Achitarea lui Nastase si alti pasi inapoi in justitia din Romania. Plus cateva lucruri pozitive
Justitia din Romania a inregistrat multi pasi inapoi si prea putine progrese de la ultimul raport de tara (iulie 2011), intr-un context crucial pentru aderarea Romaniei la Schengen. Regresul este rasunator si ridica un mare semn de intrebare asupra vointei reale de reforma a sistemului, chiar daca pe ultima suta de metri CSM si Inalta Curte par sa faca tot posibilul pentru a recupera timpul pierdut. Pana la raportul tehnic din februarie 2012 al Comisiei Europene mai e putin. Greu de crezut ca Romania va reusi sa transforme negrul in alb in cateva saptamani.
- HotNews.ro a realizat propriul inventar al numerosilor pasi inapoi dublat de prea putini pasi inainte in domeniul justitiei. Evaluarea tine cont atit de cerintele tehnice exprimate in ultimul raport de tara, cat si de perceptii publice pur subiective.
Pasi inapoi
-
Achitarea lui Adrian Nastase in dosarul Matusa Tamara reprezinta un debut nefericit in pronuntarea unor sentinte in dosare intens mediatizate. In mod inexplicabil, procurorii DNA au cerut la ultimul termen condamnarea la inchisoare cu suspendare in acest pretins caz de mare coruptie. Pozitia echivoca a procurorilor, care si-au subminat prin aceasta solicitare propria ancheta, a netezit drumul spre achitare. Dupa 4 ani si jumatate de judecata, timp in care opinia publica a fost bombardata cu detalii despre povestea neverosimila a fabuloasei averi presupus mostenita de fostul premier de la o misterioasa matusa, deznodamantul contrasteaza flagrant cu orizontul de asteptare creat in randul opiniei publice. Relevanta in acest sens este o stire Reuters, care noteaza ca achitarea lui Adrian Nastase ridica intrebari cu privire la angajamentul de lupta impotriva coruptiei pe care Romania si l-a asumat.
- Instantele au inceput sa pronunte condamnari in dosare de coruptie, ceea ce poate trece drept un fapt pozitiv dupa ani de zile de amanari, insa se inregistreaza extreme derutante. Intr-un caz de coruptie, judecatorii ICCJ dau dovada de maxima indulgenta fata de acte de coruptie: patru ani cu suspendare (Badalan). In alt dosar, coruptia este pedepsita totusi cu cinci ani de inchisoare cu executare (Virgil Pop). In fine, in alt dosar, Tribunalul pronunta sapte cu executare (Petcu). Admitand ca faptele individualizeaza pedeapsa, diferentele sunt derutante. Este de neinteles de ce pentru o fapta considerata extrem de grava, cum este in mod particular coruptia, judecatorii suspenda executarea pedepsei. Comisia Europeana pune accent (a se vedea ultimul raport de tara) tocmai pe “caracterul consecvent si disuasiv al sanctiunilor aplicate”. Or, pronuntand inchisoare cand cu suspendare, cand cu executare in cazuri de coruptie, judecatorii nu arata nici consecventa, nici nu descurajeaza astfel de acte.
- Un alt moment emblematic pentru situatia din Justitie este cazul sotilor Birsan. Cu toate ca n-a trecut decat un an de la aparitia cazului Voicu, care a relevat o retea de tip mafiot la Inalta Curte de Casatie si Justitie, un alt magistrat de la instanta suprema a intrat in luna octombrie in atentia DNA. Procurorii efectueaza, in data de 6 octombrie, o perchezitie la locuinta judecatoarei, insa sotul ei, judecatorul CEDEO Corneliu Birsan, ii sare in aparare invocand imunitatea de care se bucura. Modul in care reprezentantul Romaniei la CEDO isi foloseste pozitia pentru a bloca o investigatie impotriva sotiei lasa o impresie deplorabila in presa internationala (The Economist, Daily Mail). In fine, si DNA iese prost din afacerea Birsan, deoarece CEDO stabileste ca este nevoie in prealabil de ridicarea imunitatii pentru ca judecatoarea Birsan sa poata fi cercetata. Prin urmare, investigatia o ia de la capat, dar cu sanse de reusita mai putine. Este unul din marile rateuri ale DNA, justificat de faptul ca nu exista un precedent in materia imunitatii aplicabile judecatorilor CEDO.
-
In materia conflictului de interese, tema atent monitorizata de Comisia Europeana, Romania a regresat remarcabil din punct de vedere institutional, din cel putin trei mari motive: 1. Curtea Constitutionala a admis, pe 15 noiembrie, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de un inculpat care contesta o prevedere legala potrivit careia avocatii ai caror soti, rude sau afini activeaza ca judecator nu au voie sa pledeze la aceste instante. 2. Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Horatius Dumbrava, a propus, la sfarsitul lunii noiembrie, ca judecatorii si procurorii urmariti penal pentru coruptie sa fie suspendati din functie pe durata anchetei si judecatorii ale caror rude sunt urmarite penal de catre un parchet sa nu mai poata judeca dosarele penale ale acelui parchet. Propunerea a fost dezbatuta in Plenul Consiliului si a fost respinsa cu majoritate de voturi. 3. Insusi ministrul justitiei, Catalin Predoiu, este suspectat de conflict de interese. Potrivit unei anchete realizata de HotNews.ro, o companie la care a fost asociat socrul ministrului Predoiu a obtinut de la Ministerul Justitiei un contract de consultanta tehnica pe o finantare a Bancii Mondiale. Compania a intrat in procedurile de licitatie cu socrul ministrului Predoiu figurand drept asociat, acesta iesind din asociere cu cateva zile inainte de atribuirea contractului. Banca Mondiala, institutia care a finantat proiectul MJ, nu s-a pronuntat inca in legatura cu acest caz, insa a declansat o investigatie.
- Promovarea magistratilor la Inalta Curte s-a facut mai departe dupa criterii arbitrare, tot pe baza de interviu, nu profesionale. CSM a mai promovat recent cinci judecatori, dar in legatura cu unii dintre ei exista dubii in privinta competentelor profesionale. Certurile politice dar si neintelegerile din sistemul de justitie (dispute intre CSM si MJ) au amanat adoptarea noilor reguli de promovare, respinse de altfel la Senat. In extremis, Guvernul si-a angajat raspunderea pe 15 decembrie, pe proiectul de lege privind comasarea alegerilor la pachet cu cel privind promovarea magistratilor la Inalta Curte de Casatie si Justitie, urmand ca votul sa fie dat pe 22 decembrie. Vezi in detaliu si care sunt mizele bataliei subterane pentru Inalta Curte.
- Intr-o zona gri a evolutiilor din justitie, fiind greu de stabilit acum daca e vorba de progrese sau pasi inapoi, este proiectul de lege recent adoptat de Parlament referitor la raspunderea magistratilor. Aceasta tema – raspunderea magistratilor – este catalogata in ultimul raport de tara drept o “provocare importanta”, insa solutia adoptata este periculoasa. Temerea magistratilor, indreptatita tinand cont de realitatile din Romania, este ca ministrul justitiei, care e numit politic, ar putea abuza de noile sale puteri pentru a declansa actiuni disciplinare impotriva magistratilor incomozi. Inalta Curte a sesizat Curtea Constituionala pe acest proiect de lege. Pe de alta parte, realitatea este ca magistratii au confundat prea multa vreme independenta cu lipsa de responsabilitate sau chiar abuzuri lasate nesanctionate de sistem, ceea ce a incurajat solutii proaste. Trecute in mana politicienilor, parghiile de actiune impotriva magistratilor pot deveni arme periculoase care pot afecta grav independenta justitiei.
-
Parlamentul a tratat mai departe cu dispret sau lipsa de diligenta problemele justitiei. S-a remarcat in mod special insistenta cu care UDMR s-a luptat, pe toate caile posibile, sa modifice legea Agentiei Nationale de Integritate in sensul diminuarii atributiilor (amendamentele lui Marton Arpad) sau sa-i diminueze bugetul, pentru a-i slabi eficienta. Aceasta lupta impotriva ANI, la care adera partidele din opozitie, poate fi explicata prin apropierea alegerilor, cand nici un politician nu-si doreste sa fie luat la intrebari in legatura cu sursa averii sale. Pe de alta parte, desi Comisia Europeana recomanda masuri urgente pentrua a imbunatati recuperarea produselor infractiunii, proiectul confiscarii extinse promovat de Guvern abia a trecut de comisia juridica din Senat, avand termen de adoptare tacita 21 decembrie 2011. Opozitia a prezentat si ea propriul proiect de confiscare extinsa a averilor ilicite, din care lipsesc insa infractiunile de coruptie, cum ar fi mita si traficul de influenta.
- Un semnal prost a transmis presedintele Traian Basescu, continuand razboiul sau cu magistratii care a capatat uneori expresii irationale. Pe langa intretinerea unui conflict institutional neproductiv, seful statului a introdus in discutia publica idei cel putin bizare. In noiembrie, Traian Basescu a criticat justitia pentru modul in care a tratat problema salarizarii, ceea ce a determinat opozitia sa ameninte din nou cu o actiune de suspendare si a mai pretins ca reprezentantii Comisiei Europene si-ar fi exprimat dezamagirea ca in Romania castigatorii licitatiilor sunt stabiliti in instanta, ceea ce a deteminat nedumerirea specialistilor din justitie. Traian Basescu exploateaza resentimentele opiniei publice fata de magistrati in general, insa razboiul sau deschis cu judecatorii este gresit din punct de vedere tactic, deoarece ostilizeaza un intreg sistem de la care pretinde rezultate. Mai utila ar fi perseverenta sa in a incuraja sistemul sa actioneze, decat sa escaladeze un conflict care inchide orice dialog.
Pasi inainte
-
Cel mai semnificativ si pozitiv fapt din sfera justitiei este accelerarea proceselor la Inalta Curte de Casatie si Justitie in privinta marilor dosare de coruptie. Dupa amanari succesive si confruntandu-se cu riscul prescrierii unor dosare, Inalta Curte a luat masuri pentru judecarea cu celeritate a cazurilor de mare coruptie. Alegerea Corinei Jijie la sefia Sectiei Penale a Inaltei Curti pare sa fi impulsionat procesul de judecata, printr-o mai buna organizare a proceselor. HotNews.ro a monitorizat 27 de mari dosare de coruptie si a prezentat, in parteneriat cu Fundatia Konrad Adenauer, situatia proceselor, din statistici rezultand 92 de ani de intarziere. In plus, patru risca sa se prescrie in 2012.
- CSM si-a anuntat intentia de a verifica, prin Inspectia Judiciara, toate marile dosare de coruptie aflate pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie si de a aplica sanctiuni in cazurile tergiversarilor nejustificate. Rezultatele acesti actiuni, programate sa se desfasoare in perioada 5 – 20 ianuarie, sunt insa extrem de importante. Eventualele sanctiuni vor putea contribui la reformarea Inaltei Curti si la accelerarea proceselor sau, dimpotriva, absenta lor vor legitima o stare de fapt.
- Un bun de imagine castigat de CSM in ultima perioada, printre putinele, este propunerea presedintelui Consiliului, Horatius Dumbrava, adoptata la sfarsitul lunii octombrie, potrivit careia magistratii condamnati definitiv pentru fapte de coruptie vor ramane fara pensie de serviciu. Pentru ca propunerea sa devina efectiva mai trebuie modificata legea magistratilor. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotarat sesizarea ministrului Justitiei in legatura cu aceste propuneri, in vederea declansarii unei initiative legislative. Tot un pas inainte este modificarea atitudinii CSM in cazul unor magistrati suspectati de coruptie. Un alt semnal pozitiv este respingerea candidaturii unui magistrat gasit colaborator cu fosta securitate.
- Agentia Nationala de Integritate a raportat un numar semnificativ de parlamentari, primari si alesi locali suspectati de conflicte de interese sau cu averi nejustificate. Comisiile de verificare a averilor de pe langa Curtile de Apel au inceput sa confirme confiscarile propuse de ANI (cazul Noaptes), insa rezultatele in instanta sunt inca nesemnificative si nu exista decizii definitive in justitie. In plus, ANI a inregistrat doua decizii definitive si irevocabile de confiscare a averilor nejustificate (cazurile Dan Vele – Brasov si cazul politistilor de la Arges – Zidaru).
-
Anchetele Departamentului National Anticoruptie au continuat intr-o maniera care a intarit perceptia de independenta si impartialitate. Pana si opozitia pare sa fi abandonat strategia de demonizare a DNA. E drept, seful PSD Victor Ponta a gasit cuvinte de lauda fata de procurorii anticoruptie intr-un moment cand a fost arestat un important primar din randul puterii. Cu exceptia achitarii lui Nastase, DNA si-a trecut in palmares si obtinerea unor condamnari definitive in instanta (doua definitive, doua nedefinitive). Seful DNA, Daniel Morar, s-a bucurat de aprecieri generoase la scena deschisa din partea ambasadorului SUA, Mark Gitenstein. Mandatul lui Morar la sefia DNA expira in februarie 2012, insa presedintele Traian Basescu si-a anuntat intentia de a-i cere procurorului general, Laura Codruta Kovesi, sa-l prelungeasca cu inca sase luni. Acest lucru ar garanta cel putin pana la raportul de tara din vara stabilitatea acestei institutii cheie pentru justitia din Romania.
Nota: Vezi o baza de date completa cu activitatea anti-coruptie din Romania in sectiunea Dosare de Coruptie de pe HotNews.ro, unde gasiti si o serie de Rechizitorii integrale.
INTERVIURILE HotNews.ro