Acum vorbesc ca sa intelegeti dumneavoastra. Partea a II-a: Secretul retelei

Imaginati-va un sobolan care alearga incoace si incolo, pipaind cu mustatile capetele unei galerii subterane. Imaginati-va sistemul judiciar din Romania sub forma unui tunel, cu ambele capete pazite cu strasnicie de o retea de sobolani. Tot reteaua a minat, preventiv, tunelul. Dar, esential este controlul la capete. Iar capetele tunelului, alfa si omega, sunt Politia Judiciara si Curtea Suprema. Daca un dosar e ucis la intrare sau intra cu defecte mari, la capatul celalalt nu mai iese nimic. Daca dosarele se scurg totusi in tunel, ele pot fi rontaite si omorate lent pe parcurs. Daca risca sa iasa, sunt asteptate la celalalt capat: Curtea Suprema. Ce slabiciuni din sistem exploateaza reteua? Pe ce butoane apasa? Acesta este secretul ei. Iar acum vorbesc ca sa intelegeti dumneavoastra.

„Nouazeci si noua la suta dintr-un dosar, colegule, asculta ce spun eu… Sunt lucrate de politisti… Politistii au si carciumile, au si casele de c…., au si economicu’ in mana, au si buticarii. Deci, procuroru’ lucreaza prin mana politistului, el supravegheaza dosaru’. Sunt foarte putine cauze care le ia direct de la procuror…Si chiar daca o ia la procuror, unde lucreaza cu Politia Judiciara…procurorii pot face o p…, sunt pe post de lemn”, ii explica senatorul Voicu mai tanarulului sau coleg de partid, Alexandru Mazare. Aici, la politie, la intrarea in tunelul judiciar, poate sa inceapa sau sa se termine totul. Crescut printre procurori si judecatori, Voicu a inteles perfect importanta Politiei, cel mai vulnerabil punct, o arma letala in mana politicienilor.

Voicu: Militianu’ tot din caine si din curva e facut

Cateva explicatii suplimentare, pentru o buna intelegere. De exemplu, in cazul Locic, un alt om de afaceri i-a facut acestuia o plangere la Parchet. Locic a apelat la Voicu cel vestit cu relatii in politie. Potrivit legii, cei care incep cercetarea sunt politistii. Vorba lui Voicu, procurorul lucreaza prin mana politistului. Politistul e controlat politic, deci si el lucreaza prin mana cuiva. Cum? Pe cale ierarhica. Numirea sefului sau depinde de un ministru, frunza-n vant, azi de la PDL, maine de la PSD.

Politistul are, deci, un rol cheie in deschiderea unui dosar penal, iar informatiile despre cursul anchetei le raporteaza mai sus intr-un sistem controlat politic. Iar politistul – vai de el – politistul zugravit de Voicu e o corcitura vesnic flamanda, sta cu ochii si urechile ciulite la comenzile stapanului, isi urmeaza docil seful, daca-i pica si lui un oscior, ceva. Ascultati-l: „Militianu tot din caine si din curva e facut…El daca nu se vede in varful bucatelor zice….A, l-a pacalit partidul iar!” Ce ne zice Voicu? Ca militianul asculta comanda si executa docil, fiind facut din caine, dar te inseala cat ai clipi, ca are mama curva. E si asta o perspectiva.

Dar reteaua lui Voicu functioneaza bine-merci si din opozitie, pe baza vechilor retele subterane. Cunoaste sefi de politie de cand era la Cotroceni. Pe unii i-a ajutat sa promoveze in functii, pe altii „i-a facut fideli cu cate o hartie din trecutul fiecaruia”. Chiar si din opozitie, cainele poate fi dresat. Exista in stenograme pasaje intregi in care Voicu se lauda cum a promovat, salvat sau pastrat in functii, chiar si sub Blaga, diversi sefi de politie, mari sau mai mici.

Sa ne amintim ca Voicu s-a zbatut, impreuna cu Marian Vanghelie, sa puna mana pe ministerul de interne, cu planuri de conchistadori: „Un sistem, ca sa-l incaleci, tre sa fii deasupra. Pentru ca, din pacate, uneori, aparentele sunt mai mult decat realitatea. iar daca eu nu apar, macar o data, stii cum, sa apar in aparenta sef, intelegi, acolo…”. Prin urmare, nu-i de mirare ca sefi din IGP se executa la comanda lui Voicu, raspund la comenzile sale si promit ca intervin ca dosarul lui Marius Locic sa fie omorat in fasa, iar omul de afaceri ”sa nu fie bagat jos”. In plus, Voicu mai are o parghie de presiune: e vicepresedintele Comisiei de Aparere, Siguranta Nationala si Ordine Publica, care se ocupa si de politie.

Dubla subordonare a politiei judiciare

Prin proasta ei asezare in sistem si dubla subordonare, Politia Judiciara este una dintre cele mai mari vulnerabilitati din sistemul juridic, poarta secreta de intrare in retea. Politistul e dublu subordonat: procurorului dar si sefului ierarhic. La randul sau, seful ierarhic depinde de ministru, care e numit politic. Iar cariera politistului, promovarea sa, sanctionarea sa disciplinara depind exclusiv de sefii politici. Ei pot de la putere sau din opozitie, in functie de cine l-a prins in lesa pe cainele-politist. Astfel, politicienii au usor acces la datele dintr-un dosar, afla repede ce martori sunt audiati, ce parti sunt citate etc. O procedura gresita, un martor pierdut pe drum si totul se termina la intrarea in tunel, inainte sa inceapa ceva. Singurii care scapa cumva de control politic sunt politistii detasati pe o perioada de cativa ani la DNA, care are astfel propria politie judiciara, ferita de influenta politica.

Politistul detine monopol in atributia de a demara cercetari penale, de unde si vulnerabilitatea sa. Vezi detalii in cartea judecatorului Cristi Danilet, intitulata Coruptia si Anticoruptia in sistemul juridic, capitolul Vulnerabilitati in sistemul juridic. Vezi detalii aici, pag 21 – 27.

Pe scurt, politia inseamna informatie si putere. Ascultati-l pe Voicu: ”Ba, baieti! Fiecare primiti ceva, dar nu ministerele de forta ale partidului. Pentru ca asta e ultima reduta a partidului Ai informatia, deci juridic ai puterea. Ai Politia Judiciara in mana”. Si daca o ai, vorba lui Voicu, te poti trezi condamnat de ai tai.

Un alt secret destainuit de Voicu, care ajuta din plin reteaua, pare sa fie criza economica. Politistii au credite, dar nu mai au bani. Ascultati-l: ”Toti sunt disperati la Capitala, pentru ca cei mai multi dintre ei au credite. El a zis: domne, am salariul asta, castigam atata pe luna, n-a luat in calcul anu’ trecut cand toate firmele cad. Si acela care dadea o mie de euro pe luna pesches nu mai are de unde sa i-o dea mia si multi au facut credite de o suta de mii, de doua sute de mii sau s-au imprumutat, au facut, au luat case la copii pe alte nume, pe credite, pe alte nume si pierd acuma…(neinteligibil)…vina ala cu 50.000 ba, platesc acolo: Mai da-l in p…. mea pe Locic!”

Dar daca dosarul scapa totusi prin tunelul justitiei, sobolanul-santinela amorseaza minele in drumul sau. Si, slava Sfintei Parascheva care-i iubeste pe toti penalii Romaniei, legislatia e plina de mine anti-dosar. Nu e cazul sa intram in detalii tehnice, despre cum se amana un dosar pe proceduri, amanari, lipsa de aparare, intors dosarul la Parchet, intervenii la procurori etc. Cea mai frecventa si eficienta arma a devenit insa exceptia de neconstitutionalitate. Odata invocata intr-un dosar, procesul se intrerupe pana cand exceptia ridicata se judeca la Curtea Constitutionala. Chiar daca e in mod vadit abuziv invocata, exceptia intrerupe cursul procesului iar cei trimisi in judecata castiga timp. Vezi un studiu realizat de HotNews.ro aici.

Cimitirul dosarelor – Curtea Suprema

Insa cimitirul dosarelor, capatul final al tunelului unde asteapta cu mustatile frematand sobolanii retelei, se cheama Inalta Curte de Casatie si Justiei. Cu puterea sa neobisnuita de sinteza, senatorul Voicu intocmeste rapid schita locului: ”Toata Romania-i la ei! Da, toata ajunge la ei. Pai, au avut o suta de dosare, sunt sufocati! Sectia Penala, cinspe’, Contenciosu’, Civilu’, Comercialu’….sunt vreo saizeci, saptezeci de judecatori, cu personalu’ auxiliar se fac o suta, da’ judecatori sunt vreo saptezeci. Ca-s pe sectii. Da’, toata Romania-i in cinspe oameni, repet, decat atat! Pai, sunt vreo cinci complete mari si late, domn’le, de cate trei. Atatia sunt la Curtea Suprema (…) La completul de noua is foarte putine. De regula, toate se inchid in completul de trei.”

Inalta Curte e singura instanta unde nu functioneaza asa numita repartitie aleatorie. Presedintele de sectie decide cui incredinteaza un dosar. Prin urmare, reteaua poate actiona mai usor, asa cum isi doreste Voicu: ”Nu sunt toti cu probleme, si daca-s cu probleme, vorbesc cu ei inainte, mut dosarul la altul, sa da bolnav daca nu poate sa dea, il bag in medical…” Este alt secret pe care senatorul Voicu il dezvaluie soptit doar clientilor sai.

Una dintre marile aberatii de la ICCJ o reprezinta formarea asa numitului complet de noua. In repetate randuri, procurorii DNA s-au plans ca in cauze penale ajung sa judece judecatori specializat in civil sau contencios. Altfel spus, dosare imporante, cazuri grele de coruptie, ajung pe masa unor magistrati nepregatiti, usor de influentat.

Alta problema majora: modul de promovare la Inalta Curte. Judecatorii ajung aici in urma unui simplu interviu la CSM, un criteriu de numire netransparent si arbitrar. CSM nu-si motiveaza deciziile de respingere candidatilor, prin urmare accesul la Inalte Curte se face pe criterii pur subiective. Iar odata ajunsi acolo, vorba lui Voicu, ”sunt pana la moarte”.

Or, pentru politicieni, popularea celei mai inalte instante cu personaje manipulabile, slab pregatite sau santajabile e un obiectiv vital. Asa s-a intamplat de-a lungul timpului, cu Rodica Stanoiu si oamenii ei de la Curtea de Apel Craiova, de pilda. Asa se explica poate de ce un judecator de la Inalta Curte, cum e cazul lui Cristian Jipa, se prezinta neconditionat la apelul senatorului Voicu. Ascultati-l: ”N-ai vazut cum l-am chemat pana aici? Sunt pe bune cu toti! Este un regim special, ei tin de ministerul Justitiei, sunt organ separat…”

Judecatorii Cristian Jipa si Florin Costiniu de la Inalta Curte, cu tot comportamentul lor de slugi docile care raspund neconditionat comenzilor stapanului de la PSD, reprezinta partea vizibila a retelei. Curtea Suprema, iesirea din tunelul judiciar, a fost, de-a lungul timpului, infectata cu sobolanii de retea.

Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania a protestat, printr-o scrisoare deschisa adresata CSM, impotiva deficientelor gave si a cerut suspendarea numirilor la Inalta Curte. Ca o sfidare totala, in aceeasi zi, Consiliul Superior al Magistraturii a promovat-o la Inalta Curte pe Corina Corbu, nimeni alta decat secretarul general al CSM. Aici, conflictul de interese e evident, orice alt candidat avand din start a doua sansa. Ca sa fie tacamul complet, CSM a promovat-o la sectia de contencios.

Judecatorul Corbu a aterizat astfel la sectia de contencios, desi ea e judecator la comercial si n-a judecat in viata ei un dosar de contencios. Insa ea urmeaza perfect vechile reguli ale jocului. E exemplul viu ca reteaua are mereu resurse si ca se regenereaza continuu. Or, sectia de contecios, alaturi de cea penala, au o importanta tot mai mare in ultimii ani: aici se judeca, de pilda, marile licitatii pentru constructia de autostrazi. Aici s-a judecat si dosarul Casuneanu, omul de afaceri de la care senatorul Voicu a imprumutat 260.000 de euro sa-i rezolve o problema de sanatate.

Site-ul juridice.ro a publicat recent transcrierea unor interviuri de la CSM in baza carora sunt numiti judecatori la Inalta Curte. Aici putem vedea si modul in care, anul trecut, judecatorul Cristian Jipa a promovat la Inalta Curte. Iata o mostra din intrebarile sefului CSM, iata raspunsurile:

Virgil Andreies:Calificativul foarte bine la ultima evaluare. Instrumentele pe care le are Inalta Curte pentru unificarea practicii.

Cristian Jipa: Instrumentele sunt convocarea Sectiilor Unite ale Inaltei Curti pentru a lua in discutie unificarea practicii, aceasta unificare se face de Sectiile Unite prin recurs in anulare.

Virgil Andreies: Prin recurs in interesul legii, vreti sa spuneti.

Cristian Jipa:Da. Sunt putin cam obosit.

Detalii aici

Asa obosit, magistratul-santinela prinde totusi un post-cheie la capatul tuneului. Jipa este acelasi judecator despre care Voicu spune, chiar in prezenta lui: ”Dansu’ a fost unul din cei mai afectati oameni ca n-am iesit ministru de Interne, atunci. M-a sunat. Zice: Dom’le, inseamna ca sunteti un partid de tampiti”.

Acestea sunt cateva din secretele retelei, slabiciunile sistemului, butoanele de manevra. Despre unele am mai aflat detalii in timp, altele ies la iveala gratie stenogramelor cazului Voicu. Va spun din nou: Imaginati-va un sobolan care alearga incoace si incolo, pipaind cu mustatile capetele unei galerii subterane. Imaginati-va sistemul judiciar din Romania sub forma unui tunel, cu ambele capete pazite cu strasnicie de o retea de sobolani.

Vestea proasta e ca infectia pare cvasi-generalizata, iar deratizarea incepe tarziu.Vestea buna e ca tunelul incepe sa crape iar retelele pot fi distruse. Solutii exista. Acum vorbesc ca sa intelegeti dumneavoastra.

• Nota: Ramai pe Hotnews pentru partea a III-a: Cum poate fi anihilata reteaua. Solutii