Am 30 de ani, sunt sănătos și nu m-am îmbolnăvit niciodată de gripă. Ar trebui sau nu să mă vaccinez? "Tragediile li se întâmplă mereu celor care sunt surprinși"
Am 30 de ani, sunt un om sănătos și nu m-am îmbolnăvit niciodată de gripă, până acum. Sunt convins că, dacă m-am descurcat până acum fără vaccin, o pot face în continuare. Mulți dintre noi se află în această situație. De cealaltă parte, medicii recomandă cu tărie vaccinarea împotriva gripei chiar și oamenilor sănătoși, indiferent de vârstă, mai ales în această perioadă, când sezonul gripal coincide cu valul 4 al pandemiei de COVID-19. „Tragediile li se întâmplă mereu celor care sunt surprinși”, avertizează Gindrovel Dumitra, unul dintre cei mai cunoscuți medici de familie din România.
„Putem să vedem același lucru în această perioadă și la COVID-19, pentru că multe persoane care ajung în Terapie Intensivă, 99%, sunt nevaccinate, fiind convinse că nu li se poate întâmpla lor”, subliniază medicul Gindrovel Dumitra, coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei.
Gindrovel Dumitra este medic de familie în comuna Sadova din Dolj și i-a convins pe toți părinții din localitatea lui să își vaccineze copiii, în plină epidemie de rujeolă.
Mulți români nu percep gripa la adevărata gravitate: „În conștiința populară este încetățenit faptul că virozele banale sezoniere ar putea să fie gripă”
Românii confundă adesea infecția cu virusul gripal cu banalele viroze sezoniere, iar mulți nu percep gripa la adevărata sa gravitate.
„În conștiința populară este încetățenit faptul că virozele banale sezoniere ar putea să fie gripă. În realitate, nu este așa. Aceste răceli despre care vorbim acum sunt date de o paletă foarte mare de virusuri – dintre care amintim rinovirusul, adenovirusul și așa mai departe. Sunt multe astfel de situații, chiar coronavirusurile, în afara SARS-CoV2, sunt responsabile de apariția virozelor banale sezoniere”, explică pentru HotNews.ro Gindrovel Dumitra, medic de familie și coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul Societății Naţionale de Medicina Familiei.
Dr. Gindrovel Dumitra, medic de familie, coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei
„Gripa nu este percepută la adevărata sa gravitate, fiind tratată de oameni drept o răceală mai puternică, ceea ce este incorect. Gripa are altă cauză, alte simptome, alte mecanisme decât răcelile banale de sezon si poate produce complicații foarte severe, care afectează aproape aceleași grupe de risc ca și COVID, cu o singură mare excepție: copiii foarte mici care pot face forme foarte grave și mor”, atrage atenția și medicul Sandra Alexiu, președintele Asociației Medicilor de Familie București – Ilfov și membru al Grupului de Vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei.
Dr. Sandra Alexiu, medic de familie, președintele Asociației Medicilor de Familie București – Ilfov
Gripa se poate transmite rapid atunci când un om infectat tușește sau strănută și elimină micropicături (numite picături Pflugge) care conțin virusuri vii și sunt răspândite în aer. Contaminarea se poate face și prin atingerea mâinilor, așa că trebuie luate măsuri de prevenție pentru a limita transmiterea virusului.
Oamenii trebuie să își acopere gura și nasul atunci tușesc, de preferință folosind pliul cotului sau umărul, eventual un șervețel pe care apoi să-l arunce într-un recipient cu capac și să spele pe mâini cât mai des și mai bine cu apă și săpun sau dezinfectant special pentru mâini, minimum 20 de secunde.
Cele mai frecvente simptome ale gripei sunt: febră sau stare febrilă; dureri de cap; dureri musculare; stare generală proastă; guturai; durere în gât; tuse uscată. Gravitatea bolii este foarte variabilă, de la lipsa totală a simptomelor până la o formă gravă. Simptomele dispar, de regulă, după o săptămână.
Ar trebui sau nu adulții sănătoși să se vaccineze împotriva gripei? „99% dintre bolnavii de COVID care ajung la ATI sunt nevaccinați și erau convinși că nu li se poate întâmpla lor”
Așa se face că mulți români, în special cei care nu fac parte din grupele considerate cu risc ridicat de îmbolnăvire, care beneficiază gratuit de vaccin la medicul de familie (personal medical, copii și adulți cu boli cronice – respiratorii, metabolice, renale, cardiovasculare, HIV/SIDA, femei gravide, persoane cu vârsta de peste 65 ani și bătrâni instituționalizați) se gândesc, în general, că nu au nevoie de vaccin.
Probabil categoria de adulți sănătoși care se gândește cel adesea la vaccinarea împotriva gripei este cea a părinților tineri, cu copii mici, pe care îi vaccinează de asemenea.
În afara acestora, puțini adulți sănătoși se vaccinează. Este sau nu corect?
Sunt cel puțin două argumente în favoarea vaccinării adulților sănătoși, explică pentru HotNews.ro dr. Gindrovel Dumitra, medic de familie și coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei: „Unul se referă la beneficiul individual, și chiar și dacă persoanele respective nu au experimentat niciodată gripa, de fiecare dată tragediile se întâmplă la persoane care sunt surprinse: ‘Mie nu mi s-a întâmplat niciodată să am gripă sau să mă îmbolnăvesc așa de grav.’ Putem să vedem același lucru în această perioadă și la COVID-19, pentru că multe persoane care ajung în Terapie Intensivă, 99%, sunt nevaccinate, fiind convinse că nu li se poate întâmpla lor.”
„Categoric, pentru fiecare tragedie există un început. Și atunci, chiar dacă până acum am avut norocul să nu intrăm în contact cu acest virus, ei bine, se poate întâmpla oricând”, subliniază medicul Gindrovel Dumitra.
Al doilea argument foarte important: „Vaccinarea, prin definiție, este necesară pentru a obține un beneficiu individual – cel despre care am vorbit mai sus – dar și un beneficiu colectiv, adică acea persoană tânără și puternică are nu doar responsabilitatea propriei sănătăți, ci și pe a comunității din care face parte. Iar când vorbesc despre comunitate mă refer de la familia restrânsă, până la nivelul colectivității de la locul de muncă sau din alte situații.”
„Pentru că orice persoană care este în putere și care duce boala pe picioare – nu i se întâmplă, să spunem, absolut nimic – reprezintă o verigă dintr-un lanț care ajunge la o persoană din grupele la risc și care își poate pierde viața”, argumentează medicul Gindrovel Dumitra.
Interesant este că aproximativ jumătate dintre copiii și populația adultă activă care trebuie internați în Terapie Intensivă nu au alte afecțiuni medicale, potrivit Portalului European de Informații despre Vaccinare.
O situație specială este cea a femeilor însărcinate, care, deși sunt incluse în grupele la risc, având recomandare de vaccinare și vaccin gratuit la medicul de familie, evită adesea vaccinul gripal, principalul motiv fiind reticența mare la a face vaccinuri gravidelor, inclusiv din partea unor medici. Iar acest lucru are consecințe tragice, atrage atenția dr. Sandra Alexiu, membru al Grupului de Vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei: „Gravida e privită în România ca o persoană care este foarte sensibilă și oarecum bolnavă, nu ca o persoana sănătoasă. Și atunci există o mare reticență la face vaccinuri gravidelor, inclusiv din partea medicilor obstetricieni, pentru că nu cunosc rațiunea acestei vaccinări și ce beneficii are și pentru făt, și pentru mamă. Pentru că cea mai afectată categorie din punct de vedere al statisticilor medicale, cu cele mai grave forme, cu cel mai cel mai mare procent de deces în România, sunt gravidele. Gravidele mor cel mai mult de gripă, înainte de copiii sub 5 ani. Gravida nu este o persoană bolnavă, dar sistemul ei imunitar trebuie să se ocupe de două persoane, așa că nu face față. Ele trebuie vaccinate cu vaccin gripal inactivat, perfect compatibil cu sarcina și nu are reacții adverse suplimentare la această categorie. Vaccinul gripal se poate face oricând în timpul sarcinii, de la săptămâna 6 până la săptămâna 40. Acesta este și motivul pentru care gravida este prevăzută ca grupă specială de vaccinare în Programul Național de Vaccinare și pentru această categorie se alocă special doze oferite gratuit în fiecare an.”
Vaccinul împotriva gripei poate fi administrat oricărei persoane cu vârsta peste 6 luni, indiferent că este vorba despre o persoană sănătoasă sau care face parte din categoriile vulnerabile. Singurele persoane cărora nu li se poate administra vaccinul gripal sunt copiii cu vârsta sub 6 luni, persoanele alergice la una din componentele vaccinului și cele cu istoric de reacții alergice severe de tip anafilactic la vaccinarea antigripală.
Vaccinul este administrat gratuit în cabinetele medicilor de familie anumitor categorii, considerate cu risc mare de îmbolnăvire – personal medical, copii și adulți cu boli cronice – respiratorii, metabolice, renale, cardiovasculare, HIV/SIDA – femei gravide, persoane cu vârsta de peste 65 ani și bătrâni instituționalizați.
Toate persoanele sănătoase, care nu intră în categoriile considerate cu risc mare și nu beneficiază de vaccin gripal gratuit, îl pot cumpăra din farmacie (vaccinul costă în jur de 50 de lei) și pot merge cu el la cabinetul medicului de familie, pentru a fi administrat, însă trebuie să îl transporte în condiții speciale – în geantă termoizolantă cu gheață, la temperatură cuprinsă între 2 și 8 grade Celsius. În cazul în care nu puteți ajunge cu el la medicul de familie imediat și sunteți nevoiți să îl păstrați acasă, este bine de știut că vaccinurile trebuie păstrate la rece, însă nu trebuie înghețate, iar înainte de utilizare, vaccinul poate fi scos din frigider, o singură dată, pentru o perioadă maximă de 12 ore, la o temperatură care nu depășește 25 de grade Celsius. În cazul în care se depășește această perioadă, vaccinul „nu se strică”, dar îi scade eficacitatea, astfel că la finalul acestei perioade, el trebuie utilizat imediat sau aruncat. Odată îndepărtat din lanțul de frig, vaccinul nu poate fi introdus din nou în frigider.
Ca și în cazul vaccinului împotriva COVID-19, despre care s-a vorbit atât de mult în acest an, nici vaccinul împotriva gripei nu ne protejează complet împotriva unei posibile infectări, în schimb protejează în primul rând față de forme grave, care pot duce la spitalizare, de complicații sau de deces: „Eficacitatea vaccinului gripal este de aproximativ 65%. Un vaccin făcut nu ne va proteja definitiv de gripă, dar ne ajută să nu facem forme grave, forme care să ne ducă în spital, ne protejează de deces sau de complicații. Persoanele vaccinate care fac gripă vor face forme mai ușoare și vor fi mai puțin contagioase”, arată medicul Sandra Alexiu.
Trebuie știut și faptul că anticorpii care protejează împotriva bolii se dezvoltă în aproximativ două săptămâni de la vaccinare, iar în cazul în care pacientul intră în contact cu virusul înaintea celor două săptămâni, vaccinul nu are timp să își facă efectul. Nu în ultimul rând, vaccinul gripal este creat să apere împotriva virusurilor care au fost identificate în sezonul precedent ca potențiali noi vectori, iar întâlnirea cu un virus complet nou poate cauza îmbolnăvirea. De asemenea, eficacitatea vaccinului este variabilă cu vârsta, nefiind de 100%. Eficacitatea vaccinurilor antigripale poate varia foarte mult, iar felul în care o persoană răspunde la ser și cât este de susceptibilă să contracteze virusul pot fi influențate de mulți factori. În general, vaccinul gripal funcționează cel mai bine la adulții tineri și copiii mai mari. Vaccinarea antigripală nu este un scut infailibil, dar este cea mai bună metodă pe care o avem la dispoziție pentru a ne proteja împotriva gripei. Patogenii respiratori care nu sunt înrudiți cu virusurile gripale pot provoca simptome asemănătoare gripei, iar vaccinul nu poate proteja împotriva acestor patogeni. Nu vei ști cu siguranță dacă e gripă sau un alt patogen decât dacă te testezi.
Este sau nu bine pentru organism să ne vaccinăm în fiecare an? Medicul Sandra Alexiu, președintele Asociației Medicilor de Familie București-Ilfov, spune că obișnuința cu vaccinul este un lucru bun pentru organism: „În ciuda miturilor care spun că sistemul imunitar ar putea reacționa rău dacă este ‘bombardat’ cu vaccinuri, vaccinarea în fiecare an ne protejează pentru că această obișnuință a organismului ne aduce un tip de imunitate care se adună în timp. Cei care se vaccinează frecvent, rezistă mai bine la atacurile virusurilor gripale.”
A început perioada optimă din an pentru vaccinarea împotriva gripei. Până când durează aceasta
Potrivit recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății, ne aflăm în perioada optimă de vaccinare împotriva gripei: aceasta începe în a doua jumătate a lunii octombrie.
De ce a doua jumătate a lunii octombrie? „Pentru că sezonul gripal, atât în România cât și în alte țări, începe de obicei undeva către sfărșitul lunii decembrie și are o intensitate maximă în lunile februarie-martie. Iar vaccinarea împotriva gripei are o caracteristică: datorită particularităților virusului, în primul și în primul rând, această vaccinare are o perioadă de protecție limitată, în sensul că ea nu durează mai mult de 6 luni pentru a oferi o protecție maximă”, explică medicul Gindrovel Dumitra.
„Iar dacă noi începem vaccinarea din septembrie sau de la începutul lunii octombrie, este foarte posibil ca până în luna februarie să pierdem deja această protecție”, avertizează medicul Gindrovel Dumitra.
Din aceste motive, „este de preferat ca momentul în care avem cel mai mare număr de cazuri să ne prindă încă cu protecție. Acesta este motivul pentru care de fiecare dată am spus că beneficiul maxim îl obținem atunci când începem vaccinarea în a doua jumătate a lunii octombrie, o continuăm și în luna noiembrie și chiar în luna decembrie”, arată coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul Societății Naţionale de Medicina Familiei.
Această afirmație este valabilă pentru toți cei care au nevoie de o singură doză de vaccin, adică cei cu vârsta mai mare de 8 ani, subliniază medicul Gindrovel Dumitra. Copiii cu vârsta cuprinsă între 6 luni și 8 ani au nevoie de două doze atunci când primesc pentru prima oară vaccinul, astfel că doar în aceste cazuri începerea vaccinării (prima doză) este recomandată după 15 septembrie, astfel încât schema de vaccinare să fie finalizată după 15 octombrie.
Vaccinul împotriva gripei și cel împotriva COVID-19 se pot face în aceeași zi sau la o distanță de timp / la ce distanță?
Cei care intenționează să se vaccineze în această perioadă împotriva gripei, dar și împotriva COVID-19, și se întreabă la ce distanță de timp trebuie să facă vaccinul, trebuie să știe că vaccinul împotriva COVID-19 și cel împotriva gripei se pot face în aceeași zi, fără niciun fel de problemă, potrivit medicului Gindrovel Dumitra.
Vaccinurile se pot face fiecare într-o mână sau, în cazul în care, din diferite motive, o persoană dorește să facă ambele vaccinuri în aceeași mână, acest lucru este posibil, cu condiție să se lase o distanță de 3 centimetri între locurile unde este administrat fiecare vaccin, în aceeași mână.
Câți români se vaccinează împotriva gripei și cine sunt ei?
În jur de 3 milioane de români se vaccinează, spune medicul Gindrovel Dumitra. Cam aceiași care s-au vaccinat din prima și împotriva COVID-19: „Vaccinul împotriva gripei este acceptat cam de aceleași persoane care se vaccinează anual și care, după cum știm, nu am avut mai mult de 3 milioane de administrări anul acesta. Aceleași persoane care se vaccinează împotriva gripei s-au vaccinat din prima și împotriva COVID-19.”
Practic, România are undeva între 5 și 6 milioane de bolnavi cronici, din care vaccinăm anual „poate nici jumătate sau jumătate, în cel mai bun caz”, este estimarea medicului Gindrovel Dumitra. Mult sub recomandările internaționale, care spun că ar trebui să vaccinăm cel puțin 70% dintre persoanele aflate în grupele la risc. La care s-ar adăuga și măcar o parte dintre adulții sănătoși.
Care sunt cauzele pentru care ne aflăm aici? „Pur și simplu inexistența unui număr de doze suficiente și, într-un fel sau altul, limitările sau caracteristicile sezonului gripal nu au dus la necesitatea unei discuții foarte ample în ceea ce privește beneficiile vaccinării anti-gripale, astfel încât să atingem un 70%, așa cum sunt recomandările internaționale în rândul grupurilor la risc”, este explicația medicului Gindrovel Dumitra.
„Practic, nu am ajuns să depunem eforturi în ceea ce privește vaccinarea anti-gripală tocmai în rândul acelor persoane care sunt ezitante sau rezistente la vaccinare. Acesta este motivul pentru care nu s-a purtat această discuție, din punctul meu de vedere”, este concluzia medicului.
Epidemia uitată: Unul din 3 adulți români bolnavi de gripă a avut nevoie de spitalizare în sezonul rece 2018-2019
Unul din 3 adulți români bolnavi de gripă a avut nevoie de spitalizare în sezonul rece 2018-2019 și, chiar dacă puțină lume își mai amintește acum acest lucru, autoritățile declarau oficial epidemie de gripă în România, pentru al doilea an consecutiv, pe 6 februarie 2020, cu doar 20 de zile înainte de confirmarea primului caz de infectare cu noul coronavirus în țara noastră.
Pandemia cu un virus respirator cu rată de transmitere mai mare decât cel gripal a făcut ca epidemia de gripă să fie o vreme dată uitării, însă infecția cu virusul gripal prezintă asemănări izbitoare cu virusul care ne-a dat tuturor viața peste cap în ultimul an și jumătate.
Gripa sezonieră este o infecție respiratorie acută provocată de virusuri gripale care circulă la nivel mondial și este prezentă de-a lungul anului în ambele emisfere, dar cu caracter sezonier (circulația virusurilor gripale este accentuată în sezonul rece și redusă semnificativ în perioadele calde).
Boala cauzată de aceste virusuri diferă ca severitate, dar în unele cazuri poate duce la spitalizare și deces, mai ales la persoanele care au suferințe cronice sau cărora le scade capacitatea naturală de rezistență la infecții, însă poate afecta și persoanele sănătoase.
Cei mai mulți pacienți se recuperează într-o săptămână, fără îngrijire medicală specială, dar boala poate fi extrem de periculoasă și chiar fatală în special pentru cei din grupele de risc.
Conform statisticilor Institutului Național de Sănătate Publică, 199 de decese au fost înregistrate în România la persoane diagnosticate cu gripă în sezonul 2018-2019 şi 187 decese în sezonul anterior (2017-2018).
Cele mai multe dintre aceste persoane erau în vârstă și sufereau și de alte afecțiuni. Așa-numitele „grupe la risc”. Unele, însă, nu.
„Copil în vârstă de 10 luni, de sex masculin, din jud. Ilfov, confirmat cu virus gripal tip A, subtip H1, fără condiții medicale preexistente și nevaccinat antigripal.
Data decesului: 13.01.2019″
„Bărbat în vârstă de 33 ani, din jud. Arad, confirmat cu virus gripal tip A, subtip (H1)pdm09, fără condiții medicale preexistente cunoscute și nevaccinat antigripal.
Data decesului: 07.01.2019″
„Bărbat în vârstă de 40 de ani, din jud.Giurgiu, confirmat cu virus gripal tip A, nesubtipat, fără condiții medicale preexistente cunoscute și cu antecedente vaccinale necunoscute.
Data decesului: 24.01.2019″
(Sursa: Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică)
Sunt cuvinte și cifre seci, în spatele cărora se ascund tragedii ce au un chip. În iernile cu epidemii de gripă în România, astfel de anunțuri veneau zilnic.
Unde a dispărut gripa iarna trecută?
Sezonul rece precedent a fost un sezon special la nivel mondial: măsuri de distanțare peste tot în lume, nefrecventarea colectivităților, mulți copii, nu doar din România, au făcut școala online.
Acest lucru, asociat cu purtarea măștii și toate celelalte măsuri, au dus, practic, la dispariția gripei, spune medicul Gindrovel Dumitra: „De altfel, ne amintim că în anul 2020, atunci când au apărut primele cazuri de COVID-19 în Lombardia, noi în România ne aflam în plin sezon de gripă, cu un număr semnificativ de cazuri zilnice și doar închiderea școlilor și ‘stați acasă’ a dus la ștrangularea cât se poate de brutală a sezonului gripal – practic, au dispărut cazurile de gripă, și nu doar de gripă, ci și de alte viroze care se transmit pe cale respiratorie.”
Sezonul următor, 2020-2021, am avut pe de o parte un număr record de vaccinări împotriva gripei în România (Ministerul Sănătății a cumpărat un număr record de doze de vaccin pentru campania gratuită de vaccinare a persoanelor cu risc – peste 3 milioane, iar farmaciile au epuizat și ele în timp record stocurile de vaccin gripal).
Pe de altă parte, am avut și măsurile de protecție păstrate în continuare, precum purtarea măștii, dar mai ales absența colectivității, care a dus, practic, la inexistența unui sezon gripal în acea perioadă, amintește Gindrovel Dumitra.
Din acest motiv, în România nu au existat, până acum, cazuri de infecție cu SARS-CoV2 suprapusă peste infecția cu virusul gripal, spune medicul.
Dar au fost cazuri în alte țări: „Au fost identificate situații cu co-infecție, ele fiind foarte reduse.”
Anul acesta avem toate șansele să asistăm la un sezon gripal în România, spre deosebire de anul trecut, când acesta a fost ca și inexistent, afirmă Gindrovel Dumitra.
Care va fi însă intensitatea acestuia? Care vor fi consecințele suprapunerii gripei peste un sezon cu număr mare de cazuri de COVID-19? „Este prematur să anticipăm”, este răspunsul medicului Gindrovel Dumitra.
Știați că nu există medicamente care să distrugă virusul gripal?
Puțină lume știe că nu există medicamente specifice gripei, care să se administreze și să distrugă virusul gripal. Oamenii care au boala trebuie să se odihnească și să se hidrateze mult, deoarece boala creează dezechilibre importante. Cei mai mulți se vor recupera după o săptămână.
Medicamentele antivirale pot reduce complicațiile severe, deși nu sunt speciale pentru aceste tipuri de virusuri. Medicamentele de acest tip sunt extrem de importante pentru persoanele din grupele mari de risc. În mod ideal, ele trebuie administrate cât mai repede, în primele 48 de ore de la instalarea simptomelor și numai la indicația medicului, pe rețetă.
Antibioticele nu sunt eficiente împotriva virusurilor gripale. Tratamentul cu antibiotice este decis de medicul care urmărește cazul doar în anumite situații în care ar putea apărea de exemplu, suprainfecții bacteriene.
Vaccinul gripal poate salva anual 37.000 de vieți în Uniunea Europeană
Gripa de sezon afectează anual între 10% și 30% din populația Europei, determină sute de mii de spitalizări și este prevenibilă doar cu ajutorul vaccinului, potrivit Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC).
De ce trebuie să ne vaccinăm în fiecare an? Virusul gripal este foarte adaptabil, astfel că există mai multe tulpini de virus gripal care suferă mutații, unele dintre ele fiind semnificative, astfel încât pot să nu semene deloc cu virusul de la care au pornit. De aceea, compoziția vaccinului se poate modifica în fiecare an pentru a proteja populația împotriva celor mai frecvent întâlnite virusuri gripale circulante.
Cu excepția COVID-19, gripa determină mai multe cazuri de boală decât toate celelalte afecțiuni ce pot fi prevenite prin vaccinare (aceasta afirmație trebuie privită prin prisma afectării pulmonare, deoarece gripa produce cel mai adesea pneumonii grave, care determină decompensare, adică insuficiență respiratorie, prima cauza de deces din lume la copii fiind cea prin pneumonii).
Oamenii în vârstă, copiii mici și cei cu afecțiuni cronice suferă cel mai mult, dar toți pacienții cu gripă, inclusiv cei sănătoși, pot dezvolta complicații serioase, precum pneumonia (infecția plămânilor), miocardita (inflamația miocardului, mușchiul inimii), sau encefalita (inflamația creierului), care pot duce la deces.
Posibilele complicații ale gripei:
- Gripa crește de 100 de ori riscul de pneumonie, de 10 ori riscul de atac de cord și de 8 ori riscul de accident vascular general, la câteva zile de la îmbolnăvire.
- Persoanele cu afecțiuni medicale pre-existente au un risc mai mare de înrăutățire a acestora în urma infecției cu virusul gripal.
- O altă posibilă complicație este encefalita (inflamația creierului).
- Pentru oamenii care suferă de diabet, riscul de spitalizare cu forme grave crește de 3 până 6 ori.
- Gripa contribuie la deteriorarea gravă a sănătății seniorilor și distruge de multe ori capacitatea de refacere a acestora. Adulții de peste 65 de ani reprezintă 9 din 10 decese cauzate de gripă și 63% din spitalizări.
Atât gripa, cât și COVID-19 pot cauza afecțiuni severe. Infectarea dublă gripă-COVID-19 crește riscul de a dezvolta complicații majore: studiile preliminare arată o rată de mortalitate dublă la pacienții cu infecție concomitentă COVID-19 – gripă, precum și risc crescut de afectare cardiacă, inflamații mai severe și afectare a organelor. Pacienții vindecați de COVID-19 pot face, de asemenea, gripă, iar aceasta poate afecta organismul deja slăbit de posibile sechele pulmonare în urma infecției cu SARS-CoV.
Se estimează că, în Uniunea Europeană, vaccinarea antigripală poate salva peste 37.000 de vieți și poate economisi 332 de milioane de euro în fiecare sezon gripal.
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro