Sari direct la conținut

Analiza promisiunilor electorale: ce programe au candidatii Sorin Oprescu, Silviu Prigoana si Nicusor Dan

HotNews.ro

Cu doua saptamani inainte de alegerile pentru Bucuresti, Sorin Oprescu si-a prezentat programul electoral cu care va candida pentru inca un mandat de primar general. Printre proiectele cu care Oprescu vrea ia voturile bucurestenilor se numara un sat olimpic la Mogosoaia, o sala polivalenta ca cea din Baku (Azerbaijan) unde se desfasoara Eurovision 2012, refacerea Centrului Istoric – etapa II. Silviu Prigoana promite reconstructia bisericilor distruse, interzicerea construirii de cladiri noi în zonele istorice ale Capitalei, transport gratuit pe RATB si curatarea in 6 luni a orasului de maidanezi. Nicusor Dan, candidat independent, promite metro usor pe infrastructura CFR existenta, expropierea proprietarilor care isi degradeaza cladirile istorice si implicarea ONG-urilor in problema maidanezilor.

HotNews.ro va prezinta solutiile oferite de principalii candidati la Primaria Capitalei pe urmatoarele teme: Patrimoniu/turism, Trafic, Maidanezi si Locuinte Sociale

1. Centrul orasului, patrimoniu, turism

Sorin Oprescu:

– Atragerea de fonduri europene si reabilitarea zonei B a Centrului Istoric – zona cuprinsa intre biserica Sf. Gheorghe, Calea Mosilor si Hristo Botev;

– Realizarea unui program complex de consolidare şi reabilitare a cladirilor existente in zona centrala, mai ales a fatadelor şi spatiilor comerciale situate în Centrul Istoric;

– Recuperarea atractivitatii Dâmbovitei ca râu care traverseaza centrul Bucureştiului prin reconfigurarea Cheiului Dâmbovitei între Piata Unirii şi Izvor si prin conturarea unui spatiu de promenada de-a lungul râului;

– Finalizarea proiectului Hanul Gabroveni – cladire monument istoric ce urmeaza a fi restaurata şi remodelata functional pentru realizarea Centrului Cultural European. Lucrarile vor demara in trimestrul II al anului 2012;

– Realizarea unui program de consolidare si reabilitare a cladirilor existente, mai ales a fatadelor si spatiilor comerciale situate in zona A, incepand cu cladirile aflate in proprietatea Municipalitatii sau a institutiilor publice, dar si a celor aflate in proprietate privata. Avem in vedere luarea de masuri concrete si eficiente pentru a obliga sau sustine proprietarii sa participe la acest proces in interesul general al orasului;

– Imbunatatirea calitatii spatiului public, a traseelor pietonale si a spatiilor verzi, pentru crearea unui climat de odihna si relaxare, imbinand spiritul de odinioara cu facilitatile de iz modern favorabil turismului, recrearii, activitatilor economice si comerciale;

– Restaurarea si punerea in valoare a planului voievodal Curtea Veche si inceputul demersului de a fi inclus in patrimoniul UNESCO;

– Proiectarea si constructia unei parcari supraterane in zona Tonitza;

– Amenajarea unui scuar dotat cu o fantana arteziana ca loc de atractie si revenire in zona intersectiei strazilor Franceza si Pictor Tonitza;

– Imbunatatirea in intreaga zona a iluminatului public si elementelor de siguranta a cetateanului, precum si asigurarea serviciilor permanente de protejare a vizitatorilor si locuitorilor din Centrul Istoric (camere de luat vederi, echipe de interventii, activitatea Politiei Locale etc);

– Integrarea functionala si arhitectonica in proiectele din cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Urbana si mai ales a realizarii de zone de trasee pietonale si pentru biciclisti si a conectarii cu zona de peste raul Dambovita respectiv arealul Bulevardului Libertatii, Palatului Parlamentului, Casei Academiei Romane si a celui cu Manastirea Antim, Palatul Bragadiru, Piata de Flori Cosbuc, pentru constituirea unuitraseu de plimbare si turistic continuu si atractiv;

– Reablitarea estetica a fatadelor, imbunatatirea izolatiei termice;

– Recuperarea si constituirea unei identitati urbane pentru centrul Bucurestiului;

– Regenerarea cartierelor traditionale degradate;

– Recuperarea si refunctionalizarea fondului construit prin reconversie;

– Cladiri istorice reconditionate si transformate in incubatoare de afaceri si/sau spatii de cultura (muzee, expozitii, sali atelier etc);

– Revitalizarea mestesugurilor si a comertului in stil traditional, prin reconditionarea fizica a locurilor cu traditie in domeniu (ex. Hala Matache, Curtea Mestesugarilor, Hanul Gabroveni ca centru sociocultural).

Silviu Prigoana

– Reconstructia bisericilor cu importanta istorica, bombardate si demolate în perioada comunista, în parteneriat cu Patriarhia Româna;

– Inventarierea cladirilor vechi si promovarea conservarii si reabilitarii acestora ca patrimoniu urban, în parteneriat cu Ministerul Culturii si Patrimoniului National;

– Prezentarea, într-un catalog, a caselor cu valoare istorica și arhitecturala distruse în perioada comunista, în parteneriat cu Academia Româna;

– Incurajarea cetatenilor dispusi sa reconstruiasca o astfel de casa, prin acordarea de beneficii precum scutiri la plata impozitelor si taxelor locale, pe o perioada de timp stabilita în prealabil;

– Interzicerea construirii de cladiri noi în zonele istorice ale Capitalei si amenajarea spatiilor de promenada, pietonale si de agrement în aceste zone;

– Consultarea permanenta a arhitectilor în toate proiectele de urbanism; – crearea unui ghid turistic, la nivel de Bucuresti, care sa cuprinda edificiile cu importanta istorica si arhitecturala.

– Extinderea, prin act aditional, a contractelor de întretinere a domeniului public, fara bugetare suplimentara, a curatirii afiselor amplasate ilegal;

– Crearea de zone verzi cu gazon si arbusti plantati. Încetarea plantarii în mod abuziv a panselutelor si florilor care se ofilesc repede – înlocuirea lor repetata duce la cheltuieli inutile;

– Reabilitarea monumentelor istorice lasate în paragina şi încurajarea reconstructiei cladirilor cu semnificatie arhitecturala din fonduri private (prin scutiri de taxe şi impozite);

– In conformitate cu legile României, obligarea societatilor comerciale la întretinerea si mentinerea curata a fatadelor, vitrinelor si a spatiului de tranzit din fata cladirilor pe care le administreaza;

– Interzicerea si sanctionarea drastica a afişajului stradal şi a graffiti-ului în locuri neautorizate;

– Accelerarea operatiunii de înlaturare a cablurilor de suprafata şi îngroparea lor sub pamânt;

– Obligarea societatilor comerciale, care folosesc domeniul public (Romtelecom, Luxten, RATB, ADP, etc), sa întretina permanent propriul mobilier stradal.

Nicusor Dan

– Patrimoniul construit reprezinta capitalul comercial al orasului. El da identitate orasului. Iar identitatea este ceea ce atrage, in competitia globala, atat investitorii cat si turistii. In ultimii ani, patrimoniul construit a suferit distrugeri dramatice. Solutii:

– Inventar al cladirilor din zonele istorice;

– Finantarea de catre Primarie a studiilor de restaurare a cladirilor istorice (nu si a restaurarii insasi);

– Expropierea proprietarilor care isi degradeaza cladirile istorice;

– Respectarea stricta a legii si a regulamentului de urbanism, astfel incat cladirile din zona istorica sa valoreze mai mult decat terenul de sub ele.

2. Trafic si infrastructura de transport

Sorin Oprescu

  • Propune finalizarea proiectelor de infrastructura incepute si neterminate pana la alegeri:

– Penetratia Splaiul Independentei – Ciurel – A; lucrare inceputa si blocata;

– Strapungere bd. Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu; termen de finalizare – 2013;

– Artera de strapungere str. D-na Ghica – Bd. Chişinau + pasaj suprateran peste calea ferata (str. Heliade dintre vii – sos. Pantelimon); termen de finalizare – finalul anului 2012;

– 11.000 locuri parcare, dintre care parcajul subteran Piata Universitatii (420 de locuri) si Arena Nationala (1.300 de locuri) finalizate in 2012;

– Penetratia Splaiul Independentei – Ciurel – autostrada Bucuresti-Pitesti (A1); finalizare semestrul II – 2014;

– Strapungere bd Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu; finalizare semestrul I – 2014;

– Artera de strapungere str. D-na Ghica – Bd. Chisinau + pasaj suprateran peste calea ferata (str. Heliade dintre vii – SoseauaPantelimon); finalizare semestrul II – 2012;

– Supralargire str. Gh. Ionescu-Sisesti; finalizare semestrul I – 2013

– Strapungere Buzesti-Berzei-Vasile Parvan; finalizare semestrul II – 2012

– Reabilitare sistem rutier si linie de tramvai pe bd. Aerogarii; finalizare semestrul II – 2012

  • Inceperea proiectelor ale caror studii de fezabilitate au fost finalizate si au primit finantare:

– Reabilitarea sistemului rutier si linie de tramvai – Bd. L. Rebreanu; finalizare semestrul I – 2013

– Reabilitare sistem rutier si linie de tramvai sos. Iancului – sos Pantelimon (se afla intre sos. Mihai Bravu si sos. Pantelimon); Finalizare semestrul I – 2013;

– Reabilitare sistem rutier si linie tramvai Sos. Pantelimon (se afla intre sos. Iancului si limita administrativa a Bucurestiului); finalizare semestrul II – 2013

– Largire Fabrica de Glucoza; finalizare semestrul II – 2014;

– Penetratie b-dul Timisoara; finalizare semestrul II – 2015;

– Supralargirea bd. Dimitrie Pompei, finalizare semestrul I – 2014

– Prelungire Bulevardul Liviu Rebreanu-Strada Bratarii-Drumul dintre Tarlale-A2- Km 0; finalizare semestrul I – 2016

  • Proiecte in studiu:

– Realizarea unei artere de circulatie pentru asigurarea legaturii intre bd. Poligrafiei cu Centura 2.

– Inchiderea inelului median de circulatie la nord/autostrada urbana (tronsonul Lacul Morii- Soseaua Colentina). Stadiu: negociere parteneriat public-privat, finalizare semestrul I -2016

  • Parcari:

– Elaborarea si implementarea regulamentului local pentru parcare;

– Introducerea pe scara larga a parcometrelor (aparate speciale pentru plata) sau a sistemelor de plata prin SMS;

– Realizarea 11.000 locuri de parcare, dintre care in executie parcarea subterana de la Piata Universitatii – 420 locuri si cea de la stadionul National Arena, 1300 locuri. Ar urma sa se realizeze alte pacari subterane la: Piata Walter Maracineanu – 242 locuri (PPP), Piata Alba Iulia – 1200 locuri (PPP), Piata Dorobanti – 254 locuri (PPP), Piata Edgar Quinet – 380 locuri (PPP), Gara de Nord – 1487 locuri (PPP); Piata Charles de Gaulle – 603 locuri (PPP), strada Pictor Nicolae Tonitza – 317 locuri, Coltea – 420 locuri (PPP), zona Bibliotecii Nationale – bd Unirii – cca. 3.000 locuri;

– Parcaje rezidentiale (BL/PPP)

– Arcaje subterane in galeriile metroului – cca. 550 locuri

N) Parcari de tip park & ride (parcheaza si calatoreste) in zona Aerogarii – 200 locuri; zona Iancului – Pantelimon – 250 locuri; zona Liviu Rebreanu – 220 locuri; zona IMGB – 220-250 locuri; zona Militari – 250 locuri

  • Transport public

– Implementarea unui istem de transport integrat prin: integrarea tuturor retelelor de transport din punct de vedere al sistemului de taxare; incheierea in mod coordonat a contractelor de servicii publice; realizarea sistemelor automate de taxare; terminale si statii intermodale; sisteme si facilitati de tip Park&Ride puncte de informare a calatorilor; culoare unice pentru RATB;

  • Propuneri legislative:

– Coordonarea cu Ministerul Transporturilor pentru implementarea si aplicarea legii serviciilor de transport public local, impreuna cu nou infiintata Autoritate Metropolitana de Transport Bucuresti – AMTB, (aprobata prin Legea nr. 8/06.01.2012).

– Modificarea cadrului legislativ de trecere a Metrorex in subordinea Primariei Capitalei;

– Modificari si completari a cadrului legislativ si reglementarilor in domeniul activitatii de transport in regim de taxi

– Restructurarea RATB;

Silviu Prigoana

– Transport public de suprafata gratuit pentru bucuresteni: „Din calculele economice rezulta ca 66% din bugetul RATB este subventionat, iar diferenta de 34% este încasata din bilete si abonamente. Eliminarea costurilor din întretinerea sistemului de taxare si a casieriilor, a salariilor personalului deservent si de control, si a cumpararii si întretinerii aparatelor de taxare, plus o colectare mai eficienta a taxei de parcare de pe domeniul public, ar compensa diferenta încasata din bilete si abonamente”, se arata pe site-ul candidatului.

– Incurajarea utilizarii transportului în comun în scopul diminuarii traficului si nivelului de poluare;

– Regândirea traficului pietonal prin redarea trotuarelor pietonilor, prin eliminarea pistelor de biciclete si a statiilor RATB care împiedica circulatia acestora;

– Crearea de noi piste speciale pe carosabil pentru fluidizarea traficului – mai putine masini, mai multe biciclete;

– Utilizarea transportului în comun sau a bicicletelor va diminua poluarea fonica. Bucurestenii trebuie încurajati sa îsi întretina masinile mai des (masinile uzate produc mai mult zgomot);

– Pentru scaderea poluarii fonice este nevoie si de o mai buna gestionare a mijloacelor de transport în comun. RATB are în dotare vehicule noi, mai silentioase, pe lânga cele deja aflate în uz. Odata ce se va lua decizia ca transportul în comun sa nu mai perceapa nicio taxa calatorilor, iar numarul acestora va creste semnificativ, mijloacele de transport în comun vor fi suplimentate;

– Punerea în aplicare a softului GPS de monitorizare a transportului în comun în stațiile RATB. Astfel calatorii vor fi informati cu privire la timpul de asteptare a mijloacelor de transport în comun;

– Infiintarea unor benzi speciale unice pentru transportul în comun, taximetre, Pompieri, Salvare si Politie. Se va micsora astfel timpul în care autobuzele parcurg traseele si va reduce timpul de raspuns în caz de urgenta;

– Crearea de strazi cu sensuri unice si interzicerea virajului la stânga de pe marile bulevarde si strazile cu trafic al transportului în comun;

– Introducerea semaforului de culoare verde intermitent pentru viraj la dreapta în toate marile intersectii;

– Introducerea butonului pietonal pentru actionarea culorii verzi a semaforului în scopul fluidizarii traficului pe timp de noapte;

– Eliberarea strazilor si parcarilor existente de autoturismele tip „rabla”, abandonate de proprietari pe domeniile publice, printr-un amplu program de igienizare. Proprietarii acestor masini vor fi anuntati în prealabil;

– Crearea de parcari subterane si supraterane, în parteneriat cu Primariile de sector, pentru numarul mare de masini al bucurestenilor (program încheiat deja în sectorul 3 unde au fost create în plus aproximativ 125.000 de locuri de parcare);

– Continuarea proiectelor existente si aprobate, care se încadreaza în bugetul adoptat de Consiliul General al Municipiului Bucuresti, si care vizeaza atât închiderea inelelor de trafic cât si urgentarea construirii de pasaje denivelate;

– Stabilirea de noi norme si reguli în domeniul taximetriei pentru eliminarea fraudelor de orice fel

Nicusor Dan

„Propun o schimbare fundamentala de viziune, pe care orasele occidentale au adoptat-o deja in anii ’70. Trebuie sa avem curajul sa intelegem ca intr-un oras de dimensiunea Bucurestiului nu este posibil ca toti locuitorii sa circule cu autoturismul. Solutia este eficientizarea transportului in comun”, spune Nicusor Dan.

Proiecte:

– Metroul usor pe infrastructura CFR existenta; triplarea astfel a lungimii retelei de metrou;

– Terminarea soselei de centura si a traversarilor acesteia;

– Benzi unice pentru autobuze si troleibuze; orar afisat si respectat de catre acestea;

– Mari parcari la intrarile in oras; parcari de-a lungul primului inel de circulatie;

– Piste reale pentru biciclisti.

3. Problema cainilor comunitari

Sorin Oprescu:

– sterilizare si relocare sau mentinere in adaposturi

– Efectuarea recensamantului populatiei canine, (cunoasterea numarului total de caini cu si fara stapan) prin estimarea populatiei canine si a ratei de înlocuire;

– Inregistrarea si identificarea tuturor cainilor de pe raza orasului Bucuresti

– Singura solutie eficienta de a controla reproducerea si deci suprapopularea canina este sterilizarea – animalele nu se mai pot reproduce si astfel, în timp, numarul lor se reduce.

– Programul de sterilizare poate fi continuat cu un

Program de reîntoarcere în teritoriu a cainilor fara stapan, program care poate fi denumit „de capturare, sterilizare, reîntoarcere/returnare în teritoriu a cainilor”;

– Concomitent cu sterilizarea, se realizeaza obligatoriu si vaccinarea, deparazitarea, marcarea si înregistrarea în evidentele municipalitatii, directiilor veterinare, ONG-urilor etc.

– Prinderea si eutanasierea cainilor fara stapan (doar in cazul celor cu boli incurabile sau agresivi)

– Programe si masuri de informare si educare a populatiei;

– Construirea unui adapost cu o capacitate de cazare suficienta pentru numarul cainilor fara stapan din municipiu si cazarea acestora pe durata întregii lor vieti este o varianta pentru solutionarea situatiei cainilor fara stapan

– Implicarea cetatenilor în proiect prin: adoptarea cainilor fara stapan; sterilizarea cainilor proprii; donatii facute în contul programului; sustinerea programului în comunitate; încetarea abandonului cainilor; voluntariat la centrul de sterilizare si la cel de adapostire;

– Intarirea activitatii de ecarisaj si de ridicare a tuturor cainilor fara stapan din zona zero, turistica, institutii, parcuri si principalele spatii aglomerate din Bucuresti.

– Incheierea de protocoale cu diverse asociatii, fundatii si ONG-uri (in diverse tipuri de activitati specifice, inclusiv organizare de evenimente si actiuni educative) din tara sau din strainatate, incheierea de protocoale sau chiar

Contracte cu centre de sterilizare, cabinete private, medici veterinari si Facultatea de Medicina Veterinara (pe variate activitati din cadrul programului de management al populatiei canine, asigurarii asistentei si supravegherii

Medicale, activitati educative etc.)

Silviu Prigoana

– strangerea cainilor de pe strada si mentinerea in adaposturi

– Câinii trebuie sa traiasca, dar nu pe strazi, fara stapân. În 6 luni curat orasul de maidanezi;

– Initierea unui program de preluare a animalelor fara stapân de pe domeniul public, cu ajutorul Fundatiilor, Asociatiilor si ONG-urilor prin strângerea de fonduri (proiect aplicat cu succes de Primaria Tirgu-Mures)

– Trebuie începuta rapid constructia de adaposturi si modernizarea celor existente pe terenurile Primariei în concordanta cu standardele europene;

– Primaria va promova programele de voluntariat în rândul tinerilor;

– Bucurestenii, care doresc sa ajute prin transportul câinilor în adapost, o pot face în schimbul unei sume de bani. Pentru identificarea unor eventuale infractiuni (furt de animale) se vor retine, pe o perioada stabilita, datele cetatenilor si fotografia animalului adus în centru;

– Animalele cu un grad deosebit de agresivitate vor putea fi strânsi de catre serviciile de ecarisaj ale Primariei, dotate corespunzator;

– Asociatiile de locatari, firmele si alte persoane fizice care doresc si dispun de un spatiu corespunzator, în care pot tine câinii comunitari, vor putea adresa o cerere în acest sens Primariei. Acestia devin de drept proprietarii cainilor respectivi. Spatiul va fi închis.

– In cazul câinilor bolnavi si foarte în vârsta, de asemenea si în cazul celor foarte agresivi, se va lua în calcul si varianta eutanasiei daca este necesar;

– Se vor organiza periodic târguri de adoptii;

– O baza de date cu fotografia fiecarui catel va oferi cetatenilor, români sau din strainatate, posibilitatea de adoptie online a animalelor;

– Va fi initiat un program de adoptii la distanta. Astfel orice persoana, care nu are posibilitatea sa adopte un câine acasa, poate alege sa aiba grija de un catel care va ramâne în adapost;

– Daca va fi posibil, o parte dintre câini vor fi inclusi în programe speciale (terapie cu animale);

Nicusor Dan

– strangerea cainilor de pe strada si mentinerea in adaposturi

– Ridicarea de pe strada a tuturor cainilor comunitari; incurajarea si stimularea adoptiilor;

– Oferirea de catre Primarie de tarcuri pentru asociatiile de proprietari care isi asuma ingrijirea (inclusiv curatenia spatiului) cainilor din vecinatate; adaposturi ale Primariei pentru ceilalti caini comunitari;

– Evidenta exacta a tuturor cainilor din Bucuresti, cu sau fara proprietar;

– Sterilizarea tuturor cainilor comunitari;

– Incurajarea sterilizarii cainilor cu stapan;

– Amenzi drastice pentru persoanele care abandoneaza caini;

– Controlul total al ONG-urilor de protectie a animalelor asupra activitatii adaposturilor de caini comunitari.

4. Locuinte Sociale

Sorin Oprescu

– Realizarea unui program concret de colaborare si coordonare între PMB si cele 6 sectoare, a activitatilor privind constructia si gestiunea de locuinte cu fonduri publice (din buget local sau/si din buget central);

– Efectuarea unui inventar cat mai precis al locuintelor aflate in proprietatea sau gestiunea autoritatilor publice bucurestene;

– Crearea unui sistem unitar, transparent si eficient de administrare a locuintelor detinute de sectoare (achizitionate, repartizate de PMB sau realizate prin ANL);

– Analizarea posibilitatii de infiintare a unei societati de constructii si administrare de locuinte accesibile, sub controlul si coordonarea Primariei Municipiului Bucuresti;

– Implementarea de politici concrete si coerente de dezvoltare imobiliara de catre PMB;

– Valorificarea potentialului de spatii locative aflat in cladiri abandonate sau aflate in stadii avansate de degradare, inclusiv a celor care sunt in pericol de prabusire sau cu un grad mare de risc seismic;

– Parteneriate public-private, pentru construirea de locuinte (in special sociale);

Silviu Prigoana

– Negocierea directa cu bancile care au în portofoliu dezvoltari imobiliare în insolventa, prin preluarea ansamblurilor rezidentiale finalizate si executate silit. Se vor prelua contractele de credit si se vor renegocia conditiile de creditare;

– Atragerea de investitori privati pentru constructia locuintelor sociale în Parteneriat Public – Privat având în vedere si campusurile universitare;

– Primaria Generala a Municipiului Bucuresti va pune la dispozitie terenuri si utilitati pentru construirea de noi locuinte sociale.

Nicusor Dan

– Inchirierea la pretul pietei a proprietatilor Municipalitatii care nu au statut de locuinte sociale;

– Atribuirea locuintelor sociale in baza unor criterii ferme;

– Construirea de locuinte sociale;

– Obligarea dezvoltatorilor de noi complexe rezidentiale la un procent de locuite „sociale”, cu pret accesibil.

Vezi aici:

Programul integral propus de Sorin Oprescu

Programul integral propus de Silviu Prigoana

Programul integral propus de Nicusor Dan

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro