Radulescu: 500 de milioane de euro pentru CEC? Ma faceti sa rad

Cu doar trei zile inainte de depunerea ofertelor finale angajante din partea investitorilor interesati de preluarea CEC, presedintele bancii, Eugen Radulescu, explica intr-un dialog cu HotNews.ro, schimbarile dar si provocarile ivite pe ultima suta de metri.

Radulescu recunoaste ca sistemul IT al bancii nu functioneaza perfect si ca in prezent nu se stie care este cauza, ca salariile sunt mici dar ca totusi vor creste cu 10% anul acesta. Privatizarea este un subiect “fierbinte”, seful CEC evita sa vorbeasca despre pretul de vinzare al bancii, dar nu ezita sa spuna ca 500 de milioane de euro este un pret prea mic.

HotNews.ro:In 1989 sloganul CEC era: Azi la CEC un leu depui, maine el va face pui. Cum va suna sloganul CEC in 2007?

Eugen Radulescu: (Rade – n.r.)… Cred ca a fost prima idee publicitara comunista interesanta. Inca nu avem un slogan publicitar nou, ne gandim la unul. Faptul ca avem atata istorie in spate e de bine si de rau in acelasi timp. Ceea ce e important este sa fructificam partea buna si sa lasam in urma dezavantajele care sunt asociate cu acea traditie.

HotNews.ro:Ati estimat ca in 3-5 ani CEC va ajunge in primele trei banci din Romania. Anul trecut CEC era pe locul sapte in functie de active, iar in prezent a ajuns pe locul cinci. Cum s-a intamplat acest lucru, v-au favorizat normele BNR?

E.R.Nici o norma BNR nu ne ajuta. Spre exemplu, marirea rezervelor minime obligatorii ne costa pana la sfarsitul anului cinci milioane lei, deci vom avea venituri mai mici din cauza acestei masuri. Nu te poti astepta ca intr-o tara unde normele bancii centrale sunt restrictive, pentru ca politica monetara este restrictiva, aceasta politica sa te ajute. Se poate spune ca normele BNR i-au incurcat pe altii mai mult decat pe noi.

Cei care crescusera enorm pe valuta au fost nevoiti, fie sa-si aduca bani de la mama de acasa, fie sa-si micsoreze putin activitatea in valuta. Ori asta i-a facut pe unii dintre ei sa aiba o usoara sincopa. Se poate spune ca din acest punct de vedere pe noi ne-a lovit mai putin decat pe altii.

Cresterea de cota de piata nu reprezinta inca un bun castigat. Il voi considera asa atunci cand nu vom castiga 0,1% din piata ci 2-3%, dar mai e cale lunga pana acolo.

HotNews.ro:Care este valoarea activelor CEC in prezent?

E.R.: Am depasit sase miliarde lei, asta insemnand 1,7 – 1,8 miliarde euro.

HotNews.ro:V-ati intalnit recent cu investitorii interesati de CEC pentru a le prezenta schimbarile care au avut loc la CEC din octombrie 2005 incoace. S-a schimbat ceva la CEC?

E.R.: Aproape totul. Pana in octombrie anul trecut s-a produs restructurarea institutiei, in sensul ca s-a schimbat atit structura centrala, cit sic ea din sucursalele judetene si din agentii. Am urmarit sa reducem personalul de back-office si sa crestem personalul de front office. Iar asta nu am facut-o din nevoia de reducere de costuri.

Asta a fost mai degraba o consecinta decat o cauza a politicii noastre. Ideea a fost sa imbunatatim serviciile, iar asta nu se putea face avand putini oameni care lucreaza cu clientii si multi oameni care se ocupa cu scriptologia. Am redus personalul de la 9400 de oameni la 7200 in momentul de fata.

In mediul rural sunt in prezent cam o mie de oameni, daca nu mai putin. Ce am facut a fost ca, practic, de la nivel de centrala si pana la cea mai de jos unitate sa avem definite clar: linia de business persoane fizice, linia de business persoane juridice, activitatea de support si cea de management al riscului. Asta s-a reflectat apoi in felul cum era structurata agentia si sucursalele din tara.

Deci, asta s-a intamplat pana in octombrie. Tot in acelasi timp a inceput schimbarea sistemului IT care abia acum se poate spune ca da roade, desi se mai face cu hurducaturi. Am avut, in special in Bucuresti, mai multe incidente legate de faptul ca sistemul a cazut: opriri accidentale, blocari care sunt inerente copilariei sistemului.

HotNews.ro:Este un sistem nou?

E.R.: Nu este un sistem cu totul nou dar nici la nivel de varf pe plan mondial.Ganditi-va ca am avut o coloana vertrebala care a reprezentat-o sistemul pe care il avea banca la inceput, pe care am mai adaugat niste “oase” si niste “carne”.

HotNews.ro:Cat ati investit in acest sistem?

E.R.: Toata investitia pe doi ani a fost de 25,5 milioane euro. Din aceasta suma, circa 12 milioane reprezinta partea de hardware. Toti cei care lucreaza acum au un computer pe birou. Inainte erau cam 1000 de calculatoare iar acum sunt aproximativ 6000.

[c:1:d]Problema nu este numai cat m-ar fi costat un sistem nou, ci ca avem in permanenta intre 4000 si 5000 de conexiuni concomitente la serverul central, mai mult decat la orice banca din Romania.

Aici avem noi blocajele. De fapt se intampla numai in Bucuresti si inca in vreo doua judete. S-ar putea sa fie erori umane, niste blocaje induse de erori umane pe care nu le-am detectat inca…

Un alt aspect este ca noi nu stim ce o sa faca cel care va cumpara banca. Daca el are un sistem foarte bun si vrea numai sa-l extinda la noi? Asta nu inseamna ca am aruncat banii pe fereastra? Motivul cel mai important a fost ca daca nu am fi pus un sistem informatic in banca ne-am fi sufocat. Puteam sa nu facem nimic, cum s-a intamplat pana acum. Dar in general sistemul functioneaza.

HotNews.ro:Spuneti ca ati restructurat si informatizat banca, dar lumea inca se plange de cozi, birocratie, gafe. Cum explicati acest lucru?

E.R.: Asa este, dar cand ai in spate un animal asa mare este greu sa se vada schimbarea la fiecare agentie. Daca schimbarea se produce si in loc sa ai 20 de oameni la coada ai doar 18, se cheama ca ai imbunatatit-o cu 10%. Dar oamenii tot nemultumiti sunt.

Aici sunt doua categorii de probleme. Prima este legata de faptul ca am tot pus in carca personalului nostru noi produse si servicii: credite pentru persoane fizice, pentru persoane juridice, avem carduri, care toate au venit fara sa dispara nici unul din produsele vechi pe care le avea banca.

A fost o buna perioada de timp in care banca traia din incasari de amenzi, de taxe de pasaport din plata pensiilor care au ramas si peste care au aparut produsele bancare normale. E adevarat ca am crescut numarul de personal la ghiseu dar nu poti sa-l cresti la volumul in care creste activitatea bancii.

O sa apara in curand platile de facturi de energie electrica. Vrem sa separam in cat mai multe unitati activitatea bancara de activitatea de plati pentru altii.

HotNews.ro:E adevarat ca daca ai o amenda nu poti sa platesti decat in sectorul respectiv?

E.R.: Da, dar nu din vina noastra, ci din vina politiei, care nu vrea sa primeasca altfel. Eu unul as fi gata maine sa le spun domnilor de la politie: “luati-va si incasati-va amenzile unde vreti voi”. Vina noastra este ca continuam sa prestam aceste servicii.

HotNews.ro:Dar ati avut discutii cu acestia in sensul asta?

E.R.: Partea cu politia nu este esentiala. Nu sunt atat de multe amenzi. Problema cea mare este cu pensiile. Avem peste 400.000 de pensionari iar pentru serviciul de pensii pe care il prestam nu numai ca nu incasam nici un comision dar ne si costa de ne-ndoaie.

Toate problemele acestea vin dintr-o istorie pe care incercam sa o reglementam, cat putem de repede, separand fluxurile. Noi nu vrem sa facem aceste servicii, doar ca nu s-a gasit alt fraier.

HotNews.ro:De ce CEC-ul nu va mai garanta integral depozitele?

E.R.: Aici e vorba de o prevedere legala. La garantarea integrala a depozitelor de catre stat nu renuntam noi, ci statul. Oricum, garantarea integrala a depozitelor este un anacronism, nascut in vremea cand nu exista o alta garantie decat cea oferita de stat. S-a sfarsit. De la 1 octombrie vom avea garantarea pe fondul de garantare a depozitelor, ca orice banca din Romania.

HotNews.ro:In urma discutiilor cu investitorii despre schimbarile de la CEC, au fost acestia mai incantati de evolutia bancii?

E.R.: Nu. Schimbarea care s-a produs in CEC nu este un lucru care sa ii linisteasca numai pentru faptul ca au facut-o altii. Orice bancher este o fiinta sperioasa si destul de suspicioasa. Daca nu ar fi asa, nu si-ar fi ales meseria asta.

In clipa in care ei observa ca noua ne-a crescut portofoliul de credite de patru ori in 12 luni, e adevarat ca plecand de la o baza destul de mica, se intreaba: “Cum au dat oamenii astia creditele? Stiau sa le dea? Au respectat normele? Dar daca creditele devin neperformante?”.

Toate argumentele cu care am venit le-au demontat temerile. Avem rata de neperformanta, dar este mai mica cu 20% decat media din sistemul bancar.

In afara de asta, ei sunt foarte interesati ca s-a redus personalul, ca restructurarea s-a produs. Aproape ca n-a ramas un singur om in banca in acelasi loc sau cu aceleasi functiuni pe care le avea inainte.

HotNews.ro:Foarte multi oameni sunt de parere ca indolenta de la ghisee este generata de salariile mici pe care le dati…Cam cat este salariul mediu al unui angajat al bancii?

E.R.: Nu exista asa ceva. Avem lucratori care sunt in orase mari, la sate, unii cu studii superioare, altii nu. Un nivel mediu al salariului nu spune nimic, noi avand cel mai mare numar de unitati in mediul rural.

Pai credeti ca pot sa-l platesc pe un angajat in mediu rural cu salariul mediu pe care il are un lucrator la un ghiseu la ING in Bucuresti? Pai nu-mi aduce atata venit. Este adevarat ca aceasta este o problema, dar sa stiti ca anul trecut am avut o majorare de salarii de 19%.

Anul acesta vom avea o majorare a de salariului mediu cu10%. Pentru salariile mici majorarea va fi de 15%. Problemele sunt cunoscute si avute in vedere.

E adevarat ca am pornit cu salarii foarte mici dar le-am marit atata cat am putut s-o facem in veniturile pe care le are banca, deoarece noi am platit mult si cu disponibilizarile care ne-au costat opt milioane de lei.

HotNews.ro:Ce discutii ati mai avut cu investitorii?

E.R.: In afara de aceste teme, am mai discutat despre cum vedem noi viitorul bancii, cat din activitate sa fie retail, cat sa fie corporate, daca sa fie corporate. Cam astea au fost temele de discutie.

HotNews.ro:Si dumneavoastra pe ce varianta mergeti?

E.R.: Inclin spre un 30-40% din total sa fie activitate cu intreprinderi si 60-70% cu persoane fizice. Este un efect sinergetic foarte important.

HotNews.ro:Credeti ca numarul investitorilor a scazut din cauza restructurarii?

E.R.: Ar insemna sa spun ca ceea ce am facut trebuia sa nu fac. Sa stiti ca puteam sa stau aici pe scaunul asta sa astept investitorul, sa dorm linistit, sa-mi iau vacanta, sa vad cum scade cota de piata si sa zic ca am avut ghinion.

HotNews.ro:Unde este problema atunci, de ce pleaca investitorii?

E.R.: Pai ce sa fac daca Erste a castigat BCR ? Bravo ei. Daca nu ar fi castigat n-ar fi plecat de la aceasta licitatie. Ce sa fac daca Monte Dei Paschi are oarece legaturi cu guvernul din Italia si guvernul s-a schimbat, schimbandu-se executivul, cum sa zic, nu stiu daca au alta politica dar cred ca nu si-au clarificat politica. Nu tinea de CEC chestia asta.

HotNews.ro:In privinta Dexia se vorbeste ca s-au razgandit din cauza prelungirii procesului de privatizare dar si a celui de restructurare. Ce parere aveti?

E.R.: Cazul Dexia este cel mai recent, nu am aflat inca despre ce este vorba. Nu ma pot hazarda sa incerc sa gasesc cauze in deciziile pe care le iau potentialii investitori. Este posibil ca cei de la Dexia sa fi fost interesati sa preia o banca ieftina pe care s-o restructureze ei decat sa preia o banca deja restructurata care nu mai poate fi la fel de ieftina.

HotNews.ro:Stiti ceva despre alte achizitii pe care le-au facut sau urmeaza sa le faca in regiune investitorii interesati?

E.R.: Nu stiu si nici nu vreau sa stiu. Eu trebuie sa ma asigur ca aceasta banca functioneaza mai bine decat inainte. Am luat banca cu pierderi de 10 milioane lei noi, iar anul trecut am avut profit de 4 milioane lei noi. Pe primul trimestru al acestui an am avut un profit de 14 milioane lei, iar pana in luna iunie probabil ca profitul va depasi 20 milioane lei noi.

Nici conditiile in piata nu mai sunt asa de bune, concurenta s-a intetit, iar eu platesc in continuare plati compensatorii la salariatii care au plecat (costul pentru anul acesta este de 5 milioane lei). Aceasta suma la care se adauga celelalte 5 milioane la Banca Nationala, sunt sume care imi micsoreaza din profit.

HotNews.ro:Directorul general al Raiffeisen spunea intr-un interviu ca ei ar fi cei mai buni pentru CEC, deoarece au cea mai mare experienta pe retail…

E.R.: (Rade din nou – n.r.)Toti care vin sunt cei mai buni. Toti cei care vor sa cumpere au aceasta mentalitate. Pentru ca daca nu ar crede ca sunt cei mai buni n-ar cheltui cat au cheltuit pana acum.

Eu nu am discutat niciodata cu investitorii altfel decat in ocazii oficiale. Imi este interzis sa fac altfel.

Piata romaneasca este putin interesanta. Sa nu uitam ca nici una din marile banci nu este prezenta in Romania, si nu ma refer la ABN Amro sau ING care au cateva agentii. Unicredit, abia acum dupa ce au cumparat HVB, ia si Tiriac si atunci o sa aiba o banca ce va avea undeva la 10% din active si va trece pe locul trei in piata, devenind astfel un competitor pentru cel care va prelua CEC.

HotNews.ro:Are nevoie CEC de privatizare, pentru ca mai sunt voci care spun ca statul ar fi trebuit sa nu renunte asa usor la aceasta banca?

E.R.: Iarasi aduceti vorba de privatizare, iar eu incerc sa vorbesc cat mai putin pentru ca este un subiect fiebinte. Are mai degraba o conotatie politica. Deciziile “vindem sau nu vindem”, “vindem acum sau mai tarziu”, “vindem unui investitor strategic” sau “vindem pe piata de capital”, toate acestea sunt decizii eminamente politice.

Daca ne uitam in jur, vom vedea ca OTP a fost vanduta pe piata de capital iar statul mai are o actiune, dar actiunea aceea este de aur, adica ii da dreptul sa controleze niste procese. In Polonia statul a vandut 49% si mai are circa 51% din actiuni si este prima sau a doua banca din Polonia.

In Cehia a fost vanduta in proportie de 90% catre Erste. In Bulgaria a fost cumparata tot asa de Erste. Toate solutiile sunt prezente si, in toate cazurile, bancile din Europa Centrala care au fost case de economii au urcat in topul bancilor sau au ramas in top, dar decizia modului de vanzare este una strict politica.

Nici o decizie care se va lua nu este perfecta. Vanzarea sau nevanzarea, privatizarea pe piata de capital sau nu, toate aceste decizii au plusuri si minusuri.

HotNews.ro:Credeti ca va fi listata CEC?

E.R.: La un moment dat se va intampla asta dar sa vedem ce va contine contractul de privatizare. Ramane de vazut.

HotNews.ro:Asadar, putem spune ca ofertantii CEC sunt sau nu suspiciosi in legatura cu evolutia bancii?

E.R.: N-as putea spune ca sunt suspiciosi. S-a produs o schimbare majora intr-o institutie pe care se asteptau s-o gaseasca inerta iar acum o gasesc miscand vioi.

HotNews.ro:Cat din restructurare s-a facut?

E.R.: Cred ca peste 70%. Restructurarea care trebuie sa se mai faca de acum inainte inseamna extinderea in teritoriu a gamei de produse, o reasezare a sistemului IT in 2-3 ani de acum inainte dupa un model de varf si perfectionarea puternica a personalului.

HotNews.ro:Credeti ca banii care vor fi luati pe CEC vor intra la stat anul acesta?

E.R.: Cred ca, in cel mai fericit caz, predarea cheilor nu se va face mai devreme de 6-8 luni de acum inainte. Din clipa in care se stabileste cine este castigatorul dureaza cel putin doua luni pana se negociaza toate clauzele.

HotNews.ro:De ce credeti ca au fost atat de mici ofertele?

E.R.: In primul rand chestia cu ofertele mici eu nu o “cumpar”. Sunt oferte neangajante si intr-un asemenea joc este permis orice.

HotNews.ro:Dar nu a amanat guvernul procesul de privatizare a CEC tocmai din aceasta cauza?

E.R.: Nu se stie sigur asta. Sunt speculatii. Cred ca motivul era ca trebuia sa se concentreze asupra procesului de privatizare a BCR.

HotNews.ro:Riscati o estimare in legatura cu valoarea CEC?

E.R.: Pretul va fi dat nu neaparat de valoarea de astazi a bancii, ci de valoarea anticipata de cumparator peste trei pana la cinci ani si, de asemenea, de raritatea produsului. Daca cumparatorul crede ca CEC va ramane o bancuta sau vrea ca CEC sa ramana o bancuta numai pentru persoane fizice e una, iar daca vrea sa o transforme intr-un “varf de lance” e alta.

Sa nu va mirati ca vom lansa produse de e-banking. Ganditi-va ca recent am lansat carduri, un proces care s-a facut in sase luni, lucru pe care nu l-a mai reusit nici o alta banca. Am avut o echipa de experti care au stiut sa arda etapele. Pana la sfarsitul acestui an vom avea produse e-banking.

HotNews.ro:In calitate de presedinte CEC, stiti cumva valoarea imobiliara a unitatilor bancii?

E.R.: Acest lucru e neimportant si nesemnificativ. Valoarea imobiliara se schimba de la o zi la alta. Din toate cele 1400 de unitati, 900 de sedii sunt proprietati. Unele sunt mari altele sunt mici, unele sunt bine locate, altele nu. Avem o evaluare, sigur ca da, dar nu asta este important.

HotNews.ro:Cam cat este valoarea….?

E.R.: Nu asta este important. Nu se vand cladiri. Nu este ca la Semanatoarea. Numai in Bucuresti si in marile orase e nebunie. Dar cate locuri avem in proprietatea noastra in Bucuresti si-n marile orase? In Bucuresti sunt cam 30 de sedii.

HotNews.ro:La cit e estimata valoarea sediului central al CEC?

E.R.: Se pare ca este de aproximativ 24-25 milioane de euro, cu tot cu teren.

HotNews.ro:Spuneati la inceputul acestui an ca un pret de 300-350 milioane de euro pentru CEC va face sa radeti? Va pastrati optimismul?

E.R.: Da. Imi pastrez aceasta parere, dar acum spun ca si pretul de 500 de milioane de euro m-ar face sa rad.

HotNews.ro:Cum credeti ca va evolua CEC dupa privatizare?

E.R.: Nu cred ca cel care va cumpara CEC o va face in scopul de a-l pune la pastrare si nici ca sa vanda cladirile, pentru ca daca va vinde nu va face mare branza.

Cred ca cei care vor cumpara vor adopta cam aceeasi strategie pe care o avem si noi, respectiv sa pastram cea mai mare componenta de retail, sa dezvoltam aceste servicii in cat mai multe unitati si in acelasi timp sa dezvoltam serviciile corporate, care sa ajunga – asa cum am zis – la 30-40% din bilantul bancii.

Asta e o tinta pe care eu o vad naturala. Se poate insa si ca investitorul sa spuna “toata activitatea de retail a bancii de acolo se muta aici”, “toata activitatea de corporate de aici se muta acolo”, se poate si asta. Mie foarte greu sa zic.