​​ANALIZA De ce Codul Silvic trebuie rediscutat in Parlament si care sunt probleme acestei legi dincolo de batalia intre PSD si Klaus Iohannis

La inceputul acestei saptamani, comisiile de specialitate de la Camera Deputatilor au respins cererea facuta de presedintele Klausi Iohannis pentru reexaminarea Codului Silvic, urmand ca proiectul sa fie supus la vot in plenul Camerei, unde PSD are majoritate. Deci mai mult ca sigur nici aici nu vor fi discutii si nu se vor produce modificari. PSD motiveaza ca si-a spus parerea atunci cand a adoptat prima data in parlament legea, iar in ultimile zile toate discutiile despre paduri sunt monopolizate de certurile intre PSD si presedintele Klaus Iohannis, acesta din urma fiind acuzat ca face lobby pentru compania austriaca SC Holzindustrie Schweighofer SRL. Dincolo de prevederea privind limitarea cotei de piata a unui operator la maximum 30%, exista insa multe alte prevederi nocive care, daca raman in Codul Silvic propus de PSD, vor decima padurile tarii si incurajeaza taierile ilegale.

Despre acestea insa nu vorbeste nimeni, iar PSD-ul a reusit sa modifice agenda publica, punand accentul pe campania de stigamtizare a presedintelui Klaus Iohannis, pe care il prezinta drept un lobbyst pentru interesele firmei austriece Holzindustrie Schweighofer.

Rationamentul PSD

Imediat dupa ce presedintele Klaus Iohannis a trimis pentru reexaminare in Parlament proiectul de modificare a Codului Silvic propus de PSD, Doina Pana – fost ministru delegat al Apelor si Padurilor in Guvernul Ponta si co-initiator al proiectului privind modificarea Codului Silvic – a declarat ca proiectul a fost retrimis de seful statului in Parlament pe fondul lobby-ului companiei austriece SC Holzindustrie Schweighofer SRL.

Disputa a pornit de la un articol introdus de PSD in Codul Silvic care pevederea ca „un operator economic/grup de operatori economici nu poate achizitiona/procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un sortiment industrial de masa lemnoasa din fiecare specie”.

Kaus Iohannis, pornind de la un punct de vedere trimis (fara sa fie solicitat) de Consiliul Concurentei catre Administratia prezidentiala, a motivat in scrisoarea prin care a retrimis Codul in Parlament ca „articolul care introduce pragul maxim de 30% la achizitia sau procesarea de masa lemnoasa din fondul forestier national si dreptul de preemptiune pentru producatorii din industria mobilei la cumpararea de masa lemnoasa – sunt de natura sa aduca atingere principiilor libertatii economice si contractuale, ca fundamente esentiale ale economiei de piata. Introducerea unei limitari arbitrare in activitatea operatorilor economici, care ar genera dezavantaje pentru unii si avantaje pentru altii, ar putea avea impact negativ asupra mediului concurential si ar putea atrage posibilitatea de a fi invocata incalcarea obligatiilor asumate de statul roman in calitate de stat membru al Uniunii Europene”.

Apoi, tot mai multi lideri PSD au inceput sa il atace pe Klaus Iohannis ca face lobby pentru SC Holzindustrie Schweighofer SRL, iar discutia – care de fapt trebuia sa fie una cumpatata despre soarta padurilor – s-a transformat intr-un scandal plin de picanterii care a acaparat toate discutiile. Astfel, de fapt, discutia a fost dibace mutata, iar PSD a pozat in salvatorul padurilor, desi proiectul lor de modificare a Codului Silvic are, pe langa lucrurile bune, si cateva prevederi extrem de nocive.

De ce trebuie rediscutat in Parlament Codul Silvic

Dincolo de articolul care prevede ca „un operator economic/grup de operatori economici nu poate achizitiona/procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un sortiment industrial de masa lemnoasa din fiecare specie” si care trebuie discutat serios pentru a se lamuri daca este o practica anticoncurentiala sau nu, proiectul de Cod Silvic are urmatoarele probleme la fel de importante:

– da posibilitatea ca proprietarii de padure sa taie copacii si sa contruiasca pe circa 250 mp din teren case de vacanta. Poate pare putin daca ne gandim la cate paduri are Romania, insa aceasta prevedere este periculoasa pentru padurile aflate in jurul marilor orase sau a statiunilor turistice unde se vand parcele de 500 mp de teren si asa se umple padurea de casa. Ca exemplu avem doua paduri de langa Bucuresti – Baneasa si Corbeanca. Vezi foto.

Padurea Baneasa in 2002 si 2014

Padurea Petresti in 2002 si 2014

– proprietarii care detin mai putin de 10 ha de padure pot exploata fara amenajamente silvice (adica de capul lor). Proprietarul care are incheiat contract de administrare sau de servicii silvice pe o perioada de minimum 10 ani pentru fondul forestier al unei proprietati cu suprafata de maximum 10 ha poate recolta un volum de 10 maximum 3 mc/an/ha de pe aceasta proprietate forestiera, in functie de caracteristicile structurale ale arboretului, mai spuhne proiectul de Cod silvic sustinut PSD. Potrivit definitiei din dictionar, amenajamentul silvic reprezinta sistemul de măsuri pentru organizarea exploatărilor forestiere, cuprinzând refacerea, ameliorarea, mărirea fondului forestier, protecţia si exploatarea lui raţională. Cu alte cuvinte, atunci cand face amenajamentul silvic, specialistul spune cati copacipoti taia astfel incat padurea sa se poata regenera. Fara amenajament, deci, proprietarii pot taia 3 metri cubi/an/hectar de padure. „Daca nu exista amenajament silvic nu stim cati copaci sunt in respectiva padure, nu stim starea lor, nu stim cand au loc taieri. Cine este rau intentionat se poate duce la padurar, sa ii dea ceva, si acesta va inchide ochii chiar daca proprietarul taie mai mult decat suprafata stabilita prin lege. Chiar daca vin controale, daca nu se stie ce este acolo, cum dai amenzi, daca nu ai amenajamentul silvic”, a declarat Lucia Varga, fost ministru delagat pentru paduri (PNL) pentru HotNews.ro.

– se permite ridicarea unor constructii in liziera padurii desi nu avem un cadastru al padurilor. In fiecare an marginea padurii se mai multa cu cativa metri, iar constructii apar in locul arborilor.

– se permit taieri complete (la ras) pe suprafete de pana la 5 ha. Aceasta prevedere poate duce la catastrofe in cazul comunitatilor locale, cauzand alunecari de teren.

– statul roman nu mai este obligat sa impadureasca o anumita suprafata de padure. Initial, in proiectul adoptat de Senat, suprafata pe care statul roman se obliga sa o impadureasca pana in 2035 a scazut de la doua milioane de hectare la un milion de hectare pana in 2030.