ANALIZA Ce a declansat protestele pentru salvarea padurilor si cum a ajuns Klaus Iohannis sa fie considerat dusmanul tarii
Defrisarea padurilor a devenit de cateva luni un subiect major pe agenda publica. Discutiile au pornit de la un proiect de modificare a Codului Silvic, proiect al PSD, care – pe langa unele prevederi foarte bune – lasa cateva portite pentru nereguli majore, precum defrisarea fara discernamant daca ai in proprietate sub 10 hectare de padure. Cum Klaus Iohannis a refuzat sa promulge proiectul si l-a retrimis la Parlament, PSD a inceput – cand voalat, cand direct – sa il lege pe Iohannis de numele companiei austriece Holzindustrie, cel mai mare jucator pe piata prelucrarii lemnului. Cum a intrat Iohannis in gura PSD, care sunt motivele reale de protest fata de actuala situatie si ce urmeaza in plan legislativ?
Cateva observatii:
– fenomenul defrisarilor ilegale a scapat de mult de sub control in Romania, munti intregi fiind rasi. Daca in padure este mai greu de aplicat controlul, o solutie simpla este controlul pe sosele, adica pe unde este transportat lemnul taiat ilegal.
– faptul ca multe firme cumpara lemn taiat ilegal este o realitate, insa acest lemn este transportat pe sosele pana la poarta respectivelor fabrici, iar autoritatile cu atributii de control ar putea monitoriza aceste rute si sanctiona foarte simplu vinovatii. In afara de declaratii, Guvernul ponta nu a facut mare lucru pentru a opri acest fenomen.
– in 2002, Guvernul Nastase a adoptat o ordonanta de urgenta, OUG nr. 71 din 13.06.2002 (pentru incheierea de RNP a contractelor de vanzare-cumparare pe termen lung privind masa lemnoasa), aprobata in acelasi an prin Legea nr. 654/ 07.12.2002. Ca urmare a acestei legi, compania austriaca HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER a incheiat cu Romsilva trei contracte, doua in 2002 si unul in 2003, cu valabilitate pana in anul 2012 si respectiv 2013, si a dobandit dreptul de a exploata in jur de 1 milion de metri cubi anual, dintr-o medie de circa 2 milioane de metri cubi destinati exploatarii in acest sistem. Micii producatori au fost revoltati de aceste contracte deoarece nu mai aveau acces la materia prima, iar multi au dat faliment. Chiar si acum, dupa expirarea acestor contracte, o mare parte dintre lemnul din padurile Romaniei ajunge in fabricile companiei austriece, iar micilor producatori de mobila le este aproape imposibil sa concureze la licitatii cu acest gigant.
– decizia presedintelui Klaus Iohannis de a retrimite proiectul PSD al Codului Silvic in Parlament poate conduce la imbunatatirea legii si a fost facuta dupa ce o parte din societatea civila a avut reactii negative fata de proiectul parlamentarilor PSD – PC – UNPR. Potrivit unor surse HotNews.ro, presedintele Iohannis a utilizat in argumentatia sa observatii transmise oficial de Consiliul Concurentei.
– Senatul a respins, saptamana trecuta, modificarile solicitate prin cererea de reexaminare si a votat legea in varianta initiala. In aceasta saptamana se rediscuta si in Parlament, insa PNL nu are majoritate deci nu poate schimba mare lucru;
– presedintele Klaus Iohannis este obligat sa promulge de aceasta data legea in forma in care vine de la Camera Deputatilor, insa o poate ataca la Curtea Constitutionala.
– Protestele impotriva despaduririlor sunt legitime in conditiile in care autoritatile nu fac nimic pentru a combate acest fenomen
– PSD a speculat foarte bine aceste nemultumiri ale cetatenilor si s-a raliat miscarii de proteste, transformandu-l pe Klaus Iohannis in dusmanul de tara prin insinuarea unei legaturi intre Iohannis si firma austriaca, legatura inca nedemonstrata.
Despre modificarea Codului Silvic
Camera Deputatilor a adoptat la sfarsitul lunii februarie un proiect de modificare a Codului Silvic initiat de un grup de deputati si senatori PSD – PC – UDMR. O parte din modificarile admise sunt benefice, altele inrautatesc cu mult situatia existenta.
Printre lucrurile bune se numara: padurile virgine si cvasivirgine se bucura de protectie, se incurajeaza valorificarea superioara a lemnului, se acorda compensatii proprietarilor de padure care nu au voie sa exploateze, iar Jandarmeria va putea controla transporturile de masa lemnoasa.
Prevederi cu impact negativ: proprietarii de care detin mai putin de 10 ha de padure pot exploata fara amenajamente silvice (adica de capul lor), posesorii de padure pot sa scoata din fondul forestier pana la 250 mp pentru a construi case de vacanta, se permite ridicarea unor constructii in liziera padurii desi nu avem un cadastru al padurilor, se permit taieri complete (la ras) pe suprafete de pana la 5 ha, iar statul roman nu mai este obligat sa impadureasca o anumita suprafata de padure.
In noul Cod silvic s-a introdus si prevederea ca „un operator economic/grup de operatori economici nu poate achizitiona/procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un sortiment industrial de masa lemnoasa din fiecare specie”.
Imediat dupa aprobarea de catre Camera Deputatilor, o parte dintre ONG-uri au criticat prevederile negative din proiectul de lege trimis pentru promulgare presedintelui Klaus Iohannis.
„Proprietarii care detin o suprafata mai mica de zece hectare de padure nu au obligatia de a intocmi amenajamente silvice, ceea ce inseamna ca exploateaza dupa cum ii taie capul. Aceasta prevedere este periculoasa deoarece sunt foarte multi proprietari care detin o suprafata mai mica de zece hectare, deci imaginati-va ce inseamna sa taie fiecare cum vrea. Ne nemultumeste si faptul ca s-a marit suprafata care poate fi scoasa din fondul forestier pentru case de vacanta, respectiv de la 200 mp la 250 mp. Apoi, nu se lamureste foarte bine ce se poate taia in parcurile naturale si nu este clar cum se dau platile compensatorii. Apoi, mai exista discutii legat de faptul daca vanzarea lemnului sa se faca pe picior, direct din padure, sau din rampe. Firmele mici nu doresc vanzarea din rampa fiindca sunt de parere ca nu vor putea concura cu firmele mari si nu vor mai avea acces la resursa naturala. Eu cred ca se poate vinde corect si din rampa. Cred ca aceste modificari nu au rezolvat nimic la nivel de ansamblu”, a declarat Dan Trifu, vicepresedintele Ecocivica, pentru HotNews.ro. Citeste aici mai mult.
De ce a cerut Klaus Iohannis reexaminarea
Pe 23 martie, presedintele Klaus Iohannis a retrimis in Parlament proiectul de lege invocand urmatoarele motive:
– Codul silvic reglementeaza posibilitatea ocoalelor silvice de regim de a oferi proprietarilor de fond forestier anumite servicii remunerate. Consideram ca, pentru incredintarea acestor servicii, trebuie prevazuta o procedura de selectie deschisa, transparenta si neconditionata. In caz contrar, respectiva masura poate institui un avantaj in favoarea ocoalelor silvice, avantaj care poate reprezenta ajutor de stat.
– Codul Silvic cu un alineat nou, alin. ( 11), instituie obligativitatea intocmirii amenajamentelor silvice doar pentru proprietatile de fond forestier mai mari de 10 ha. Aceasta reglementare se constituie intr-o premisa a unei masuri legislative discriminatorii intre diferite categorii de proprietari. Totodata, aplicarea acestei dispozitii care, la prima vedere poate avea drept efect flexibilizarea gestiunii padurilor, ar putea antrena accelerarea taierii padurilor din fondul forestier dincolo de principiile continuitatii, eficacitatii functionarii si conservarii padurilor.
– Codul Silvic, reglementeaza conditiile si situatiile in care este posibila scoaterea definitiva a terenurilor din fondul forestier national, prin derogare de la regimul general. Prin faptul ca sunt extinse categoriile exceptate de la regimul general aplicabil in cazul scoaterii definitive a unor suprafete din fondul forestier national apreciem ca se confera un avantaj anumitor categorii de beneficiari (proprietarii de retele de energie din surse regenerabile, proprietarii de parcuri recreative, tematice si/sau educationale), avantaj ce ar putea sa intre in sfera notiunii de ajutor de stat.
– Articolul care introduce pragul maxim de 30% la achizitia sau procesarea de masa lemnoasa din fondul forestier national si dreptul de preemptiune pentru producatorii din industria mobilei la cumpararea de masa lemnoasa – sunt de natura sa aduca atingere principiilor libertatii economice si contractuale, ca fundamente esentiale ale economiei de piata. Introducerea unei limitari arbitrare in activitatea operatorilor economici, care ar genera dezavantaje pentru unii si avantaje pentru altii, ar putea avea impact negativ asupra mediului concurential si ar putea atrage posibilitatea de a fi invocata incalcarea obligatiilor asumate de statul roman in calitate de stat membru al Uniunii Europene.
La doar cateva zile dupa ce Iohannis a retrimis legea in Parlament, societatea civila a spus ca retrimiterea in Parlament a legii da posibilitatea imbunatatirii ei, insa ONG-urile au fost nemultumite de argumentele aduse de presedinte, invocand ca de fapt retrimiterea in Parlament are legatura cu firma austriaca Holzindustrie Schweighofer, care ar fi dezavantajata de introducerea pragului de 30%.
„In principiu suntem de acord cu retrimiterea proiectului de lege pentru modificarea Codului Silvic la Parlament, fiindca acesta ar putea fi inbunatatita considerabil din punctul de vedere al protejarii padurilor.
Totodata suntem surprinsi de argumentatia Presedintelui, care motiveaza retrimiterea in primul si in primul rand cu temei economice dubioase. Padurile intotdeauna au fost si trebuie sa ramane un bun public de interes national, nicidecum o marfa a economiei de piata globalizata, cum o trateaza Presedintia. Mai mult, realitatea din tara arata foarte clar: suntem pe calea monopolizarii materialelor lemnoase extrase din padurile Romaniei de catre 2-3 firme, iar monopolizarea resurselor incalca la randul sau principiile unei piete libere convocat cu predicletie de Domnul Presedinte. Noi consideram ca pragul de 30% la achizitionarea unui sortiment de lemn recomandat de actualul text al proiectului de lege chiar trebuie redusa la maxim 10-20% si transformat in prevedere explicita, la fel si dreptul de preemptiune pentru producarii din industria mobilei la cumpararea de masa lemnoasa. Astfel pot fi create locuri de munca si sustinute comunitatile locale din preajma padurilor, astfel se reduce volumul necesar de materie lemnoasa in timp ce se maximalizeaza si beneficiile economice, iar localnicii si proprietarii de padure devin motivati sa ocroteasca, sa mentine padurea. Din punct de vedere economic asta ar fi interesul romanilor, in contradictie cu cele cateva megacompanii straine ale carui parte pare a fi acum si Domnul Presedinte. Din punct de vedere a mediului si a protectiei padurilor ar fi fost mult mai simplu ca Presedintia sa-si motiveze retrimiterea: se introduce permiterea taiatului la ras in parcurile naturale si nationale, veniturile fondului de conservare si regenerare a padurilor sunt taiate, se permite constructia de cabane fara compensarea terenurilor extrase din fondul forestier, din programul national de impadurire sunt scoase cifrele de referinta ramanand la nivelul principiilor, amenajamentele silvice raman superioare regulamentelor parcurilor nationale si ariilor protejate, iar administratiile acestora nu pot impune masuri de conservare numai daca proprietarul este de acord si se plateste (si nu este cert: cine si din ce?) in prealabil despagubiri, arii protejate se pot constitui numai cu avizul autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura”, a declarat Csongor Kovacs, presedintele Transilvania Verde, pentru Romania Curata.
„Sper ca adevaratul motiv al cererii de reexaminare formulata de domnul Presedinte Johannis sa nu aiba legatura cu interesele companiei Schweighofer. Este greu de inteles rationalitatea punctului de vedere exprimat de Presedintele Klaus Johannis in motivarea cererii de transmitere pentru reexaminare a Codului Silvic. Efectele acestui gest insa nu sunt greu de inteles. Adoptarea Codului Silvic va fi inca o data amanata. Investitia Schweighofer de la Reci va deveni complet operationala in acest interval de timp, consolidand pozitia companiei de la pozitie dominanta la cvasimonol. Presiunea pe resursa de masa lemnoasa va avea efecte in cresterea preturilor, falimentarea unui numar mare de intreprinderi mici si mijlocii (resursa de 800 000 mc masa lemnoasa, care va fi procesata de noua capacitate Schweighofer acopera aproape integral tot necesarul industriei mobilei din Romania), taieri ilegale si supraexploatarea padurilor de rasinoase. Tratament discriminariu si mediu neconcurential sunt cuvintele cele mai des intalnite in motivarea cererii de reexaminare a Codului Silvic. Pe cine sa nu discriminam, pe Holzindustrie Schweighofer ?Mopopolul reprezinta mediul concurential? Acesta este mediul concurential „bine facut”?”, a declarat Catalin Tobescu, vicepresedinte Nostra Silva pentru aceeasi publicatie. Vezi aici si alte argumente ale asociatiei.
Unde intra in scena PSD
Si deputatul PSD Doina Pana, fost ministru delegat al Apelor si Padurilor in Guvernul Ponta si coinitiator al proiectului privind modificarea Codului Silvic a declarat pe 25 martie ca proiectul a fost retrimis de seful statului in Parlament pe fondul lobby-ului companiei austriece SC Holzindustrie Schweighofer SRL.
Doina Pana a declarat la B1 Tv, la emisiunea „Ultimul cuvant” moderata de Catalin Striblea, ca lobby-istii companiei austriece au cautat-o in timpul mandatului sau de ministru in incercarea de a stabili o intalnire intre ministru si reprezentantii companiei, insa ea a refuzat. Doina Pana a acuzat faptul ca „firmele mici romanesti sunt anihilate de giganti”.
Scrisoarea
La sfarsitul lunii aprilie 2015, in presa a aparut o scrisoare trimisa de Holzindustrie, la sfarsitul anului trecut, premierului Victor Ponta in care firma spunea ca articolul care introduce pragul maxim de 30% la achizitia sau procesarea de masa lemnoasa sunt de natura sa aduca atingere principiilor libertatii economice si ameninta cu efecte negative asupra comertului dintre Austria si Romania, iar presedintele Klaus Iohanis a fost acuzat ca a preluat argumentele Holzindustrie Schweighofer atunci cand a retrimis Codul Silvic in Parlament. Potrivit unor surse HotNews.ro, presedintele Iohannis a utilizat in argumentatia sa observatii transmise oficial de Consiliul Concurentei.
Filmuletul
Pe 27 aprilie, Environmental Investigation Agency (EIA), un ONG de mediu cu birouri in Washington D.C. si Londra, a dat publicitatii filmari din care reiese ca reprezentantii companiei Holzindustrie Schweighofer Romania ar accepta cu buna stiinta si ar recompensa printr-un sistem de bonificatie lemnul taiat ilegal din padurile din Romania.
Reprezentantii Holzindustrie Schweighofer Romania spun intr-un punct de vedere trimis la solicitarea HotNews.ro, dupa aparitia inregistrarii, ca nu se opun modificarilor Codului silvic.
„Romania are 6 milioane de hectare de terenuri forestiere. Dintre acestea, 2 milioane de hectare sunt paduri de conifere. Recoltarea totala din Romania este de 19 milioane mc pe an, din care 8 milioane mc sunt busteni de conifere (date INSSE). Dupa deschiderea unitatii de productie de la Reci, Holzindustrie Schweighofer va cumpara si prelucra busteni de conifere in valoare de 2,3 milioane mc lemn de origine romaneasca si 1,2 milioane mc de lemn provenit din import. Astfel, volumul total de bustean de conifer achizitionat de Holzindustrie Schweighofer din fondul forestier romanesc, va fi de 29%. Aceasta este o confirmare suplimentara a faptului ca Holzindustrie Schweighofer nu se opune Codului Forestier ci interferentei acestuia in dezvoltarea afacerilor societatilor comerciale private. Noi consideram ca limitarea liberei circulatii a marfurilor este impotriva abordarilor stabilite de catre Uniunea Europeana. Codul Silvic are rolul de a reglementa gestionarea responsabila si durabila a padurilor din Romania. Aspecte privind concurenta nu isi au locul in Codul Silvic. In plus, la solicitarea noastra, Consiliul Concurentei a confirmat faptul ca o astfel de limitare este contrara dreptului concurentei in Romania si Europa, precum si liberei circulatii a marfurilor”, spun reprezentantii companiei.
Dupa aparitia inregistrarii Environmental Investigation Agency (EIA) in Bucuresti, in orasele mari din tara si in diaspora au fost anuntate mai multe proteste impotriva despaduririlor ilegale. Vineri, chiar inainte de proteste, Ministrul Mediului, Gratiela Gavrilescu, a declarat ca asupra presedintelui Romaniei Klaus Iohannis „planeaza o suspiciune” ca nu ar fi de partea romanilor pentru ca nu a fost de acord cu Codul Silvic votat de Parlament si a cerut reexaminarea legii.
Protestele
Aproximativ 5.000 de persoane au marsaluit, sambata, prin Capitala impotriva despaduririlor abuzive. Coloana de protestatari s-a oprit la Guvern, la Palatul Cotroceni si la Parlament, unde au huiduit si au strigat „Hotii, Hotii!”, „Afara cu mafia din tara!” si „Toate partidele au taiat padurile”. Impotriva premierului Victor Ponta nu s-a scandat nimic, insa presedintele Klaus Iohannis a fost avertizat ca „Daca nu vrei sa-ti pierzi slujba, nu te mai juca cu drujba”.
„Sambata, 9 mai, in mai multe orase din tara va avea loc primul protest major impotriva despaduririlor abuzive, care au lasat Romania in numai cativa ani cu mai putin de jumatate din suprafata impadurita pe care o avea in 1989. Situatia este cu atat mai grava cu cat in Romania exista jumatate din suprafata totala de padure virgina din Uniunea Europeana, iar la nivelul clasei politice avem numai complicitati cu beneficiarii despaduririlor abuzive, indiferent de guvernantii care s-au succedat la putere in ultimii 25 de ani. Astfel, in anticamera despaduririlor abuzive „retrocedarile ilegale de paduri” ii avem acum pe indosariatii Viorel Hrebenciuc, Ilie Sarbu (socrul lui Victor Ponta!), Dan Sova, „Printul” Paul, Tudor Chiuariu, Valeriu Stoica etc., dar o complicitate cu cei insetati de lemnul romanesc ne indica si gestul recent al presedintelui Klaus Iohannis de intoarcere catre Parlament a legii care punea capat monopolului companiei austriece Schweighofer Holzindustrie”, se arata in anuntul de mobilizare de pe Facebook creat de Uniti Salvam.
In timpul protestelor Klaus Iohannis a anuntat ca va discuta in CSAT problema padurilor. „Cred ca protestul de astazi impotriva despaduririlor abuzive este unul perfect legitim. Am hotarat ca aceasta grava problema a defrisarilor ilegale sa fie pusa pe ordinea de zi a urmatoarei sedinte a CSAT”, a scris seful statului, sambata, pe pagina sa de Facebook.
„Sunt convins ca vom reusi nu doar sa stopam fenomenul, dar si ca institutiile statului ii vor identifica si trage la raspundere pe cei vinovati”, a adaugat el.
Tot sambata, premierul Victor Ponta a scris la randul sau pe pagina sa de Facebook ca „saptamana viitoare trebuie sa ne luptam sa trecem Codul Silvic, ca sa nu se mai taie padurile de catre tot felul de firme din strainatate, protejate de lobby-uri din #Romania”. „Sunt convins ca toti parlamentarii nostri vor fi de partea buna si vor vota pentru binele padurilor si, de fapt, pentru binele romanilor”, a mai afirmat Ponta.
Premierul a anuntat ca proiectul Codului Silvic, aflat in Parlament spre reexaminare la cererea presedintelui Iohannis, va fi marti in dezbaterea comisiei din Camera Deputatilor, iar PSD isi mentine pozitia de a adopta un Cod care sa previna si sanctioneze defrisari ilegale si monopolul.
„Am vorbit cu Moldovan, presedinta comisiei de mediu din Camera Deputatilor, si marti va fi din nou Codul Silvic in dezbatere, iar noi ramanem pe pozitia pe care am fost, aceea de a adopta un Cod -la care, culmea, am lucrat si cu liberalii, cu Lucia Varga, atunci, acum s-au mai razgandit – prin care prevenim, combatem si sanctionam defrisarile ilegale si monopolul pe piata al oricarei companii”, a spus Ponta.
Partidul National Liberal va depune si sustine in comisiile de specialitate amendamente la Codul silvic, in concordanta cu cererea de reexaminare formulata de presedintele Klaus Iohannis, a declarat marti deputatul PNL Lucia Varga, precizand ca, in cazul in care acestea nu vor fi aprobate de PSD, liberalii vor vota impotriva acestui proiect de lege.
„Vom vota impotriva acestui proiect de lege daca amendamentele depuse de Partidul National Liberal, amendamente in concordanta cu cererea de reexaminare formulata de catre presedintele Iohannis, nu vor fi aprobate de PSD. De ce vom vota impotriva? Pentru ca Romania risca sa incalce prevederi ale Tratatului de aderare la UE si sa suporte consecinte, inclusiv riscul unui infringement pentru nerespectarea legislatiei privind libera circulatiei a marfii si concurenta”, a precizat Varga, fost ministru al Apelor, intr-o conferinta de presa.
INTERVIURILE HotNews.ro