Braun, BCR: Economia o duce, bine, dacă ne raportăm la Turcia. Faptul că suntem la periferie ar trebui să fie o binecuvântare, nu un blestem (raport)

”Eu însumi sunt un tip născut la periferie, în Oradea, un oras apropiat de granița cu Ungaria și pe care îl recomand oricui ca fiind unul dintre cele mai frumoase orașe românești. Periferia geografică nu vine ca un blestem care să ducă la marginalizare sau să creze obstacol insurmontabile”, scrie economistul șef al BCR, Horia Braun, într-un raport transmis vineri, investitorilor.

Vezi aici Raportul complet

Dimpotrivă, adaugă Horia Braun, periferia înseamnă și intersecția mai multor culturi, care de fapt te binecuvântează cu abordarea unor perspective diferite și cu o minte deschisă. E drept, din punct de vedere economic, financiar și politic, periferia e altceva. Este opusul unei minți deschise și a perspectivelor multiple; este de fapt concentrarea tuturor eforturilor pe ” aici și acum” sau „doar pentru noi”. Cel puțin așa se dezvăluie astăzi, lucrurile în România.

Ce mai punctează economistul șef al BCR:

Să luăm exemplul legii privind pensiile. Așa cum e ea acum, (nu sunt eu cel mai în măsură să judece), analiza de impact furnizată de Guvern este cert lipsită de elemente importante: nu există calcule privind analiza ofertei de forță de muncă, în timp ce în cazul impactului bugetar, cifrele nu par să se potrivească. Presupunând că acestea totuși s-ar potrivi (prin intermediul unei creșteri a impozitării, redirecționarea contribuțiilor pilonului II sau o creștere magică a bazei de impozitare…?), ar rămâne o cheltuială bugetară nefinanțată 42 de miliarde de lei (da, patruzecișidouă de miliarde) pentru următorii 4 ani. Asta înseamnă 3,5% din PIB,într-un moment în care România se luptă să-și mențină deficitul în limita a 3% din PIB și se află deja într – o procedură de abatere semnificativă de la Obiectivul bugetar pe termen mediu, pe baza evaluării CE.

Cu toate acestea, moneda noastră națională, RON, a depășit performanțele majorității colegelor din Europa Centrală și de Est (FX) , iar Bursa de la București, această Cenușereasă locală, a fost printre cei mai performante la nivel global. Cum așa? Explicația oficială a autorităților române este că România este în general, într-o bună formă economică, având o creștere sustenabile și dezechilibre gestionabile. Deși este adevărat, dar în termini relative. Față de Turcia sau chiar Ungaria, povestea României pare una pozitivă, dar explicația reală ar putea fi mai puțin plăcută.

Dacă inflația este într-adevăr un factor motivant al creșterii prețurilor activelor financiare în România, atunci ne putem relaxa într-o oarecare măsură, deoarece perspectivele inflației în următoarele 12 luni arată mai bine, cel puțin bazându-ne pe estimările BNR și pe cele proprii.
Există însă câteva riscuri. Creșterea rapidă a prețului petrolului în ultima lună și evoluția prețurilor la energie ca și a crizei pestei porcine africane reprezintă doar câteva riscuri care merită luate în calcul atunci când ne uităm la impactul asupra prețurilor globale la energie sau la alimente.
Cealaltă parte a explicației, care se refera la stabilitatea si chiar la supra-performanta altor active romanesti, e în strânsă legatură cu statutul nostru periferic. România este o piață de frontieră, cel puțin dacă luăm în considerare nivelul scăzut de lichiditate pe aceste piețe. Ca atare, investitorii de portofoliu nu stau grămadă la ușile noastre, cu excepția cazului în care ar exista motive reale să se înghesuie. În termeni financiari, piețele sunt adesea judecători ai calității politicilor economice dintr-o țară. În Turcia, de exemplu, piețele au sancționat o combinație toxică a unei deviații de la democrație și libertate politică, o deviație de la independența băncii centrale, care a venit dincolo de dezechilibrele macroeconomice care se agravau. Confruntate cu presiunea pieței, autoritățile turce au trebuit să răspundă, ajustând politica în direcția corectă. Tot în cazul băncii noastre centrale, presiunea pieței în contextul creșterii inflației a însemnat înăsprirea politicii monetare. Pentru un guvern care se bazează pe ignoranța investitorilor, nu există o asemenea presiune, deci nici o voință internă puternică pentru reformă.
Libertatea oferită de ignoranța investitorilor pare să fie folosită pentru a duce în continuare politici expansioniste care nu sunt susținute de măsuri prin care productivitatea să crească. Iar asta va eroda în continuare competitivitatea României, până într-un moment în care nu vom putea atrage nici măcar atenția investitorilor de capital pe termen lung.

Citește aici Raportul trimis vineri de BCR.