Atractivitatea demografică locală în pandemie

Pandemia COVID-19 a schimbat mult, în multe locuri. Ce s-a întâmplat cu declinul sau creșterea demografică a localităților din țară, în perioada 2020-2022? Aceasta este întrebarea la care încerc să răspund, pe scurt, în primă formă, aici. Desigur, depinde cum, când , la ce nivel teritorial faci măsurarea și cum argumentezi constatările. Datele interogate se referă la localitățile de peste 1000 de locuitori.

Atractivitatea demografică a localităților a fost estimată prin raportul procentual dintre populația cu rezidența obișnuită în localitate, la ultimul recensământ din 2021, și cea cu domiciliul permanent în acea localitate. Ipoteza metodologică de la care am pornit susține că atractivitatea demografică a unei localități a fost, în perioada de referință și în cea imediat premergătoare acesteia, cu atât mai mare cu cât procentul corespunzător a fost mai mare. Aceasta este o măsură de stocuri de populație, cumulate în timp.

Atractivitatea demografică

Din analiză a rezultat, în primul rând, că în condiții de criză pandemică, localitățile rurale dezvoltate apropiate orașelor mari și de drumurile europene, au devenit principalul centru de atracție demografică. În al doilea rând, a contat și experiența de migrație în străinătate a populației locale (vezi anexa). Se pare că au fost preferate, ca destinație migratorie, comunele dezvoltate, apropiate de orașele mari, dar cu pondere redusă de persoane plecate în străinătate. În ecuația de configurare a acestor fluxuri de atractivitate demografică a contat, separat, și principala țară de destinație în migrația internațională a populației locale. Pentru comunele cu multe persoane plecate în Germania și Spania atractivitatea demografică locală a fost mai mică. Este probabil că piața forței de muncă din aceste țări a favorizat mai mult rămânerea celor plecați acolo, pentru muncă, decât revenirea lor în România. În al treilea rînd, a contat și regiunea istorică de apartenență a localității din România. Atracția demografică s-a manifestat clar la comune din județul Ilfov, în apropierea orașului capitală (Tabelul 1). Respingerea demografică cea mai puternică a fost înregistrată pentru localități din Moldova și din Banat.

Chiar și cu aceste date insuficient specificate, putem constata că imigrarea prin schimbarile permanente de domiciliu (din țară sau din străinătate) a contat mai mult pentru atractivitatea demografică decât a contat imigrarea prin schimbarea rezidenței obișnuite (anexa). Imigrarea prin schimbarea de domiciliu s-a realizat, ca și atractivitatea demografică, mai mult în comune decât în orașe. În schimb, imigrarea prin schimbarea rezidenței obișnuite a fost orientată în special spre orașele dezvoltate din Transilvania. Citeste intregul articol si comenteaza pe Contributors.ro