Atmosferă sumbră la Moscova, după ce înfrângerea zdrobitoare a lui Vucic lasă Rusia fără încă un aliat. „După cum știți, pentru tango e nevoie de doi”

Înfrângerea electorală zdrobitoare suferită de Aleksandar Vucic în fața mișcării de protest susținute de studenți a aruncat o umbră de tristețe asupra Moscovei, care a pierdut un alt partener important în Europa la doar șase luni după ce aliatul său de lungă durată, Viktor Orban, a fost înlăturat de la putere în urma alegerilor din Ungaria.

Serbia a intrat luni într-o nouă eră după ce Vucic, un vizitator frecvent al Moscovei care a ocupat funcțiile de prim-ministru sau președinte din 2014 încoace, a suferit duminică o înfrângere care a declanșat sărbătoare la nivel național, deși puțini au idee în prezent despre modul în care vor guverna noii lideri ai țării balcanice, susținuți de studenți, scrie Reuters.

Rusia considera Serbia lui Vucic un aliat crucial în Europa și un bastion împotriva a ceea ce Moscova a prezentat drept încercările agresive ale Uniunii Europene de a o izola și pedepsi pentru războiul din Ucraina.

Serbia cumpără cantități mari de gaze de la gigantul rus din domeniul energiei Gazprom și, deși are aspirații de aderare la Uniunea Europeană, nu a participat la sancțiunile susținute de UE împotriva Moscovei în legătură cu Ucraina. În schimb, sub conducerea lui Vucic – care s-a bucurat de legături strânse cu președintele Vladimir Putin – a continuat să dezvolte relații economice, politice și militare strânse cu Moscova.

Kremlinul a afișat o atitudine rezervată față de înfrângerea lui Vucic, afirmând că a luat act de rezultat și că Vucic – a cărui contribuție la relațiile bilaterale a fost lăudată călduros – trece în opoziție.

„În ceea ce privește noua forță politică care va ajunge la putere în urma alegerilor, dorim să ne exprimăm speranța că acțiunile sale vor fi, de asemenea, orientate în mod constructiv către dezvoltarea în continuare a relațiilor și că aceste noi forțe politice vor înțelege că cooperarea cu Rusia este în interesul Serbiei, deoarece aduce beneficii Serbiei”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

„Din partea noastră, intenționăm să continuăm să facem tot ce ne stă în putință pentru a promova dezvoltarea relațiilor noastre cu Belgradul. Dar, după cum știți, pentru tango este nevoie de doi”, a adăugat Peskov.

Resetare geopolitică

Rusia poate considera în continuare Slovacia, stat membru al UE condus de prim-ministrul Robert Fico, drept o țară „prietenoasă”. De asemenea, Rusia a urmărit cu atenție tulburările din Franța, în contextul în care politiciana de extremă-dreapta Marine Le Pen a afirmat că ar reduce ajutorul financiar acordat Ucrainei dacă ar câștiga alegerile prezidențiale de anul viitor.

Succesele electorale regionale recente ale partidului de extremă-dreapta „Alternativa pentru Germania” (AfD) au fost salutate în Rusia, emisarul special al lui Putin, Kirill Dmitriev, începând să vorbească despre posibilitatea redeschiderii, într-o bună zi, a conductelor de gaz Nord Stream dintre Germania și Rusia, care au fost aruncate în aer în 2022.

Însă, cel puțin pentru moment, pierderea potențială a Serbiei ca aliat apropiat – după eșecurile suferite de influența geopolitică a Rusiei în regiunea Caucazului de Sud și în anumite părți ale Asiei Centrale – este considerată la Moscova o lovitură gravă de către politicienii, mass-media și analiștii aliniați Kremlinului.

Înaintea alegerilor de duminică, partidul „Lista Studenților” a anunțat că nu va impune sancțiuni împotriva Rusiei în legătură cu Ucraina, că va menține neutralitatea militară a Serbiei și că nu va urmări aderarea la NATO.

Vucic a pus la îndoială aceste angajamente, sugerând că partidul s-ar putea răzgândi și ar putea impune sancțiuni împotriva Moscovei încă din martie sau aprilie.

Jovo Bakic, reprezentant al „Listei Studenților” și lector universitar, a negat luni că formațiunea lui ar urma să-și schimbe radical poziția.

„Respectăm Rusia atât ca mare putere, cât și ca partener important din punct de vedere istoric și, în multe cazuri, ca protector. Nu vor exista schimbări în acest sens (în politica externă a țării)”, a declarat Bakic pentru postul de televiziune rus RT Balkan.

Membrii elitei politice ruse se tem însă că aspirațiile Serbiei de a adera la UE ar putea cauza exercitarea unei presiuni serioase asupra acesteia pentru a se alinia mai strâns la politica externă a UE și că, în acest proces, Moscova s-ar putea simți trădată de un aliat tradițional.

„Bruxellesul, la rândul său, dorește ca Belgradul să se alinieze mai strâns la poziția comună europeană față de Rusia. Principalul indicator al direcției reale a Serbiei nu vor fi declarațiile lui Vucic sau promisiunile electorale ale oponenților săi, ci mai degrabă primele decizii luate de noul cabinet”, a scris ziarul „Moskovsky Komsomolets”.

Fiodor Lukianov, redactor-șef al influentei reviste „Russia in Global Affairs”, a afirmat că este evident că în Serbia se conturează o nouă eră politică, care ar putea reorienta brusc țara către UE, la fel cum pierderea puterii de către Orbán în Ungaria a dus la o apropiere mult mai strânsă între Budapesta și Bruxelles.

„În acest sens, cazul Ungariei este destul de elocvent”, a spus Lukyanov. „Iar Rusia nu are nimic bun la care să se aștepte”, a adăugat el.

Schimbare istorică de putere în Serbia

Mișcarea studențească a intrat în istorie duminică în Serbia, triumfând la urne împotriva liderului naționalist Aleksander Vucic, după doi ani de proteste împotriva corupției.

Vucic, aflat la putere de 12 ani, și-a recunoscut înfrângerea în alegerile parlamentare anticipate în favoarea „Listei studenților”, compusă din reprezentanți ai societății civile, un anunț care a declanșat o explozie de bucurie în toată țara.

„Este clar că am pierdut aceste alegeri”, le-a spus el susținătorilor săi la sediul partidului său din Belgrad. Potrivit lui Vucic, Lista Studenților va avea între 135 și 140 de locuri în legislativ, iar partidul său, aproximativ 105. „Nimeni altcineva nu a intrat în parlament”, a precizat el.

După ce a menținut legături strânse cu Rusia pe tot parcursul președinției sale, el a dat vina pentru rezultat pe influențele străine. „Vreau ca oamenii să știe că aceasta a fost validarea unei revoluții desfășurate cu sprijinul direct al mai multor țări europene și al statului subteran american, același care este și împotriva președintelui Trump”, a afirmat Vucic.