Banii lui Gaddafi

Vanatoarea dupa Gaddafi nu s-a sfarsit, vanatoarea dupa banii lui abia a inceput. In cele patru decenii de „domnie” a dictatorului libian s-au adunat zeci de miliarde de dolari, majoritatea provenite din vanzarea de petrol. Conturile din strainatate ale regimului Gaddafi ar insuma peste 60 de miliarde de dolari, o suma aproape egala cu produsul intern brut anual al Libiei. Acesti bani au fost inghetati, in primavara, de banci. Acum e vorba de dezghetarea conturilor, intru binele poporului libian, reforme si reconstructia tarii dupa razboiul civil si bombardamentele NATO. Iar sefii triburilor de rebeli se sfasie intre ei, care sa primeasca o halca mai grasa.

• Economii cat un PIB

Intr-o evaluare din luna mai a acestui an, publicatia germana Spiegel face o clasificare a marimii aproximative a depozitelor bancare ale regimului Gaddafi. Pe primele patru locuri pe tari stau SUA – 30 de miliarde de dolari, Marea Britanie – 20 de miliarde de dolari; Germania – 9 miliarde si Austria – 2 miliarde de dolari. Aceste rezerve apartin unor institutii ale statului libian, dar cuprind si conturile personale ale lui Gaddafi si ale familiei sale.

In Germania, vanatoarea dupa banii lui Gaddafi dateaza de la inceputul anului si a fost declansata de o solicitare de tranzactie din luna februarie, la Commerzbank. 1,9 milioane de euro depusi pe contul bancii germane, apartinand lui Saif al-Arab al-Gaddafi, urmau a fi transferati pe un cont al unei banci din strainatate.

Pana nu demult, fiul de 29 de ani al lui Muammar al-Gaddafi locuise intr-o vila din Munchen, petrecand aprig cu „lumea buna” din oras. Odata cu precipitarea evenimentelor din patrie, el se intoarce la Tripoli, unde se considera ca a pierit in timpul unui bambardament aerian.

Dupa criza financiara declansata la finele anului 2008, Commerzbank a fost salvata prin garantiile statului german, care a devenit posesor al unui sfert din actiunile bancii. Prin urmare, deciziile bancii nu pot fi rupte de mediul politic. Informat despre tranzactia ceruta, Ministerul Economiei german a dat bancii ordin de inghetare a contului cu pricina, in ideea de a impiedica transferul unor importante sume de bani, de la banca germana in strainatate.

Cu siguranta ca tot asa au gandit bancherii si politicienii din alte state occidentale, in care au fost depusi banii lui Gaddafi si ai statului libian. Astfel a inceput, in primavara acestui an, scotoceala prin banci dupa banii libieni proveniti din afacerile cu petrol. Si au fost gasiti multi, de ordinul zecilor de miliarde.

• Banca si petrolul

Ca relatia lui Muammar al-Gaddafi cu bancile occidentale a inceput sa fie din ce in ce mai tensionata, remarca un jurnalist independent specializat in problemele Africii. Fost membru in prima Delegatie de Pace a SUA in Libia in 1987, Thomas C. Mountain locuieste acum si scrie din Eritrea. El crede ca la originea interventiei militare vestice asupra Libiei stau doua motive majore:

„In primul rand, Gaddafi era pe punctul de a crea un sistem bancar nou in Africa, care urma sa elimine din business-ul cu Africa FMI-ul, Banca Mondiala si alti bancheri ai Vestului. Aceasta banca de investitii numita African Investment Bank, cu un capital de 42 de miliarde de dolari, urma sa dea imprumuturi cu dobanzi foarte mici sau chiar fara dobanda”, scrie Mountain intr-o analiza publicata in 23 iulie 2011, sub titlul „Minciunile despre razboiul din Libia, mai mari decat cele din Irak”.

Jurnalistul independent considera ca a doua mare cauza, care ar fi declansat interventia militara vestica asupra Libiei, este conflictul dintre Gaddafi si marile companii petroliere americane active pe teritoriul Libiei. Acestor companii, Gaddafi le-ar fi cerut sa plateasca daune de „zeci de miliarde de dolari pentru pagubele aduse economiei libiene de sanctiunile ONU si ale guvernului american”. Aceste sanctiuni au fost aplicate Libiei intre anii 1990 si 2000, ca urmare a sentintei din procesul „Lockerbie Bombing”, in care CIA ar fi platit milioane de dolari pentru falsificarea de marturii.

• Salarii pentru rasculati

La declansarea, in 17 februarie 2011, a revoltei impotriva regimului lui Muammar al-Gaddafi, s-au creat doua structuri provizorii: un Comitet National de Tranzitie si un Comitet Executiv. In componenta lor se afla libieni ostili fostului regim dictatorial, unii dintre ei fosti dizidenti eliberati din inchisori. Puterii de tranzitie din Libia ii lipseste conducatorul carismatic, care sa-i aduca pe „sefii de trib” la un numitor comun. Ii lipsesc specialistii in guvernare, ca si o viziune coerenta despre viitorul tarii.

Luptele de strada si din provincii nu s-au incheiat, vanatoarea dupa dictatorul fugit continua. Infrastructura tarii a fost in mare parte distrusa de lupte si bombardamente. Populatia e prada lipsurilor de razboi, dar si vandalismului care insoteste razboiul civil. E lipsa de legi si vid de ordine publica. Toate acestea urmeaza teoretic a fi reconstruite, daca se poate pe baze democratice. Pentru acest proces trebuie rabdare, dar mai ales, acum la inceput, multi bani.

Banii de pe conturile inghetate in bancile americane si europene nu sunt practic ai lui Gaddafi, decat in mica masura. Ei „apartin oficial fie Bancii Centrale libiene, fie Bancii libiene de Comert Exterior, fie Autoritatii de Investitii a Libiei, fondul de stat ofical libian”, precizeaza Spiegel.

Acesti bani nici nu sunt decat in parte lichizi, caci bancile i-au investit in imobile sau participatii la firme, care nu se transforma de azi pe maine in cash. Acesta este si unul dintre motivele pentru care acesti bani n-au putut fi pur si simplu confiscati, ci doar blocati.

Desi, inca din anii 80, seful statului libian a fost partial izolat in context international, fiind considerat finantator de teroristi, un extremist imprevizibil si excentric, relatiile sale cu guvernele si politicienii occidentali s-au perpetuat vreme de patru decenii, in cele mai diverse forme. In primavara, Gaddafi ii reprosa presedintelui Frantei, Nicolas Sarkozy, ca sustine atacul aerian impotriva Libiei, desi l-ar fi ajutat in campania sa prezidentiala din Franta.

In Austria, dictatorului de la Tripoli i s-ar fi facut mereu „curte”. Cu bani libieni se pare ca ar fi fost sprijinit si partidul de extrema dreapta al lui Haider. Acum, banii familiei Gaddafi din bancile austriece, cca 1,2 miliarde de dolari, ar urma sa fie transferati rebelilor din Libia, pentru a li se plati cheltuielile si salariile, scrie Wirtschaftsblatt.at. Interesul revenirii la normalitatea afacerilor e mare, 10% din productia de gaz si petrol a concernului austriac OMV provine din Libia, unde, in martie, extractia a fost oprita.

In Germania, contul lui Gaddafi de la Bundesbank e pe plus cu aproape 2 miliarde de dolari, restul de 7 miliarde fiind risipite in cca 200 de conturi, de la alte banci. Guvernul in frunte cu cancelarul Merkel s-a opus, in Consiliul de Securitate, participarii militare germane la atacul din primavara, impotriva Libiei. Pentru a contracara reprosurile aparute in urma acestei abtineri, conducerea guvernului se arata acum deosebit de energica. Ea promite sa puna banii blocati „cat se poate de curand, la dispozitia poporului libian si in folosul acestuia”.