„Buletinul meteo nu este divertisment”. O cercetătoare româncă stabilită de 19 ani în Germania explică ce fac nemții când primesc alerte de vreme extremă

Reacția autorităților la alerte meteo extreme a generat de multe ori controverse în România – a fost criticat sistemul Ro-Alert sau a fost contestată acuratețea prognozelor meteo. Cum reacționează oamenii în Germania în fața avertizărilor de ploi puternice, furtuni sau ninsori? „Nu se supără și nu comentează pe ideea „ne-ați ținut în casă degeaba”. Prevenția funcționează bine”, explică, pentru publicul HotNews, Monica Ioniță Scholtz, cercetător în nordul Germaniei.

• Monica Ioniță Scholtz este cercetător științific la Institutul Alfred Wegener pentru Cercetări Marine și Polare din Bremerhaven, Germania, și autoare a multor lucrări pe teme precum inundațiile severe din România din 1897, istoria secetelor din România, dar și a unor lucrări despre gheața din Antarctica sau paleoclimatologie.
• Institutul Alfred Wegener pentru Cercetări Marine și Polare este una dintre cele mai importante instituții din lume pentru studierea Arcticii, a Antarcticii, a oceanelor și a climei, în general.

„Lumea este foarte bine conectată la presă, fluxul de informații este foarte bun”

„Și în Germania sunt oameni care exagerează când vin fenomene meteo extreme, nu lipsesc titlurile bombastice, însă diferența este că oamenii iau lucrurile ca atare, în general știu ce au de făcut, iar majoritatea populației este destul de calculată”, spune pentru HotNews Monica Ioniță Scholtz, stabilită de 19 ani în Germania și care locuiește în orașul nordic Bremerhaven, unde se află unul dintre cele mai mari porturi ale țării.

Serviciul meteorologic transmite avertizări la toate televiziunile, posturile de radio și ziare și – mai ales – are o aplicație foarte bine dezvoltată care poate fi instalată pe telefoanele cu Android și iOs, mai spune ea. 

În această aplicație poți umbla la setări, pentru a regla în ce mod primești alertele. Aceasta este una dintre diferențele față de România, unde oamenii nu au posibilitatea de a seta modul, frecvența cu care vor să primească avertizările prin sistemul Ro-Alert.

 „Eu locuiesc în zona de coastă unde avem foarte multe furtuni și primesc avertizări cu 12 ore înainte, cu  șase ore, cu trei ore înainte și sunt mai multe alerte, cu cât se apropie momentul. Este aplicația serviciului meteorologic, nu una de la guvern, iar telefonul vibrează când sosesc alertele”, a explicat cercetătoarea din Germania.

Pentru cei care nu folosesc aplicația, informațiile vin rapid prin mass-media: „Aici lumea este foarte bine conectată la presă, fluxul de informații este foarte bun. Atât televiziunile naționale, cât și cele regionale oferă avertizări detaliate atunci când urmează să se întâmple ceva”.

„Majoritatea cetățenilor iau măsuri când sunt avertizări de vreme rea” 

Dar cum se comportă nemții când primesc avertismente pentru fernomene meteo severe?

„Deși există și acolo oameni care nu țin cont, majoritatea cetățenilor, atunci când se dă avertizare de furtună sau de vânt puternic, iau măsuri. Nu ies din casă, nu se urcă în mașini, nu pleacă în ideea că „nu mi se poate întâmpla nimic”. Sunt mult mai educați când este vorba despre a asculta și știu că, atunci  când se emit astfel de avertizări, ele se emit cu un scop”, explică cercetătoarea.

Ce se întâmplă atunci când realitatea este mai blândă decât prognoza? „Oamenii nu se supără și nu comentează pe ideea „ne-ați ținut în casă degeaba”. Ideea de prevenție funcționează bine”.

„Buletinul meteo nu este divertisment”

Cum sunt buletinele meteo în Germania și ce le diferențiază de cele din România? 

La atitudinea mai calculată a germanilor contribuie și buletinele meteo din Germania care, cel puțin la posturile TV, sunt foarte detaliate și explicative, explică ea: 

„Prin buletinul meteo, mai ales în week-end, se face și educație și se explică, spre exemplu, ce înseamnă pentru anumite orașe o temperatură cu un grad Celsius peste normal. 

Buletinul meteo nu este divertisment, ci este ceva ce trebuie luat în serios, mai ales la televiziunile care sunt finanțate din bani publici. Și de aceea cred că oamenii iau avertizările în serios și nu sunt multe reacții negative, atunci când nu se întâmplă tot ce este spus în avertizare”.

Ea locuiește în orașul german nordic Bremerhaven, situat în regiunea Bremen, oraș în care se găsește unul dintre cele mai mari porturi ale țării. Institutul Alfred Wegener pentru Cercetări Marine și Polare este una dintre cele mai importante instituții din lume pentru studierea Arcticii, a Antarcticii, a oceanelor și a climei în general.

Marele dezastru natural din Germania care a schimbat atitudinea autorităților

Întrebată dacă în Germania sunt sau au fost scandaluri legate de alertele de vreme rea, cercetătoarea a amintit episodul inundațiilor produse în 2021 în zona Rinului, despre care a scris pe larg presa internațională. Au murit atunci 143 de oameni, fiind cel mai grav dezastru natural din Germania din mai bine de jumătate de secol.

Cercetătoarea a explicat că, deși prognoza meteo de atunci a fost una corectă și s-a știut cu două-trei zile înainte că vor fi ploi puternice, efectele au fost devastatoare:

 „Problema însă a fost undeva la autorități, pentru că viitura majoră a fost  în mijlocul nopții, iar autoritățile au spus că nu poate fi așa rău, astfel că unii oamenii au murit în case, alții au coborât în beciuri și au murit electrocutați, fiindcă acolo se găsesc panourile electrice. Nici până în ziua de azi nu se știe unde s-a greșit”.

Cercetătoarea spune însă că autoritățile au învățat din greșelile de atunci și s-a dezvoltat pentru fiecare stat federal un sistem de alertă la inundații și există și o comunicare între regiuni.

Parchetul german a deschis o anchetă pentru a vedea de ce autoritățile locale nu au declarat mai repede „stare de urgență” în vara lui 2021 și de ce evacuările au întârziat. În 2024, ancheta a fost abandonată, scrie publicația Deutsche Welle.  Au fost și studii științifice ample care au stabilit o legătură între severitatea acelui episod și încălzirea globală.