Anul 2024 va veni cu scumpiri și reducerea puterii de cumpărare, iar în 2025 vom primi nota de plată (economiști)

Anul 2024 va veni cu scumpiri și reducerea puterii de cumpărare, cu toate că și producătorii și consumatorii vor căuta soluții, crede Feliciu Paraschiv, vicepreședinte ANCMMR (Asociația Națională a Comercianților Mici și Mijlocii din România)

„Vom avea de la anul o serie de măsuri cum e creșterea de TVA la produsele care conțin zahăr într-o anumită cantitate, la produsele bio, produsele montane- cele care sunt produse la altitudini de 1.000-1.400 m, va crește acciza la tutun, la alcool, la băuturile cu concentrație mai mare de zahăr, unele micro-întreprinderi vor avea impozit pe cifra de afaceri mai mare, vor fi creșteri de taxe pentru bănci, hoteluri, restaurante. În piață, majorările vor fi mai ample, pentru că se vor transmite pe lanț.

Vom observa un fenomen de down-trade, consumatorii vor începe să cumpere produse mai ieftine, producătorii la rândul lor vor reduce cantitatea, pentru a menține prețul plafonat. În plus, avem legislație referitoare la ambalaje, o bătaie foarte mare de cap, care duce până la urmă la creșteri de costuri și de prețuri la raft, iar pe de altă parte la scăderea puterii de cumpărare”, a declarat Paraschiv la dezbaterea online „2024, între tentația populistă electorală și presiunile bugetare”, organizată de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC).

Iarna e ca vara

„În decembrie e la fel ca în iulie, când a început zvonistica referitoare la pachetul fiscal. Ultima dată când l-am văzut pe dl ministru al Finanțelor la o dezbatere, spunea că în 2024 nu vor fi schimbări, dar că nu sunt excluse ajustări și că s-ar putea să ducem dorul măsurilor de până acum. Deci nu se va schimba nimic, dar se va modifica pe ici, pe colo, probabil cǎ în punctele esențiale. Apar iar în presă tot felul de știri pe surse despre diverse amendări ale amendamentelor și tot felul de controverse. Așadar, iarna e ca vara”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania, Moldova și Bulgaria, la dezbaterea online „2024, între tentația populistă electorală și presiunile bugetare”, organizată de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC).

Potrivit aceleiași surse, ar fi o eroare să te concentrezi în construirea bugetului pe obținerea de fonduri din PNRR, mai ales că aceste fonduri nu sunt toate nerambursabile, ci includ și împrumuturi.

„Am auzit declarații că nu putem pierde fonduri europene de dragul predictibilității. Bugetul e construit pe baze aritmetice, nu economice. O să ne petrecem, iar, sfârșitul de an cu picioarele în apă rece, analizând propuneri care vor apărea azi cu aplicabilitate mâine”, a punctat Dan Schwartz, consultant fiscal.

„În Strategia fiscal bugetară 2023-2025 e prevăzută pentru anul în curs o creștere a veniturilor din accizele la tutun de exact 7,1%. Așadar, maurul și-a făcut datoria şi ar vrea să și-o facă în continuare. Dar pentru asta e nevoie de stabilitate, ca să putem să ne planificăm afacerile. Calendarul de majorare a accizelor pentru produsele din tutun, stabilit anul trecut pentru cinci ani, a fost modificat, urmând ca accizele să fie majorate mai mult decât era prevăzut și mai repede. În ultimul timp, cuvinte ca predictibilitate sau stabilitate au devenit arhaisme. În schimb, intră în vocabularul curent alți termeni, mai progresiști, ca de exemplu „trenuleț”. Mai degrabă mocăniță, sau chiar drezină, care riscă să sară de pe şine”, a adăugat Gilda Lazăr.

„Dacă anul 2024 va fi dificil și aglomerat pentru că e un an electoral, în anul 2025 vom primi nota de plată. Atunci va trece febra electorală și indiferent cine câștigă alegerile va trebui să umple gaura bugetară lărgită și adâncită ”, a concluzionat Gilda Lazăr.

Laurian Lungu: Haos fiscal și creșterea birocrației

„E un haos fiscal și o creștere a proceselor birocratice. Observăm o accelerare, prin legislația stufoasă care începe și nu se mai termină și prin măsuri ad-hoc. Toate vor încetini creșterea economică și vor face ca România să fie mai puțin atractivă. În 2005, înainte de aderarea la Uniunea Europeană, reducerea fiscalității a adus multe companii din Europa la noi în țară. Acum vom asista la un proces invers”, a declarat la rândul său Laurian Lungu, analist economic.

Pentru Sorin Orzac, prim vicepreședinte Uniunea Națională a Patronatului Român, implicarea directă și reală a mediului de afaceri în actul de guvernare este cheia pentru rezolvarea încetinirii creșterii economice și a haosului legislativ: „Din punctul nostru de vedere, ca antreprenori, e vizibil că oamenii au din ce în ce mai puțini bani, sunt mai atenți la cheltuieli. Am văzut în Germania cum la magazinele cu produse ieftine erau cozi, iar la cele obișnuite aproape nimeni. Au mai rămas două categorii- cei care au mare grijă de buget și cei care își permit oricum să cumpere produse scumpe. Clasa de mijloc începe să dispară în Germania, e clar că va urma și la noi un fenomen similar. Ar trebui să luăm inițiativa și să ne implicăm. Pentru că toți suntem buni în ceea ce facem în domeniile noastre. Și să avem un dialog cu guvernanții, să venim cu propuneri productive, să ne plângem mai puțin și să îndemnăm politicienii să renunțe la populism. Ideea e să fim ascultați și să devenim o forță”.