Sari direct la conținut

Agentia de Integritate – un organism formal, supus politicului

Cei mai multi dintre demnitari nu doresc sa fie controlati atunci cand vine vorba de incompatibilitati, conflicte de interese si averi. Este exact rolul pe care ar trebui sa-l aiba, celebra de acum, Agentie Nationala de Integritate.

Desi noul ministru al Justitiei declara ca forma finala a legii este mai dura decat cea propusa initial de Monica Macovei, o analiza a modificarilor operate pana acum de parlamentari arata contrariul. Politicienii au reusit sa schimbe in noua luni de dezbateri legea in asa fel incat cercetarea averii unui demnitar sa devina aproape imposibila. Poate ca tocmai de asta au sarbatorit senatorii victoria adoptarii legii ANI.

HotNews va prezinta cele mai importante modificari si varianta finala a legii ANI

[c:2:s][c:3:s].

Verificarile in functie de gradele de rudenie scoase de catre Guvern

Asa cum au fost operate modificarile in lege, Agentia de Integritate (ANI) s-a transformat intr-o institutie inutila si formala inca de la dezbaterile in Guvern.

Daca in proiectul initial, elaborat de Ministerul Justitiei, conflictul de interese care viza numarul de persoane inrudite cu demnitarii si magistratii, era verficat pina la gradul al III-lea de rudenie inclusiv, iar in cazul magistratilor, pina la gradul al IV-lea, ca urmarea a unui troc politic s-a convenit ca in control sa intre doar familia restrinsa: soti, copii si parinti.

Cel mai important compromis s-a facut in sedinta de Guvern la presiunile UDMR. Astfel s-a stabilit ca verificarea conflictului de interese sa nu poate fi extinsa si asupra rudelor demnitarilor de gradul doi, trei si patru, mai exact, asupra fratilor, bunicilor, nepotilor, unchilor si verilor primari.

Parlamentarii au eliminat articolele care ii vizau direct

Ajunsa pe masa Parlamentului deja cu un mare handicap, legea controlarii averilor a fost “castrata” de PSD, UDMR, PC si PRM. Prima restrictie pe care au impus-o a fost eliminarea incompatibilitatilor.

Astfel, la propunerea senatorului UDMR Peter Eckstein Kovacs, Agentiei de Integritate i se permite sa verifice averile demnitarilor si conflictele de interese, dar, in contrapartida, verificarea incompatibilitatilor a fost eliminata.

In forma initiala a legii un parlamentar nu putea sa exercite meseria de avocat, jurist sau notar pe perioada mandatului de ales al poporului.

O alta modificare facuta de politicienii este scoaterea din sfera atributiilor verificarea averilor celor care au detinut functii de demnitate, din anii ‘90 incoace. Propunerea a fost facuta de PSD, sustinut de catre UDMR, PC si PRM.

Legea va oferi o amnistie totala in privinta coruptiei de pana acum, se vor sterge cu buretele averile dobandite ilicit pana la momentul septembrie-octombrie 2006, iar mecanismele ANI, chiar asa slabite, vor functiona practic doar pentru noii veniti.

Instrumentele inspectorilor Agentiei au fost limitate

La propunerea UDMR , inspectorii pot demara verificarile cand constata o diferenta de 10.000 de euro sau 10% intre averea existenta, dobandita in timpul exercitarii mandatului, si veniturile realizate in aceasi perioada.

Senatorii PSD, PRM, PC din Comisia juridica au amendat textul legii ANI, astfel incat inspectorii de integritate ai agentiei pot dispune desfasurarea de expertize extrajudiciare, dar numai cu acordul celor care fac obiectul verificarii.

Un alt aliniat eliminat din textul initial al legii este acela in care inspectorii, pentru inceperea controlului sau a verificarii, aveau acces la datele cu caracter bancar precum si la alte date detinute de persoane fizice sau juridice private.

Opozitia a scos si prevederea in care actele intocmite de inspectori in cursul cercetarii prealabile pot constitui mijloace de proba. In schimbul acestei prevederi au introdus un amendament prin care inspectorii pot cel mult sa sesizeze organele penale atunci cand constata neregularitati.

La articolele patru si cinci din proiectul de lege, deputatii UDMR, cu ajutorul celor de la PSD, au mai dat o ultima lovitura luptei anticoruptie. Orice persona care sesizeaza Agentiei anumite nereguli in averea unui demnitar trebuie sa aiba dovezi in acest sens, fie acte doveditoare, fie declaratii care pot fi verificate.

Aceasta prevedere il obliga pe cel care denunta sa faca o ancheta proprie in acest sens. Mai mult s-a introdus un amendament prin care denuntatorii sunt obligati sa-si desconspire identitatea, fapt care va reduce drastic numarul celor care vor sa faca astfel de sesizari.

Articolul care prevedea sesizarile venite din partea cetatenilor, acestea trebuie sa indice, “in mod obligatoriu”, dovezile pe care se intemeiaza. Senatorii au decis sa treaca in lege “dovezile sau informatiile pe care se intemeiaza, precum si sursele de unde acestea pot fi solicitate”.

Clericii au scapat de verificari, liderii de sindicate nu

Senatorii au decis sa-i excepteze pe reprezentantii cultelor religioase de la obligatia depunerii declaratiei de avere. In forma initiata de Ministerul Justitiei, inaltii ierarhi erau asimilati demnitarilor si obligati astfel sa-si completeze declaratiile de avere si interese.

Presedintii, vicepresedintii, secretarii si trezorierii sindicatelor sunt obligati insa sa-si declare averile, iar acestea pot fi verificate de catre inspectorii de integritate.

Senatul controleaza si stabileste bugetul Agentiei de Integritate

Daca in textul initial al legii Agentia de Integriate era un organism independent, fara subordonare politica, in varianta finala ea intra sub controlul parlamentar, mai exact al camerei superioare – Senatul. Cu alte cuvinte senatorii dispun asupra activitatii institutiei care controleaza si averile lor.

Pe parcusul dezbaterilor din comisii s-a introdus un amendament in lege prin care senatorii stabilesc componenta Agentiei si controleaza bugetul acesteia.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro