Pretul corect al Autostrazii Transilvania: 7,2 miliarde de euro
Din ciclul „Ce ne da Nastase noua?“, azi avem si raspunsul: „La oua“. Sau, daca preferati ceva mai multa acuratete, nu chiar noua ne da, ci ii da la oua bugetului de stat.
Care, cit e el de rupt in cur, va trebui sa-si rupa de la gura nu 2,2 miliarde de euro pentru Autostrada Transilvania, ci fix 7,2 miliarde de euro, adica de peste trei ori mai mult decit ne-a mintit Nastase ca le vom plati americanilor de la Bechtel.
Orban a facut pe el cind a vazut pretul final
In iunie 2007, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) a intocmit un memorandum. Acesta prezinta o analiza cu privire la costurile Autostrazii Transilvania (Brasov – Cluj – Bors). Pe scurt, autostrada este o scumpete. La propriu.
Valoarea actualizata a contractului pentru constructia autostrazii este de (a se holba ochii aici!) 7,2 miliarde de euro (sapte miliarde si doua sute de milioane de euro)!!! Colectivul de specialisti al CNADNR a stabilit ca, pina la sfirsitul contractului, costurile de executie vor creste de mai mult de trei ori, respectiv cu cinci miliarde de euro.
La momentul semnarii contractului intre CNADNR si Bechtel, in 2003, valoarea lucrarilor era de 2,241 miliarde. Raportul a plecat de la Mihai Grecu, directorul general al CNADNR, si a ajuns pe biroul lui {ica Orban, ministrul Transporturilor, de unde ar fi trebuit sa plece la Tariceanu.
Cind a vazut pozna de act, dom’ ministru a scuipat repede vreo doua mascari si i-a trimis inapoi calul troian lui Grecu. Prin urmare, mamaliga asta fierbinte a fost aruncata in fundul unui sertar al CNADNR si lasata sa zaca pina la noi ordine.
Nastase a facut pe noi cind a semnat pretul initial
Va spuneam ca pretul contractului a pornit de la 2,241 miliarde de euro. Suma reprezinta valoarea totala a lucrarilor si este rezultatul studiului de fezabilitate intocmit in 2003. El continea estimari privind valoarea totala a lucrarilor de constructie si traseul viitoarei sosele.
Pina in prezent, aceste estimari au dovedit ca au tot atitea sanse sa fie reale pe cit au avut sarmanii aia de la OTV sa cistige la Loto. Dupa 2004, s-au realizat si Proiectul Tehnic si Detaliile de executie pentru doua dintre sectiunile viitoarei autostrazi (cele care sint acum in lucru: 2B – Cimpia Turzii – Cluj Vest – si 3C, Suplacu de Barcau – Bors).
Proiectul Tehnic pentru o patrime din autostrada contine cifre exacte si a permis efectuarea unor calcule exacte ale costurilor totale ale lucrarilor. Astfel, a aparut suma de 3,527 miliarde de euro pentru toata autostrada. La aceasta valoare se adauga cotele de indexare prevazute in clauza 12.1 D a contractului, TVA-ul si iata, totalul s-a facut 7,2 miliarde de euro!
1 km de autostrada = 17 milioane de euro
Nu va mai ciupiti, nu va mai frecati la ochi. E pe bune. Banii astia sint pe cale sa va fuga din buzunare catre o lume mai buna. Sa vedem, pe sectiuni, cum s-au transformat carutele de bani initiale in basculante cu gabarit depasit.
In ordinea numarului de kilometri de pe tricou, incepem cu sectiunea 3C (Suplacu de Barcau – Bors, 64 km), una dintre cele doua la care lucreaza Bechtel. Aceasta sectiune va inregistra, conform memorandumului, o crestere de 6,15 milioane de euro pe kilometru (de la 3,35 la 9,5 milioane).
Urmeaza sectiunea 3B (Mihailesti – Suplacu de Barcau, 76 km), cu o crestere de doar 6,09 milioa¬ne de euro pe kilometru, care da un total de 463 de milioane de euro (adica de la 6,18 la 12,27 milioane de euro pe kilometru) pe sectiune. Ce-i drept, cea de-a doua sectiune la care lucreaza Bechtel, 2B (Cimpia Turzii – Cluj Vest, 54 km), sta mai prost.
Pretul per kilometru nu va creste decit cu 4,39 milioane de euro (de la 6,35 la 10,74 de milioane). Deci, baieti, ne miscam si noi mai cu talent? Ce naiba, avem incredere in voi: doar 17 milioane de euro pe kilometrul de autostrada, in medie? Stim ca se poate mai mult.
Cum s-a ajuns aici? Simplu: clauza si efect
Cresterile astea de neam prost se datoreaza unor clauze din contract care nu pot fi controlate de CNADNR. In primul rind, contractul nu are o valoare fixa, ci doar o „Valoare tinta“, astfel ca preturile pot creste fara limita. Clauza 12.1 D, de exemplu, impune reactualizarea preturilor din contract.
Doar prin aplicarea ei se ajunge la o valoare a lucrarilor cu 132,26% mai mare decit cea initiala. Inca 644 de milioane de euro inseamna exproprieri, proiecte tehnice, consultanta si, preferatele noastre, „cheltuieli diverse si neprevazute“ (asa scrie in contract).
Prin contract, statul s-a angajat sa achite si suma de 176 de milioane de euro, ce reprezinta taxe vamale pentru „Utilajele si echipamentele antreprenorului“. In cazul in care CNADNR intirzie cu platile, devine fericita cistigatoare a unor penalitati de pina la 45 de milioane de euro.
De asemenea, le platim bechtelilor 70 de milioane de euro „Mobilizarea“ (birouri, spatii de intretinere si tabere) si 144 de milioane „Costuri indirecte de capital“. Deocamdata, putem sa stam linistiti. Nu ne-au luat si femeile. Inca.
As da reziliere de la mine, sa nu te mai platesc pe tine
Daca va ginditi ca mai rau nu se poate, aveti dreptate. Ba chiar, desi nu v-ati fi asteptat la asa ceva de la stat, se poate si mai bine. Adica statul roman, rupt in cur de contractul asta, din orice pozitie ai privi isprava celor care l-au semnat, poate sa ia masuri pentru reducerea costurilor autostrazii.
Solutia radicala este rezilierea unilaterala a contractului de catre CNADNR (recomandare facuta, de altfel, in memorandumul invocat pina acum). Conform studiului de fezabilitate, autostrada are opt sectiuni si o lungime totala de 415 km. In prezent, Bechtel lucreaza la doua dintre acestea, 2B (Cimpia Turzii – Cluj Vest) si 3C (Suplacu de Barcau – Bors).
Memorandumul elaborat de drumari recomanda beneficiarului rezilierea contractului dupa finalizarea celor doua sectiuni, care ar trebui sa aiba loc in 2008. Ulterior, CNADNR poate organiza alte licitatii pentru executia celorlalte sectiuni. De asemenea, se poate incerca renegocierea unor clauze pentru reducerea costurilor.
Este vorba despre penalitatile pentru intirzierea platilor (45 de milioane) si ratele de neutilizare a echipamentelor pentru sectoarele unde au fost incepute lucrarile (3 milioane de euro pe luna pentru fiecare sector).
Integral in Academia Catavencu.