Ar trebui sau nu să tratăm simptomele menopauzei cu hormoni? „Rămâne o problemă deschisă, cu răspunsuri incomplete, chiar și pentru medici”

Menopauza se instalează în jurul vârstei de 45-50 de ani și vine „la pachet” cu o serie de neplăceri care pot afecta profund calitatea vieții femeilor – atât de ordin fizic, cât și de ordin psihologic. O vreme, terapia de substituție hormonală, cu estrogen, a fost la mare modă, însă, în ultimii ani, studiile au arătat că administrarea de estrogen este asociată cu riscul apariției unor neoplasme în sfera genito-mamară, dar și cu risc cardiovascular crescut, cu risc de accident vascular cerebral și de infarct.

Toate acestea fac ca oportunitatea tratării manifestărilor care însoțesc menopauza să rămână, pentru medicii endocrinologi și nu numai, o problemă deschisă, cu răspunsuri incomplete, afirmă dr. Diana Păun, medic primar endocrinolog la Institutul de Endocrinologie C.I. Parhon din București.

„Sănătatea femeii la menopauză este o temă reală de sănătate publică. Mai mult de jumătate din populația globului este reprezentată de femei, iar pe măsură ce speranța de viață crește și populația îmbătrânește, tot mai multe femei ajung într-o perioadă pe care mulți au tendința să o considere la limita patologiei”, declară conf. dr. Diana Păun.

Ce este menopauza și care sunt cele mai importante simptome

Menopauza este definită de Organizația Mondială a Sănătății ca fiind acel moment în care apare oprirea definitivă a menstrelor ca urmare a pierderii activității ovariene. În prezent, recunoaștem menopauza ca fiind un moment fiziologic prin care se face trecerea de la o activitate ovariană normală la anularea ei definitivă.

Potrivit medicului Diana Păun, mulți consideră menopauza ca fiind ceva patologic din cauză că, pe lângă amenoree (lipsa perioadelor menstruale), apar o serie de alte simptome și manifestări – dintre care cele mai cunoscute și frecvente sunt bufeurile sau valurile de căldură.

„Multe femei experimentează pierderi de urină la strănut, la tuse, la efort – lucruri care poate par fiziologice, dar sunt supărătoare și afectează evident calitatea vieții. Ce să mai vorbim despre subțierea epidermului și ridarea pielii – un element de estetică ce, să recunoaștem, ne afectează evident. Din acest motiv, apar și modificări psihologice implicite”, arată dr. Diana Păun.

Aceste simptome sunt foarte supărătoare, „te trezesc noaptea, te pot pune în situații jenante în public”, spune dr. Diana Păun.

Dr. Diana Păun, medic primar endocrinolog / Foto: Agerpres

Cele mai frecvente simptome ale menopauzei:

• amenorea definitivă – lipsa perioadelor menstruale

• valurile de căldură

• atrofia urogenitală cu apariția dispareuniei (durere sau disconfort în timpul actului sexual)

• infecțiile genitale și urinare

• incontinența urinară, în special la efort

• subțierea epidermului și ridarea pielii

• modificările psihice: iritabilitate, depresie, anxietate, insomnii, declinul interesului sexual

• probleme cardiovasculare: bolile coronare ischemice, bolile vasculare cerebrale, hipertensiunea arterială și bolile vasculare periferice

• diminuarea masei osoase cu creșterea predispoziției la fracturi.

Bufeuri la menopauză / Foto: Katie Nesling | Dreamstime.com

Nu în ultimul rând, medicul Diana Păun subliniază că „menopauza în sine este un context de viață care poate părea nefericit. Este așa-numitul moment de „cuib gol”, în care femeia de multe ori își pierde părinții – aceștia ajung la vârsta la care, fiziologic, intervin patologii care duc la deces – apoi copiii ajung la vârsta la care, la rândul lor, ajung să își creeze o familie și pleacă de acasă pentru că vor să își creeze propriul cămin. Haideți să recunoaștem că, de multe ori, nici soțul nu mai găsește femeia atât de atrăgătoare ca atunci când era tânără și preferă să stea mai mult la birou, unde este înconjurat poate de fete tinere și frumoase, moment în care femeia se simte singură. După ce ani întregi a fost stâlpul familiei, simte că nimeni nu îi mai cere ajutorul, iar impactul psihologic este devastator.”

„Natura a făcut astfel încât, la un anumit moment, activitatea ovariană să dispară atât în sfera fertilității, cât și a producției hormonale. Ceea ce nu se întâmplă cu bărbații – la bărbați, andropauza este o noțiune destul de controversată, chiar și în acest moment. Explicația ar putea fi aceea că femeia, la o anumită vârstă, trebuie să pună deoparte suficienți ani ca să poată să își crească copilul și să îl vadă pe picioarele lui. Acesta poate fi motivul pentru care, în jurul vârstei de 50-52 de ani, încetează să mai fie fertilă”, potrivit medicului.

Tratăm sau nu simptomele menopauzei? „Abordarea femeii la menopauză trebuie să fie personalizată”

Mult timp s-a pus problema dacă trebuie să tratăm sau nu menopauza. Există popoare care nici măcar nu definesc această perioadă din viața femeii – spre exemplu, în Japonia nu se vorbește despre menopauză și ea nu este recunoscută ca o perioadă distinctă în viața femeii, spune medicul Diana Păun.

Există însă niște reguli generale pe care femeia trebuie să le respecte, odată ajunsă în această perioadă a vieții – stil de viață, mișcare, alimentație sănătoasă, bogată în legume și fructe, în lactate, suplimente alimentare, calciu și vitamina D pentru prevenția osteoporozei, dar există și varianta terapiei de substituție hormonală.

Menopauză / Foto: Motortion | Dreamstime.com

Abordarea terapeutică a femeii la menopauză cuprinde:

• suplimente nutriționale

• condițiile/stilul de viață

• terapie de substituție hormonală

Terapia hormonală are ca scop corecția deficitului de estrogen pentru ameliorarea simptomatologiei. Dacă, într-o vreme, era la mare modă ca femeile să ia estrogeni pentru a combate simptomele menopauzei, astăzi, această medicație a intrat într-un con de umbră, arată dr. Diana Păun.

În cazul terapiei de substituție hormonașă, există niște criterii de eligibilitate, precum și contraindicații pe care trebuie să le cunoaștem, spune medicul Diana Păun.

„Trebuie mare atenție atunci când recomandăm terapia cu estrogen la femeia la menopauză, pentru că dacă până acum eram absolut convinși că estrogenii au numai beneficii, studiile au arătat de-a lungul anilor riscul apariției unor neoplasme în sfera genito-mamară sub acțiunea estrogenilor. Deși se credea că estrogenii te protejează toată viața de boli cardiovasculare, se pare că acest lucru îl fac numai estrogenii natural secretați de ovarul nostru. Iar după perioada menopauzei, administrarea de estrogen se asociază cu un risc cardiovascular crescut – iar până la proba contrarie, bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces în România – risc de infarct, risc de accident vascular cerebral, motiv pentru care aceste elemente trebuie luate în considerare atunci când noi recomandăm estrogen”, explică Diana Păun, medic primar endocrinolog.

La medic / Foto: Monkey Business Images | Dreamstime.com

Ceea ce este însă foarte important este că o femeie care se tratează este mult mai atentă cu ea însăși și face ceea ce trebuie, de altfel, să facă, spune medicul: controale periodice anuale – general, genital și mamar: „În cazul în care apar sub tratament sângerări, fără îndoială că femeia este avertizată și trebuie să se prezinte la ginecolog pentru o ecografie transvaginală, eventual chiuretaj biopsic dacă sângerarea este suspectă.”

De asemenea, și osteodensitometria- principala investigație recomandată pentru diagnosticarea osteoporozei – este importantă: „Până la proba contrarie, s-a dovedit că estrogenii sunt cei mai eficienți în a recupera masa osoasă, chiar până la valori similare cu cele ale femeilor fertile”, spune medicul.

În concluzie, ideea generală este că abordarea femeii la menopauză „trebuie să fie personalizată”, spune medicul endocrinolog Diana Păun: „Bineînțeles că orice indicație trebuie să țină cont de indicații, de reacții adverse și de patologia asociată a femeii.”

„Oportunitatea tratării manifestărilor care însoțesc menopauza continuă să rămână, pentru endocrinologi și nu numai, o problemă deschisă, cu răspunsuri de multe ori incomplete, uneori insuficient argumentate, dar justificată cumva de dorința noastră de a ne continua viața în condiții cât mai bune și după ce a încetat posibilitatea de perpetuare”, încheie dr. Diana Păun.

Foto: Dreamstime.com.