ANAF a pus in dezbatere publica proiectul de ordin al presedintelui privind registrul national de evidenta a aparatelor de marcat electronice fiscale

ANAF a pus joi in dezbatere publica, proiectul de ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala privind informatiile continute de registrul national de evidenta a aparatelor de marcat electronice fiscale instalate in judete si in sectoarele municipiului Bucuresti, precum si metodologia si procedura de inregistrare a acestora. Vezi aici proiectul de Ordin.

Simplu descris, sistemul va functiona cam asa: noua casa de marcat va fi permanent conectata la sistemul de supraveghere si monitorizare de la ANAF care va primi informatii precum numele comerciantului, locul in care se afla casa de marcat, datele de identificare ale aparatului si, cel mai important pentru fisc, date privind operatiunile comerciale zilnice.

Solutia identificata a fost elaborata – spun reprezentantii Fiscului- in urma consultarilor purtate cu factorii interesati/decidenti, inclusiv cu asociatiile profesionale reprezentative din domeniul caselor de marcat.

Registrul va permite:

•  identificarea unica a fiecarui aparat de marcat electronic fiscal, prin atribuirea aleatorie a unui numar format din 10 cifre, caruia i se asociaza istoricul aparatului de marcat electronic fiscal si care nu poate fi anulat/sters/realocat;
• identificarea operatorului care functioneaza legal si livreaza bunuri cu amanuntul si/sau presteaza servicii direct catre populatie;
• colectarea de informatii despre starea de functionare a aparatului de marcat electronic fiscal si/sau a locului unde este amplasat/depozitat;
• reducerea semnificativa  a posibilitatilor de a utiliza un aparat de marcat electronic nefiscalizat si, in consecinta, va limita  potentialul de subdeclarare/nedeclarare a veniturilor;
•  corelarea informatiilor fiscale si a celor legate de utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale in vederea efectuarii de analize relevante care sa vizeze conformarea operatorilor economici, dar si prevenirea si combaterea evaziunii fiscale;
•  diminuarea numarului de controale fiscale la contribuabilii onesti prin valorificarea rezultatele analizelor;
•   securizarea procedurii, ca urmare a autentificarii cu certificat digital in vederea transmiterii informatiilor.

Proiectul de ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, privind informatiile continute de registrul national de evidenta a aparatelor de marcat electronice fiscale instalate in judete si in sectoarele municipiului Bucuresti, precum si metodologia si procedura de inregistrare a acestora are ca deziderate:

– combaterea riscurilor de neconformare fiscala;

– simplificarea procedurilor si sporirea competitivitatii fiscale a mediului de afaceri;

– cresterea calitatii serviciilor oferite contribuabililor;

– dezvoltarea canalelor informatice de interactiune cu contribuabilii.

De asemenea, proiectul de ordin poate contribui semnificativ la reducerea birocratiei si optimizarea rersurselor Agentiei Nationale de Administrare Fiscala printr-o comunicare electronica a informatiilor din registrul national de evidenta, prin simplificarea procedurilor administrative de instalare a aparatelor de marcat electronice fiscale; prin identificarea si utilizarea informatiilor necesare bunei functionari a Registrului inclusiv din bazele de date proprii ale Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (de tipul: „stare operator economic”) sau, dupa caz, de la terti (de tipul: „numar si data emitere autorizatie de distributie” – informatie ce va fi colectata de la Ministerul Finantelor Publice s.a.m.d.) si, nu in ultimul rand, prin degrevarea de sarcini a utilizatorilor finali in privinta procedurii de declarare si inregistrare a aparatelor de marcat electronice fiscale.

• Scurt remember

Reamintim ca businessurile care utilizeaza case de marcat fiscale au primit un ragaz suplimentar de un an de zile pana la introducerea obligatorile a noilor modele ce vor fi conectate la sistemul de monitorizare al ANAF. Spre finalul lui 2016, guvernul a amanat cu noua luni calendarul, prin ordonanta de urgenta 98/2016 publicata pe 21 decembrie 2016 in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1030.

Introducerea noilor aparate de marcat electronice fiscale (AMEF) cu jurnal electronic, conectate direct la Fisc, se amana spre finalul lui 2017 respectiv inceputul lui 2018. Termenele din calendarul initial fusesera prelungite, pentru a doua oara, in principal din motive tehnice,.

Casele de marcat fiscale ar urma sa trimita date catre ANAF in timp real si sa contribuie semnificativ la reducera evaziunii; sistemul ar trebui sa fie pentru fisc un instrument mai eficient de urmarire a incasarilor la buget si de control al operatiunilor din comertul cu bunuri si servicii. Romania trebuie sa il introduca si pentru ca, altfel, risca sanctiuni din partea Uniunii Europene.

Sunt doua categorii mari de actori care participa la crearea arhitecturii noului sistem: autoritatile (ANAF, Ministerul Comunicatiilor, ICI -Institutul de Cercetare Dezvoltare in Informatica), companiile distribuitoare – cateva zeci de firme care vor vinde noile aparate de marcat fiscale si vor asigura service-ul si intretinerea acestora.

De introducerea noilor case de marcat sunt interesate zeci de mii de firme care potrivit legii sunt obligate sa adopte modelele de aparate ce urmeaza sa fie autorizate.

Ca o premiera, odata cu introducerea noului sistem, guvernul a investit, printr-o hotarare, Institutului National de Cercetare – Dezvoltare in Informatica (ICI) ca autoritate indreptatita sa avizeze tehnic modelele de aparate fiscale. ICI va fi deci, institutia care va verifica aparatele fiscale si va certifica faptul ca, tehnic, sunt conforme cu reglementarile. Practic, nici un aparat de marcat fiscal nu va putea fi folosit legal, fara avizul tehnic acordat de institut.

• Industria caselor de marcat: cine sunt jucatorii

Presedintele Patronatului Comerciantilor si Servisantilor de Case de Marcat din Romania, Marian Anghelescu a spus pentru StartupCafe.ro ca introducerea noului sistem va insemna practic inlocuirea ori modernizarea a aproape 1 milion de case de marcat, dupa cum reise din estimarile patronatului. Treptat, in functie de marimea afacerilor, modelele vechi nemodernizate vor fi scoase de pe piata.

Primii care vor fi obligati sa faca schimbarea – la inceputul lui 2018 daca nu survine o noua amanare – vor fi ceea ce legislatia numeste „marii operatori economici”, adica lanturi de magazine precum Carrefour, Kaufland ori MegaImage. Un al doilea val va fi format din firmele mijlocii iar ultimii vor fi micii comercianti, cu cifre de afaceri mai reduse dar mult mai numerosi.

Afacerile care fac incasari cash nu pot cumpara orice model de casa de marcat si nu de la oricine. Negustoria cu astfel de aparate este un domeniu reglementat de fisc si, potrivit datelor publice de la ministerul finantelor, la finalul lunii septembrie 2016, la ANAF erau inregistrate aproape 60 de firme autorizate ca distribuitori si peste 400 de modele de aparate de marcat electronice fiscale, inclusiv aparatele montate pe taximetre. Tot de autorizatie au nevoie si firmele sau tehnicienii care asigura reparatia si intretinerea aparatelor.

In dialogul cu autoritatile, industria este reprezentata de doua asociatii: Patronatul Comerciantilor si Servisantilor de Case de Marcat din Romania si Asociatia Distribuitorilor de Aparate de Marcat Electronice Fiscale din Romania – ADAMEF. Ambele organizatii au reprezentanti ce participa la grupuri de lucru impreuna cu celelalte institutii implicate in discutarea aspectelor tehnice. Potrivit informatiilor publice de pe site-ul ICI, ultima intalnire a grupurilor de lucru a avut loc la inceputul lunii octombrie 2016.

Unul dintre participantii la grupul de lucru ne-a spus ca dupa ultimele intalniri a devenit evident ca termenele din calendarul deja amanat nu puteau fi respectate si era nevoie de o noua prelungire. „Asteptam o serie de lamuriri tehnice de la ANAF precum si aprobarea unor modificari la normele de aplicare. Probabil, vom relua sedintele grupului de lucru dupa sarbatori”, ne-a spus, telefonic, Simona Predescu, jurist la ICI.

• Caz particular: taximetrele 

Una dintre afacerile care va fi, la randu-i, obligata sa foloseasca noile case de marcat va fi taximetria unde, spun autoritatile, evaziunea fiscala este o practica des intalnita. Inca din 2013, Hotnews a prezentat intr-o investigatie cum functioneaza „cuartul si maimuta”, doua metode prin care taximetristii care vor sa evite plata impozitelor „pacalesc” aparatele de taxat. Cu astfel de dispozitive folosite ilegal, clientii platesc mai scump cursele iar statul este pacalit la taxe.

Presedintele Camerei Taximetristilor din Bucuresti, Valentin Stefanescu, afirma pentru HotNews.ro ca metoda „maimutei si cuartului” este folosita de mai bine de 50% dintre taximetristii din Capitala, iar evaziunea fiscala ar ajunge, la nivel national, la sute de milioane de euro. Pe de alta parte, firmele mari de taximetrie se apara spunand ca „maimuta si cuartul” sunt metode folosite de taximetristii independenti si ca, in flotele mari, acestea nu sunt practici acceptate.

Vor rezolva noile aparate problema evaziunii in serviciile de taximetre? Raspunsul, spun specialisti in electronica si programare, depinde in buna masura de solutia tehnica pe care o vor aproba autoritatile si de tipurile de aparate pe care firmele de taximetrie le vor montata – obligatoriu – pe masini.

Daca aparatul e bine conceput, securizat si construit in asa fel incat sa nu se poata umbla la el fara ca autoritatile de control sa poata descoperi acest lucru, sansele de a pacali sistemul scad drastic. „E foarte costisitor sa faci reverse engineering (n.r. – dezasamblarea, analizarea componentelor, a modului de functionare si a programelor) pentru ca apoi sa gasesti o bresa, intr-un sistem bine conceput si securizat”, e de parere Radu Moisan, programator specializat in hardware pentru taximetrie.

Potrivit unor estimari din industrie, pe piata sunt active in jur de 50.000 de aparate de taxat iar inlocuirea ori, eventual, modernizarea acestora va insemna cheltuieli semnificative pentru firmele cu flote mari de taxiuri, pe de o parte, dar si pentru taximetristii independenti, pe de alta parte.