Anomaliile pe care le generează impozitul suplimentar din sectoarele petrol și gaze naturale i-au determinat pe consultanții fiscali să-i scrie lui Tanczos Barna

Camera Consultanților Fiscali a trimis o nouă solicitare de clarificări la Ministerul Finanțelor în privința impozitului suplimentar din sectoarele petrol și gaze naturale (ICAS), care provoacă anomalii în piață.

Despre una dintre ele a vorbit joi și Gabriel Biriș, avocat specializat pe spețe fiscale.

„Am să vă dau un exemplu: până anul acesta în fața hipermarket-ului Carrefour din Militari era o benzinărie a Carrefour. Nu mai e! Au vândut-o pentru că, din cauza acelei benzinării, Carrefour era clasificată ca firmă din sectorul petrol și gaze și trebuia să plătească acel impozit suplimentar. Atât de prost a fost reglementat acest impozit! Toate astea sunt bolovani în cârca mediului de afaceri românesc, de la care politicienii speră să ne scoată din groapa care tot ei ne-au băgat!”, a spus Biriș.

Scrisoarea trimisă ministrului Finanțelor de către Camera Consultanților Fiscali poate fi citită aici

Una dintre probleme ține de agenții economici care derulează comerț secundar, adesea marginal sau incidental cu produse petroliere sau gaze naturale. Prevederile aplicabile pentru anul 2024 referitoare la ICAS pot duce la interpretarea că inclusiv contribuabilii care nu desfășoară activități în petrol și gaze naturale, ci în sectoare precum retail, dealeri auto și agricultură (cu titlu de exemplu), distribuție combustibil solid sau uleiuri lubrifiante, trading de cărbune, ar fi obligați să plătească o taxă destinată unui alt sector de activitate.

În numeroase situații, impozitul suplimentar ar fi mai mare decât întreaga cifră de afaceri a firmei, mai arată consultanții fiscali

Guvernul a corectat doar parțial o situație injustă prin adoptarea Ordonanței nr. 3/2025 („OG 3/2025”) ce modifică, începând cu anul 2025, reglementările aplicabile în sensul excluderii de la calculul ICAS a contribuabililor care desfășoară ca activitate secundară vânzarea anumitor produse care, deși activitatea se regăsește în descrierea codurilor CAEN din listă, nu pot fi încadrate, prin natura lor, în categoria produselor petroliere sau gaze naturale (acestea sunt cel mult derivate din hidrocarburi sau nu conțin deloc hidrocarburi), cum sunt: lemne de foc, brichete sau peleți; naftalină; uleiuri lubrifiante, antigel; cărbune.

Așadar, reținem că legea prevede în prezent o singură excepție, strict pentru comerțul secundar cu produse care, prin natura lor, nu reprezintă produse petroliere și gaze naturale, iar aceasta dispune expres doar pentru viitor, respectiv începând cu anul 2025, arată CCF.

Aceștia atrag atenția că există 3 paliere de firme care comercializează produse care sunt menționate în sfera codurilor CAEN 4671 și 4730 și care pot fi ținuți să aplice ICAS: firme care derulează comerț secundar, adesea marginal sau incidental cu produse petroliere sau gaze naturale, firme care derulează comerț cu combustibil solid, uleiuri minerale, naftalină și antigel, din care la unele comerțul cu astfel de produse este secundar, adesea marginal sau incidental, iar la celelalte comerțul cu astfel de produse este mai degrabă principal.

Cazul firmelor care derulează comerț secundar, adesea marginal sau incidental cu produse petroliere sau gaze

Este cazul agenților economici care distribuie sau vând produse în diverse recipiente cu combustibili gazoși sau lichizi, vânzători de inputuri în agricultură etc.

Aplicarea metodologiei de calcul a impozitului suplimentar conform prevederilor în vigoare duce la efecte profund negative în sarcina lor, aceștia putând fi obligați să plătească un impozit suplimentar semnificativ pentru un tip de activitate secundară, care adesea generează un procent insignifiant din cifra de afaceri.

Mai exact, există posibilitatea ca agenții economici care generează venituri adesea marginale sau incidentale, din activitățile respective să datoreze impozitul suplimentar.

În numeroase situații ce ne-au fost semnalate, impozitul suplimentar ar fi mai mare decât întreg profitul realizat din vânzarea produselor eligibile sau, mai mult, chiar decât întreaga cifră de afaceri realizată din vânzarea acestor produse.

În acest context, considerăm că s-ar încălca principiul justeții impunerii enunțat în cadrul art. 3 lit. c) din Codul fiscal, spun consultanții fiscali.

Aplicarea impozitului suplimentar pentru anul 2024 asupra tuturor contribuabililor care desfășoară activități care intră sub incidența respectivelor codurilor CAEN, indiferent de ponderea veniturilor din activități specifice sectorului petrol și gaze naturale în totalul veniturilor, va genera o povară fiscală substanțială și pe fond inechitabilă și neconcurențială pentru agenții economici, cu efecte nedorite inclusiv la nivelul consumatorilor, avertizează CCF.

O astfel de abordare poate fi interpretată ca o încălcare a normele de tehnică legislativă și ierarhia actelor normative, pentru că practic, prevederile din Ordin adăugă sau modifică substanțial prevederile Codului fiscal, prin schimbarea scopului și obiectului de reglementare al actului normativ ierarhic superior.

Mai mult, includerea respectivelor prevederi privind codurile CAEN care guvernează activitățile din sfera de aplicare a ICAS direct în Codul Fiscal, cu aplicabilitate 1 ianuarie 2025, oferă și mai multe argumente în sprijinul interpretării conform căreia normele de tehnică legislativă nu au fost respectate anterior adoptării OG 3/2025, iar astfel prevederile acestui ordin sunt susceptibile de nelegalitate.

În aceste sens, în situația în care ar fi contestată aplicarea prevederilor din Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 5433/2023 și s-ar admite că reglementarea adoptată prin ordinul de ministru a activităților reprezentate de codurile CAEN ce intră în sfera de aplicarea a ICAS este nelegală, efectele pentru bugetul de stat ar fi majore, contribuabilii fiind îndreptățiți să ceară restituirea obligațiilor fiscale plătite în temeiul unor prevederi nelegale, precum și dobânzile legale corespunzătoare.

Cazul firmelor care derulează comerț cu combustibil solid, uleiuri minerale, naftalină și antigel

Specific legislației aplicabile la nivelul anului 2024, impozitarea suplimentară s-ar aplica inclusiv unor firme care nu desfășoară activități în petrol și gaze, ci obțin venituri din vânzarea unor produse precum: lemne de foc, brichete sau peleți; naftalină; uleiuri lubrifiante, antigel; cărbune.

Prin urmare, pentru anul 2024, impozitul suplimentar s-ar putea aplica inclusiv unor agenți economici care obțin venituri prin vânzarea unor produse din categoria de mai sus, indiferent de valoarea veniturilor, produse care nu pot încadrate, prin natura lor, în categoria produselor petroliere sau gaze naturale.

Astfel, așa cum prevede Codul fiscal, dar și expunerea de motive a Legii 290/2024, ce a clarificat determinarea ICAS, această obligație este aplicabilă contribuabililor care desfășoară activități în sectorul de activitate petrol și gaze naturale, iar nu contribuabililor care obțin secundar, adesea ocazional, venituri marginale, insignifiante raportat la totalul cifrei de afaceri și profilul economic al activității desfășurate de contribuabil.

Ori, prevederile aplicabile pentru anul 2024 referitoare la ICAS pot duce la interpretarea că inclusiv contribuabilii care nu desfășoară activități în sectorul petrol și gaze naturale, ci în sectoare precum retail, dealeri auto și agricultură (cu titlu de exemplu), distribuție combustibil solid sau uleiuri lubrifiante, trading de cărbune, ar fi obligați să plătească o obligație fiscală destinată unui sector de activitate care nu are legătură cu activitatea desfășurată de respectivii contribuabili.

Cazul firmelor care fac comerț principal cu combustibili solizi, uleiuri lubrefiante, naftalină, antigel: e nevoie de o soluție întrucât excepția furnizată prin OG 3/2025 nu îi vizează

Indiferent însă de caracterul principal / secundar al vânzărilor de astfel de produse, însuși legiuitorul recunoaște că acest tip de comerț nu aparține domeniului petrolier și contribuabilii nu ar trebui să fie în sfera de impozitare.

Astfel, în nota de fundamentare a OG 3/2025 este argumentat faptul că reglementarea la nivelul anului 2024 includea în sfera de aplicarea a ICAS și contribuabili care nu ar fi trebuit să constituie subiectul acestei obligații, astfel:

„În același timp, codurile 4671 – „Comerț cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi și gazoși și al produselor derivate”, respectiv 4681 – „Comerț cu ridicata al combustibililor solizi, lichizi și gazoși și al produselor derivate”, 4730 – „Comerț cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate” / 4730 – „Comerț cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule”, cuprind și bunuri care nu aparțin domeniului petrolier, cum sunt de exemplu: lemnele de foc, brichete, peleți, cărbune, naftalină, ulei lubrifiant, antigel, pentru care contribuabilii respectivi nu ar trebui să fie în sfera de impozitare. Menținerea prevederilor în vigoare conduce la restrângerea concurenței și afectarea interesului consumatorilor pentru aceste produse prin renunțarea la comercializarea lor de către contribuabilii vizați.”

Guvernul admite că reglementarea la nivel de legislație secundară (Ordinul nr. 5433/2023), aplicabilă pentru anul 2024, este injustă în raport cu obiectul urmărit de legislația primară, producând efecte negative pentru contribuabilii care nici măcar nu derulează comerț în domeniul petrolier.

Concluzii și propuneri

În lumina celor exprimate mai sus, ar trebui reanalizată vădita injustețe creată în cazul contribuabililor care derulează secundar, adesea marginal sau incidental, activități cu produse de petrol și gaze.

Din punctul nostru de vedere, pentru evitarea unor litigii fiscale în instanțele de judecată, această clarificare ar trebui să stabilească, cel puțin în cazul celor cu activitate principală diferită de cele specifice sectorului de petrol și gaze, ca baza de impunere a ICAS să aibă în vedere strict veniturile din activități cu produse de petrol și gaze, și nu, generalizat, toată cifra de afaceri realizată de agenții economici.

De asemenea, solicităm o clarificare oficială și în situația aplicării ICAS pentru anul 2024, clarificare care ar trebui să țină cont de voința legiuitorului, așa cum a fost exprimată în nota de fundamentare pentru OG 3/2025, și care să pună în acord reglementările din anul 2024 cu principiul justeții impunerii a cărui respectare în raport cu legislația aplicabilă a fost analizată mai sus.