Incendiile din Arctica amenință să elibereze cantități catastrofale de CO2 / Două scenarii de lucru

Încălzirea globală provoacă creșterea dimensiunii incendiilor din Siberia arctică și amenință să elibereze cantități uriașe de carbon în atmosferă în următoarele decenii, a avertizat joi un nou studiu publicat în Science, citează AFP.

Cercetătorii se tem că în curând va fi atins un prag dincolo de care creșterile mici de temperatură vor provoca o creștere exponențială a incendiilor în această regiune.

În doar doi ani, 2019 și 2020, incendiile din această parte îndepărtată a lumii au ars o suprafață echivalentă cu aproape jumătate din cea arsă în ultimii 40 de ani, potrivit studiului, publicat în revista Science.

Potrivit cercetătorilor, acestea au eliberat aproximativ 150 de milioane de tone de carbon în atmosferă, contribuind la încălzirea globală într-un cerc vicios.

Zona arctică, situată deasupra Cercului Polar, se încălzește de patru ori mai repede decât restul planetei. „Această amplificare climatică este cea care provoacă o activitate anormală a incendiilor”, a declarat pentru AFP David Gaveau, unul dintre autorii cercetării.

Cercetătorii s-au concentrat pe o zonă de cinci ori și jumătate cât Franța, folosind imagini din satelit pentru a observa suprafețele arse în fiecare an între 1982 și 2020.

În 2020, peste 2,5 milioane de hectare au fost devastate de flăcări, au constatat ei, eliberând o cantitate echivalentă de CO2 emisă de Spania într-un an.

În acel an, vara siberiană a fost în medie de trei ori mai caldă decât în 1980. Orașul rusesc Verhoiansk a înregistrat 38°C în iunie, un record pentru regiunea arctică.

Temperatura medie a aerului în timpul verii (din iunie până în august) a depășit 10°C doar de patru ori în perioada studiată: în 2001, apoi în 2018, 2019 și 2020. Aceștia au fost cei patru ani cu cele mai multe incendii.

Cercetătorii se tem că acest prag de 10°C marchează un „punct de ruptură”, care va fi depășit din ce în ce mai des, a explicat David Gaveau. „Sistemul o ia razna și, pentru o creștere mică peste 10°C, dintr-o dată apar o mulțime de incendii.”

Dezghețarea permafrostului

Aceste zone din Siberia, Rusia, sunt în mare parte turbării, zone mlăștinoase care pot fi acoperite de tundră și care absorb carbonul. Incendiile îl eliberează în atmosferă sub formă de CO2.

De asemenea, incendiile deteriorează permafrostul, ceea ce eliberează mai mult carbon în atmosferă, o parte din acesta fiind reținut în gheață timp de secole sau chiar milenii.

„Dacă vor continua să existe incendii în fiecare an, solul va fi într-o stare din ce în ce mai proastă, astfel încât vor fi din ce în ce mai multe emisii de pe aceste soluri, iar acest lucru este foarte îngrijorător”, spune Gaveau.

Cantitatea de CO2 eliberată în 2020 a fost „mare”, dar „ar putea fi mult mai catastrofală decât atât în viitor”, avertizează cercetătorul, a cărui companie The Tree map studiază defrișările și incendiile de pădure.

Creșterea temperaturilor afectează clima în mai multe moduri: mai mulți vapori de apă se ridică în atmosferă, provocând mai multe furtuni și, prin urmare, mai multe fulgere care aprind incendiile. Vegetația crește mai mult, furnizând mai mult combustibil, dar pierde apă mai multă, ceea ce duce la uscare.

Scenarii diferite

Pentru viitor, studiul a analizat două scenarii posibile.

În primul scenariu, nu se face nimic în privința schimbărilor climatice, iar temperaturile continuă să crească în mod constant. În acest caz, incendii de aceeași amploare ca în 2020 ar deveni posibile în fiecare an.

În cel de-al doilea scenariu, concentrațiile de gaze cu efect de seră se stabilizează, iar temperaturile ating un platou până în a doua jumătate a secolului.

Apoi, incendii precum cele din 2020 ar avea loc „în medie la fiecare 10 ani”, a declarat pentru AFP Adria Descals Ferrando, autorul principal al studiului.

În orice caz, „verile de foc precum cea din 2020 vor fi din ce în ce mai frecvente începând din 2050”, a rezumat David Gaveau.

La doar câteva zile de la deschiderea conferinței ONU privind clima, COP27, cercetătorul speră că liderii mondiali vor reuși să ajungă la un acord asupra progreselor.

„Cel mai important lucru dintre toate este să nu mai folosim combustibili fosili care emit CO2”, spune el pentru că „într-o zi, vom ajunge la un asemenea punct de ruptură încât planeta va deveni imposibil de locuit pentru cei mai mulți dintre noi.

Pe același subiect:

• În „mica Siberie” franceză luna octombrie a fost în premieră fără vreo zi cu îngheț la sol
• Ghețarii emblematici din Pirinei, Dolomiți sau Kilimanjaro vor dispărea până în 2050
• Clima Europei se încălzeşte de două ori mai rapid decât media la nivel global / Care vor fi consecințele