mai mult in afara tarii decit in interior. Si isi vor face calculele.

La urma urmei, ce Romanie primim in UE? Romania unui ministru sau Romania unei majoritati sustinuta de oligarhie?