Anul marilor schimbari in sistemul de putere din Romania/ Alegerile, cel mai putin interesante 

In institutiile-cheie din arhitectura statului – Curtea Constitutionala, Inalta Curte, Parchetul General, DNA, CSM vor avea loc o serie de schimbari majore, pe langa cele aduse de alegerile locale si parlamentare. Acestea din urma par cel mai putin interesante in contextul dat. Putini realizeaza amploarea schimbarilor preconizate pentru 2016, ce impact vor avea asupra modului de functionare a Romaniei in urmatorii ani. Sunt intrunite toate conditiile pentru o resetare de mari proportii. Alegerile joaca, desigur, un rol important, dar nu sunt chiar atat de interesante in comparatie cu reasezarile institutionale. Sa vedem insa in detaliu de ce sunt atat de importante.

1. Curtea Constitutionala. Pe data de 13 iulie expira trei mandate de judecatori, din noua cati numara Curtea. Cele trei numiri vor fi facute cate una de Camera Deputatilor, Senat si Presedintie. Daca Senatul si Camera reusesc sa impuna oameni de la PSD, care controleaza Parlamentul, numarul judecatorilor propusi de partidul lui Dragnea se ridica la patru. Altfel spus, PSD ar mai avea nevoie de un singur vot pentru a controla deciziile Curtii. Aceste trei numiri au cea mai mare miza pe termen lung. Am vazut – in timpul tentativei de lovitura de stat din 2012 – cat de importanta este o Curte Constitutionala functionala, pe cat posibil scoasa de sub control politic. In timp de criza politica majore, in caz ca Parlamentul voteaza legi aberante, ultimul filtru, ultima reduta democratica ramane Curtea Constitutionala. Nu parchete, nu DNA, nu SRI – institutii care nu mai pot face mare lucru cand vorbim despre incercari arbitrare, executate in forta, de a schimba arhitectura statului. Nu intamplator toate regimurile autoritare din UE (Polonia, Ungaria) incep prin a prelua cat mai rapid controlul asupra acestei institutii. Este vital, deci, cine vor fi cei trei noi judecatori si, mai ales, pe cine va propune Parlamentul. Din punct de vedere tehnic, propunerile se pot face cu cel mult trei luni inainte de expirarea mandatelor, dar nu mai tarziu de o luna inaintea acestui termen. Ideal ar fi ca si presedintele si cele doua Camere sa propuna magistrati pentru aceste functii, nu politicieni cu studii juridice, cum s-a intamplat pana acum.

2. Inalta Curte de Casatie si Justitie. In septembrie expira mandatul presedintelui, Livia Stanciu si al unuia din vicepresedintii Inaltei Curti, Cristina Tarcea. Inalta Curte reprezinta cheia de bolta a sistemului judiciar. Aici se pronunta majoritatea sentintelor definitive in marile dosare. Apoi, la nivel simbolic, presedintele Inaltei Curti este, potrivit Constitutiei, al patrulea om in stat. Este seful sistemului judiciar. Detine, in mod simbolic, o pozitie importanta. In mod practic, atat presedintele Inaltei Curti, cat si vicepresedintele conduc asa numitele complete de cinci. Procedurile de numire se deschid cu 60 de zile inainte de expirarea mandatelor, deci tot undeva in vara acestui an. Candidaturile se depun la CSM, iar selectia o face sectia de judecatori. Cei care vor decide cine vor fi viitori sefi de la Inalta Curte sunt: Bucurel Mircea Aron, Adrian Bordea, Cristi Danilet, Alina Ghica, Marius Tudose, Monalisa Neagoe, Horatiu Dumbrava, Alex Serban, ministrul justitiei – Raluca Pruna. In general, aici n-ar trebui sa existe suprize, insa decizia sectiei de judecatori poate fi influentata de alte schimbari de sistem.

3. DNA, Parchetul General. Mandatele tuturor sefilor din parchete expira in luna mai. Marea miza o reprezinta, evident, viitorul sef DNA. Va ramane Codruta Kovesi sau vom avea al procuror – sef la anticoruptie? Daca da, cine va fi si ce garantie va prezenta ca anchetele vor continua la acelasi ritm? Ministrul justitiei, Raluca Pruna, a la sfarsitul lui 2015, ca se gandeste sa nu o mai puna pe Codruta Kovesi pentru a o feri de critici avand in vedere ca societatea este antagonizata. A revenit insa intr-un interviu pentru Hotnews.ro, afirmand ca declaratiile au fost intelese gresit. A spus ca ia in calcul reinvestirea lui Kovesi, despre care a spus ca a avut cele mai bune rezultate din istoria DNA si ca pleaca din pole position in aceasta competitie. In mod evident, intreaga clasa politica si-ar dori un DNA mai slab si mai prietenos. Cu cat momentul numirilor se apropie, vor creste si presiunile asupra ministrului Justitiei pentru a nu o reinvesti pe Kovesi. Potrivit legii, ministrul Justitiei propune, CSM acorda un aviz consultativ, iar numirea efectiva in functie revine presedintelui. Pe langa procurorul sef DNA si adjunctii sai, tot in luna mai vor fi numiti noul sef la Parchetul General, sefi de sectii, birouri, procuror sef DIICOT. Si aceste functii sunt extrem de importante pentru buna functionare a sistemului judiciar.

4. Consiliul Superior al Magistraturii. Peste doua zile, CSM isi alege o noua conducere. Cel mai probabil, viitor presedinte va fi Bucurel Mircea Aron (judecator) iar vicepresedinte Luminita Palade (procuror). In noiembrie expira insa mandatele tuturor membrilor CSM. In toamna acestui an vor avea loc alegeri in sistem. Judecatoriile, Tribunalele, Curtile de Apel, Inalta Curte si Parchetele aferente isi vor alege noii reprezentati. Garnitura de 21 de magistrati cu mandate de sase ani se schimba complet. In mare masura, rezultatul alegerilor depinde de cine va fi atunci Procuror General. Aceasta poate incuraja sau descuraja procurorii competenti si onesti din sistem sa candideze. Procurorii functioneaza, spre deosebire de judecatori, intr-un sistem ierarhic. CSM joaca un rol-cheie in reformareea sistemului de jusitie, intrucat dispune de cariera judecatorilor si procurorilor (sanctiuni, promovari etc).

5. Alegerile locale si parlamentare. Aici n-ar fi prea multe de zis. Se schimba primarii, sefii de consilii judetene, parlamentarii, apoi guvernul. Vom avea, in premiera, alegeri locale cu un singur tur si un vot prin corespondenta cam birocratic si greoi. Vom vedea cu cine defileaza pe post de candidati si daca partidele au facut eforturi reale de reformare sau doar le-au mimat. Putem anticipa ca nici unul din cele doua mari partide (PNL si PSD) nu are sanse sa obtina scoruri mai mari de 30 si ceva la suta. Asta inseamna ca nu vor putea guverna singure, nici in aliante prea stabile, cu o exceptie: daca isi dau mana intr-o mare alianta. Aceasta formula i-ar conveni si presedintelui Klaus Iohannis. Imparte responsabilitatea cu toata clasa politica, invitandu-i pe toti la msasa puterii. Asta i-ar putea asigura si un eventual al doilea mandat. Ramane de vazut daca va opta tot pentru un premier tehnocrat (eventual tot Dacian Ciolos, foarte dornic sa pastreze bune relatii cu toti, dupa cum am vazut deja) sau va merge pe alta varianta. In cazul intrarii intr-un conflict cu partidele (putin probabil), interesul sefului statului este sa aiba institutii democratice solide. Iata de ce este vitala o Curte Constitutionala cat mai curatata de politruci. Mai ramane de vazut daca apare un nou partid prezidential, daca guvernul de tehnocrati rezista pana in noiembrie si cu ce performante. (Cititi pe larg o prima evaluare in textul Dacian Ciolos si sindromul tehnocratului)

6. Servicii secrete. Nu e clar daca vom avea schimbari si la SRI, mai precis daca prim adjunctul Florian Coldea va fi schimbat din functia pe care o ocupa de peste zece ani. Au aparut deja zvonuri legata de o posibila inlocuire in primvara acestui an. Schimbarea in sine, la fel ca in cazul Laurei Codruta Kovesi la DNA, reprezinta o problema numai daca in locul lor vor veni oameni mai putin determinati in lupta anticoruptie. In rest, orice putere poate sa promoveze in functii-cheie pe cine doreste, cat timp respecta criterii de competenta si integritate. De notat ca, spre deosebire de alte functii, mandatul sefilor din servicii nu este limitat in timp, dar ei sunt la dipozitia sefului statului. De regula, un nou sef de stat schimba sefii de servicii secrete atat la nivel de directori (cum s-a intamplat deja), dar si in pozitiile cheie de comanda, cautand sa impuna, pe langa profesionisti din sistem, oameni loiali.

7. Televiziuni. Si aici se anunta cateva evenimente importante, care ar putea modifica peisajul jurnalistic. Ar fi de asteptat o sentinta in dosarul de santaj in care mai multe persoane din trustul Intact sunt trimise in judecata inclusiv Camelia Voiculescu si Dan Voiculescu, deja condamnat la zece ani in alt dosar. De vazut apoi ce va insemna intrarea unui grup strain in actionariatul Romania TV, daca se materializeaza si cu ce efecte asupra politicii editoriale. Sebastian Ghita a mai anuntat in trecut ca negociaza vanzarea Romania TV, dar acest lucru nu s-a intamplat. Un semn de intrebare asupra viitorului B1 TV, care a ramas fara sponsorii clasici, la fel in ce priveste EVZ, al carui fost manager si actionar majoritar pe hartie are probleme penale. Ramane mai departe un mister cum functioneaza Realitatea TV, post in insolventa si cu datorii mari la buget. Vezi aici, de pilda, nemultumirea exprimata de ANAF ca nu-si poate recupera banii din cauza ca instanta care se ocupa de cazul Realitatea Media nu a pronuntat inca un verdict in procesul de insolventa dupa patru ani.

In fine, ar trebui sa asistam la un deznodamant in cazul TVR, care n-are presedinte, se zbate inglodat in datorii. De vazut ce decide guvernul Ciolos in legatura cu aceste datorii si cu taxa TV, mai ales in an electoral. In fine, in peisajul media ar putea sa apara noi investitori, care tatoneaza si alte publicatii. In legatura cu televiziunile, dependenta lor de politicieni a crescut. Televiziunile de stiri au devenit – cu exceptia Digi 24 – bratul armat al partidelor sau oglinda in care se admira politicienii, jucatori in sistemul de putere. O parte din public inca a ramas prizonierul lor, insa in anul electoral 2016 tot internetul si retelele sociale vor juca rolul decisiv.