Admisi cu derogare (de Gelu Trandafir)

Lucrurile incep sa se limpezeasca in ceea ce priveste „contributia specifica” a Romaniei. Nu e vorba de vreun „fabulous spirit” venit din estul Europei, nici despre un impuls reformator adus de lideri care au reusit reforme remarcabile (a se vedea, prin comparatie, neastamparul european si perspectivele proaspete aduse de polonezi si baltici).

Daca exista vreun „exceptionalism” romanesc care risca sa contamineze UE, atunci acesta va fi cultul romanesc pentru derogare, pentru legiferarea in favoarea intereselor particulare sau de grup in dauna intereselor comunitatii.

Tom Gallagher remarca recent ca Romania poate deveni „un factor extrem de coroziv in interiorul UE” si ca „pare a fi debutat un intreg proces de corupere” a institutiilor europene. El dadea drept exemplu schimbarea de atitudine a liderului europarlamentarilor liberali, Graham Watson.

„Cazul Watson” e greu de inteles si usor de explicat. Inainte de 2004, pe cand il avea pe Stolojan partener la conducerea PNL, Graham Watson a atacat cu fermitate atitudinea complezenta a Comisiei in negocierile cu o Romanie macinata de coruptie, care refuza sa faca o reforma reala a justitiei sub Rodica Stanoiu.

Conducerea PNL s-a schimbat si, dupa aderare, Watson si-a dezvaluit nebanuite resurse de bune sentimente tocmai fata de partidul la care a aderat Rodica Stanoiu (si Dan Ioan Popescu), Partidul Conservator, care i-a furnizat doi europarlamentari.

Iar la viitoare petreceri euroliberalii Watson si Rehn nu mai au de ce sa se sfiasca sa se aseze alaturi de „reformistii” Stanoiu, Voiculescu si Dan Ioan Popescu, girati de fratii liberali din Romania.

Multi dintre cei respinsi de electoratul roman recapata o legitimitate europeana. Mai grav, ei cara in valize si un bagaj urat mirositor, care nu mai e controlat la frontiera dupa aderare. Relele naravuri ale politicii romanesti vor supravietui si vor fi exportate, erodand bunele practici ale UE.

Un exemplu este chiar derogarea anuntata in noiembrie trecut de presedintele Parlamentului European, Joseph Borrell, prin care le-a fost permis europarlamentarilor romani sa cumuleze si mandatul de deputat sau senator pana la euroalegeri.

Conflictul de interese si evidenta lipsa de timp au facut ca in statutul europarlamentarilor sa fie trecuta la incompatibilitati si cumularea unui mandat in Parlamentul national. O derogare temporara obtinusera in 2002, de la Consiliul European, doar Irlanda si Marea Britanie.

Euroobservatorii romani care doreau sa fie preschimbati in europarlamentari trebuiau sa-si dea demisia din Parlamentul Romaniei. Dar nu erau siguri ca vor castiga la euroalegeri un nou mandat. Cum nu pareau deloc dispusi sa dea vrabia din mana, Joseph Borrell le-a dat vestea cea buna si a anuntat ca pot activa si in Parlamentul Romaniei.

La urma urmei, pe atunci era vorba de doar trei-patru luni de incompatibilitate, euroalegerile urmand sa se desfasoare in primavara.

Scrutinul a fost insa amanat. Cei 35 de „europarlamentari” romani admisi cu derogare vor evolua in UE mult mai mult timp decat se credea initial.

Pana spre sfarsitul anului, 35 de romani, lipsiti de adevarata legitimitate democratica oferita doar de euroalegeri, aflati practic intr-o situatie de incompatibiltate (cumuleaza, cu ingaduinta lui Borrell, si mandatul national), vor dezbate, legifera, influenta destinele europenilor.

O masura exceptionala a slujit interesul politicienilor romani, dar nu si interesul romanilor. Cei 35 de reprezentanti ai lor nu pot emite pretentii. Se afla cu derogare in Parlamentul European, isi impart timpul intre Strasbourg, Bruxelles si Casa Poporului. Nu au autoritate.

Ca asa stau lucrurile o arata si faptul ca un europarlamentar grec (o alta tara iubitoare de exceptii de la regula) nu s-a consultat in prealabil cu nici un coleg roman cand a propus o derogare pentru Bulgaria si Romania de la o reglementare europeana privind roaming-ul.

Daca derogarea propusa de Katerina Batzeli ar fi acceptata, Romania nu ar putea beneficia de reducerea tarifelor de roaming.

La urma urmei, cetatenii unei tari care, prin ocolirea reglementarilor UE, isi permite sa importe doar masini nou-noute si-ar putea permite sa plateasca mai mult si pentru serviciile de roaming. Dupa cum merg lucrurile, romanii vor continua si in UE sa fie victimele derogarii, iar politicienii si mai ales oamenii de afaceri care-i patroneaza vor fi principalii beneficiari.