Acolo unde azi vedem cele pitorești apusuri din București, a fost odată străvechiul Crângași, cu biserică și cimitir. În locul lor au apărut blocuri
La început a fost un râu (bătrâna Dâmbovița), un crâng, mai multe crânguri, o așezare, mai multe așezări, o biserică, în jurul căreia s-a format o comunitate de crângași cu cai, vaci și oi, hanuri, case și cocioabe, noroaie și inundații catastrofale. Apoi a apărut o mahala fără lumina electrică și fără canalizare, cu străzi desfundate, la marginea Bucureștiului, hăt departe de boieria de pe Calea Victoriei.
După venirea comunismului, în crâng a răsărit o pădure de blocuri și un lac grandios amenajat pe locul vechiului cimitir și al bisericii zidite în anul 1564, Lacul Morii. Iar dacă nu venea anul 1989, demolările urmau să continuie înfricoșător, ca sa fie realizat cel mai mare parc din București, cu sală polivalentă și monumente impresionante.
Aceasta ar fi povestea simplistă a crângașilor, cu al lor cartier, situat pe malul estic al Dâmboviței. Istoria aprofundată a cartierului Crângași a fost însă studiată și cercetată în arhive de o echipă de istorici, arhitecți și antropologi, iar volumul „Sistematizarea unei comune suburbane: Crângași și modernizarea socialistă (1900-1989)”, o cercetare care va fi publicată în curând.