Bucureștiul pe contrasens: parcări pentru o lume care dispare

Pe modelul patentat de primarul Robert Negoiță, Primăria Sectorului 2 a tăiat din grădinile blocurilor din cartierul Baicului, pentru a face locuri de parcare. Astfel de intervenții s-au făcut și în Sectorul 5, în cartierul Rahova. 

Primarii spun că asta își doresc oamenii, iar lipsa locurilor de parcare este una dintre principalele probleme ale orașului. Și investesc sute de milioane de lei pentru a crea infrastructura necesară. 

Cu aceste proiecte însă, Bucureștiul face exact pe dos față de orașele civilizate din Europa. Și dincolo de bani, Bucureștiul pierde un avantaj extraordinar pe care îl are, într-o lume care se schimbă accelerat și în care, peste 10-20 de ani, confortul va fi să nu mori de cald în oraș, nu să mergi cu mașina. 

În Paris oamenii au ales străzi pietonale și desființarea locurilor de parcare

În primul rând, toate studiile de mobilitate au arătat că mașina nu este soluția, ci mobilitatea sustenabilă. 

De la Paris, Londra, până la Viena și Madrid, nu mai vorbim de capitalele nordice, trendul este de descurajare a folosirii mașinii personale și de a lua de la mașini pentru a crea benzi dedicate transportului public, piste pentru biciclete și spații pietonale sau înverzirea orașului. 

De exemplu, în martie 2025, parizienii a decis prin referendum ca 500 de străzi din oraș să devină pietonale ceea ce implică desființarea a aproximativ 10.000 de locuri de parcare. 

În București, în ultimii 10 ani numărul de mașini a crescut cu 40%, ajungând la 1,7 milioane de autovehicule. Congestia a ajuns la un nivel fără precedent. Primarii fac pasaje pentru a fluidiza traficul, ceea ce s-a dovedit inutil sau cu rezultate slabe, fac parcări, chiar dau vouchere de benzină, cum face Primăria Sectorului 4, ca oamenii să meargă cu mașina, că nu au cu ce să-și ducă „copiii la școală” sau să meargă la muncă, în contextul crizei economice și scumpirii combustibililor.

Sigur, nu trebuie să facem confuzie între a avea o mașină și a folosi o mașină, nu demonizăm mașina, însă nu este treaba Primăriei să ofere locuri de parcare pentru fiecare mașină în parte. 

În nicio Capitală din lumea civilizată nu sunt suficiente locuri de parcare pentru toate mașinile, iar parcarea costă. 

Treaba Primăriilor este însă să ofere alternative, un transport public de calitate, piste de biciclete, trotuare sigure, școli/grădinițe/creșe în tot orașul și peste tot unde aprobă proiecte imobiliare noi, spitale, spații de recreere, astfel încât oamenii să nu mai depindă de mașină și să o folosească tot mai rar în călătoriile zilnice sau chiar să renunțe fiindcă nu mai au nevoie de ea. 

Iar parcările pot fi făcute și de mediul privat, așa cum se întâmplă în multe alte orașe europene – nu toate parcările sunt publice, Primăria trebuie doar să asigure un climat sănătos. La noi, dacă fiecare parchează unde poate și nu este sancționat, nimeni nu investește în așa ceva, că nimeni nu plătește abonament la parcare dacă poate parca gratis pe domeniul public. 

Bucureștiul, așa aglomerat cum e, are un avantaj pe care riscă să-l piardă

În al doilea rând, este vorba despre schimbările climatice. Verile sunt din ce în ce mai călduroase, avem fenomene meteo extreme, incendii, iar spațiile verzi sunt prima linie de apărare în aceste situații. 

Spre deosebire de alte orașe mai vechi sau medievale, unde mare parte din spațiul public este pavat sau zidit, Bucureștiul, chiar și în zonele dens construite de comuniști – cartiere dormitor aglomerate precum Militari, Pantelimon sau Rahova – are totuși spații verzi între blocuri. Mici grădini de bloc, alei cu arbori și arbuști, spații nu foarte generoase, dar care adunate dau un avantaj extraordinar într-un astfel de oraș în contextul încălzirii globale. 

Alte orașe europene, care au dezvoltat masiv infrastructură pentru mașini în anii 70-80-90, acum demolează această infrastructură pentru a face mai multe spații verzi, cu suprafețe permeabile, pentru a crește reziliența orașelor la schimbările climatice. 

De exemplu, în cazurile extreme, la București poate să plouă într-o singură zi de două ori mai mult decât media pentru o lună, cum s-a întâmplat anul trecut în octombrie. Grădinile blocurilor, parcurile, dacă nu sunt betonate, pot absorbi o bună parte din cantitatea de precipitații căzută. Asta ne ferește de inundații. Copacii ne apără de caniculă, de exemplu, vara, pe străzile unde sunt copaci și umbră, temperatura poate fi și cu 10 grade mai mică, reducând foarte mult din disconfortul termic. 

Primarii ar trebui să se gândească dacă mașinile pentru care fac acum parcări vor mai exista peste 20 de ani

În al treilea rând, conflictul din Iran a provocat o creștere substanțială a prețului la combustibili, și ne arată o vulnerabilitate clară a orașelor unde mașina e la putere. Și că este important să ai alternative. În martie, Agenția Internațională pentru Energie (AIE) recomanda munca de acasă, reducerea vitezei pe autostrăzi cu cel puțin 10 kilometri pe oră și evitarea călătoriilor aeriene atunci când există alternative de transport, folosirea transportului public etc. 

În mod clar, acum, este nevoie de locuri de parcare în București, în special pentru parcările de reședință, însă înainte de a distruge spațiile verzi, primarii ar trebui să se gândească dacă mașinile pentru care ei fac acum locuri de parcare peste 10-20 de ani vor mai exista. Și poate, să înțeleagă că reziliența orașului în fața schimbărilor climatice este mai importantă decât confortul oferit temporar de mașină. 

În loc să încurajeze proiecte faraonice pentru mașini, soluția ar fi să se uite spre Europa și să dezvolte transportul public, transportul alternativ, să facă comunități mai puțin dependente de mașină prin urbanism sustenabil – cu școli și grădinițe în cartierele noi, unități de învățământ performante în toate zonele orașului. Nu e nimeni nebun să meargă cu copiii prin oraș câte două ore pe zi – să-i ducă la școală și să-i aducă – dacă are servicii de învățământ decente lângă casă, la pachet cu alte servicii de calitate.