Lise de la Salle: „Nu ma consider vedeta”
Are 19 ani si cinta la pian de la 4 ani. A sustinut primul concert, transmis in direct de Radio France, la virsta de 9 ani. La 14 ani a facut prima inregistrare, cu lucrari de Rahmaninov si Ravel, iar acum se pregateste pentru al cincilea CD.
Concertele sale au fost adesea aclamate in toata lumea pentru maturitatea si originalitatea interpretarii.
Va aflati pentru prima oara la Bucuresti. Ne puteti spune cum s-a concretizat prezenta dvs. la Festivalul „Enescu“?
E foarte simplu: am fost invitata sa cint concertul de Ravel alaturi de Lawrence Foster la Bucuresti si am spus imediat da, pentru ca am cintat foarte mult alaturi de maestrul Foster, am inregistrat trei concerte impreuna cu el, asa ca ne cunoastem destul de bine.
Concertul lui Ravel face parte din repertoriul dvs.?
Nu, sint putin emotionata chiar, deoarece il interpretez pentru prima oara aici. Insa vin din Franta si e important pentru orice pianist francez sa aiba acest concert in repertoriul sau.
Chiar daca de abia acum il interpretez pentru prima data, e un concert pe care il port in minte de mult timp, mama mi-a cumparat un CD cu aceasta lucrare de Ravel pe cind aveam vreo 6 sau 7 ani.
Cit timp v-a luat pregatirea acestei lucrari?
Asemeni altor artisti, nu lucrez incontinuu la pregatirea unui concert. Am exersat citeva luni, apoi am facut o pauza in care m-am ocupat de alte piese si l-am reluat inainte sa vin la „Enescu“. Cred ca am inceput sa ma pregatesc prin aprilie.
Dar cind cintati de placere, acasa, ce compozitori preferati?
Nu-i usor de ales, insa, daca trebuie sa reduc lista la trei nume foarte apropiate sufletului meu inca din copilarie, cred ca as spune Bach, Mozart si Beethoven. Imi plac totusi si Rahmaninov, Chopin, Prokofiev…
Nu ati mentionat nici un compozitor francez…
Oh, desigur ca imi plac si francezii, il ador pe Ravel, primul meu CD a fost cu lucrari pentru pian solo de Ravel. Cred ca e primul compozitor pe care l-am studiat serios, l-am interpretat in concert pe cind aveam noua ani. Dar acasa, pentru placerea mea, mai cint si Saint-Sa?ns, Faure…
Un articol de Cristiana Visan