Sari direct la conținut

Agribusiness: Prăbușirea anunțată a sectorului agricol zootehnic și a industriei aferente

HotNews.ro
Ferma de vaci, Foto: Wikipedia
Ferma de vaci, Foto: Wikipedia

Din 2012 până în 2023, costul în SUA al proteinelor provenite din carnea de vită și al celor produse de biotehnologia de precizie va ajunge la paritate, afirmă RethinkX, un think-tank independent. Va fi un moment crucial după care gradul de acceptare a alimentelor moderne va accelera rapid, falimentând practic industria animalieră până în 2030 și reducând-o în următorii cinci ani la 10% din dimensiunile actuale.

„Discontinuitatea proteinică”, urmată de prăbușirea unui mare număr de industrii aferente până în 2035 va fi, conform cercetătorilor, „cea mai profundă, rapidă și plină de consecințe schimbare în alimentație și producție agricolă de la domesticirea plantelor și animalelor de acum 10.000 de ani”. Prezicerile înmărmuritoare ale lui RethinkX sunt cuprinse într-un raport publicat săptămâna trecută și intitulat „Regândirea alimentației și agriculturii 2020-2030 – A doua domesticire a plantelor și animalelor, discontinuitatea bovinelor și prăbușirea sectorului industrial zootehnic”. Ramificațiile, spune grupul, vor fi profunde, de anvergură și copleșitor de pozitive, afectând oameni de pretutindeni. Pe scurt, lucrurile sunt pe cale să se schimbe. Vremuri mari!

Microorganismele sunt în centrul apropiatei discontinuități, așa cum au fost și acum 10.000 de ani când omenirea a început domesticirea plantelor și animalelor prin încrucișarea macro-organismelor lor. După 1.000 de ani, controlam microorganismele prin fermentație, producând pâine, brânză, alcool și conservând fructele și legumele. Și lucrurile au continuat așa mii de ani, cultivând nutrienții de care depindem și consumând macro-organismele care găzduiesc microorganismele.

Deci microorganismele sunt cele de care avem nevoie, ele fiind sursa specifică de nutrienți, iar azi avem uneltele de a le accesa direct, nelegate de macro-organismele lor. Putem construi nutrienți noi înșine, programând molecule complexe utilizând fermentația de precizie (FP).

„În sens biologic, hrana constă în pachete de nutrienți ca proteinele, grăsimile, carbohidrații, vitaminele și mineralele. Dintre acestea, proteinele – molecule mari de care au nevoie toate celulele pentru a funcționa corect – sunt cele mai importante. Ele sunt literalmente cărămizile din care e construită viața” (raportul RethinkX)

Mutarea producției de alimente la nivel molecular promite mijloace mai eficiente de alimentație și obținerea de nutrienți superiori și mai curați fără aditivii dăunători – chimicale/antibiotice/insecticide – necesari actualelor procedee industriale. RethinkX spune că „Fiecare ingredient va servi unui scop specific, permițându-ne să creăm hrană cu atributele exacte pe care le dorim în termeni de profil nutrițional, structură, gust, textură și calități funcționale”. Și mai bine, raportul prezice că alimentele viitorului „vor fi mai hrănitoare, gustoase și convenabile, într-o mai mare varietate”.

RethinkX creează termenul pentru o platformă mondială de informații în servicul viitoarei producții de alimente: „Food-as-Software”. Constă în baze de date pentru molecule procesate, cărți de bucate moleculare (dacă doriți) care permit producție descentralizată, stabilă și continuă pretutindeni – RethinkX menționează „ferme de fermentație” chiar și în zone dens populate. Va oferi mijloacele pentru o continuă reiterație și perfecționare a moleculelor alimentare. Va însemna de asemenea „o mutare de la un sistem centralizat bazat pe resurse precare la un sistem distribuit bazat pe resurse abundente”.

Desigur, hrana nu este singurul lucru obținut de la plante și animale, iar RethinkX prevede înlocuirea cu produse FP în farmaceutică, cosmetice și alte produse materiale.

Sursa: Raport RethinkX

Ramificațiile dicontinuității proteinice se vor extinde în multe domenii între 2030 și 2035, iar raportul le clasifică în patru categorii.

Economie

Produsele și alimentele FP vor fi cu 50-80% mai ieftine decât cele actuale. Aceasta va permite oamenilor să facă economii importante:100 de miliarde de dolari pentru întreaga națiune americană în 2030.

Veniturile în fermele de bovine, industria lactatelor și ale furnizorilor lor din SUA vor scădea cu 50% până în 2030 și apoi cu 90% în 2035. Vor urma celelalte sectoare zootehnice și piscicole.

Recoltele pentru hrănirea șeptelului vor scădea în SUA cu 50% în 2030. În consecință, veniturile aferente vor scădea cu mai mult de 50%.

Prețurile terenurilor agricole vor scădea cu 40-80%, cu variații regionale în funcție de utilizările alternative și alte variabile.

Țările cu investiții masive în fabricația de produse animaliere vor suferi șocuri economice semnificative. Un exemplu este Brazilia, unde 21% din PIB provine din aceste sectoare.

Cererea de petrol pentru sectorul agricol din SUA pentru producție și transport, va dispărea aproape cu totul.

Mediul înconjurător

În 2035, 60% din terenurile alocate pentru șeptel și producția de alimente vor fi libere pentru alte scopuri. Dacă suprafața ar fi alocată plantării de arbori pentru absorbția oxidului de carbon, va fi suficient pentru a elimina toate emisiile americane de gaze de seră.

Contribuția sectorului bovin la emisia de gaze de seră din SUA va scădea cu 60% în 2030 și 80% în 2035. Producția modernă de alimente va reduce emisiile nete din sectorul agricol animalier cu 45% în 2030 și 65% în 2035.

Consumul de apă pentru șeptel va scădea cu 50% în 2030 și cu 75% în 2035. Producția modernă de alimente va reduce utilizarea apei pentru zootehnie cu 35% în 2030 și 60% în 2035.

Social

Alimente mai hrănitoare, ieftine și de mai bună calitate vor deveni larg disponibile. Accesul la proteine ieftine, în special în lumea în curs de dezvoltare, va avea „un imens impact pozitiv în combaterea foametei, alimentație și sănătate generală”.

În sectoarele în declin vor dispărea 600.000 de locuri de muncă în 2030 și peste un milion în 2035.

Noile industrii vor crea 700.000 de locuri de muncă în 2030 și peste un milion în 2035.

Geopolitic

Producția descentralizată de alimente va provoca schimbări în relațiile între state, fiind mai puțin afectate de factori climatici și geografici.

Marii exportatori actuali de produse animaliere vor pierde o parte din puterea de influență asupra țărilor care depind de acestea.

Întrucât terenul arabil în suprafețe imense nu va mai fi o condiție pentru producția de alimente, chiar și zonele mici sau dens populate vor putea deveni surse importante de hrană.

(BigThink.com)

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro