​Business report ​10 lucruri bune care s-au întâmplat în 2021. Infracțiunile europene comise în România. Sărbători și livratori. Minerii de bitcoini din Iaşi. Cele 27 de tipuri si forme pentru pahare. Părinții care au renunțat la carieră când au realizat că cei mici „nu mai știu să se joace”

10 lucruri bune care s-au întâmplat în 2021, un alt an complicat de pandemie, dar și de probleme economice și sociale ● Infracțiunile europene comise în România. Cine gestionează dosarele ● Sărbători și livratori: “Mi-a scris fetița acolo: păpușă nu știu de care, căsuță de nu știu ce fel, vrea și tabletă, că așa a văzut la o colegă… E greu” ● Piedone, cel mai popular primar pe Facebook. Nicușor Dan, la polul opus ● Filmele care au dus România în rândul elitei cinematografiei internaționale ● Minerii de bitcoini din Iaşi. O poveste cu câştiguri, riscuri şi pierderi usturătoare ● Cât costă cu adevărat concertul de Revelion: 45.000 de euro ● Copilăria lui 2021 în imagini ● ​Dependența de munca în străinătate: remiterile românilor – peste ISD în anul pandemiei ● 27 de tipuri si forme pentru pahare: cocktail, vin, sampanie, whiskey, cognac si lichior ● Alina și Cristian Paraschiv, cei doi părinți care au renunțat la carieră atunci când au realizat că cei mici „nu mai știu să se joace” ● Duelul plăcintelor! Wellington VS Rasstegai ● Aneta Bogdan: Trăim în cultul lui ”acum”. Avem nevoie să ne oprim un pic, să respirăm.

10 lucruri bune care s-au întâmplat în 2021, un alt an complicat de pandemie, dar și de probleme economice și sociale. Vaccinările împotriva coronavirusului au salvat numeroase vieți, în vreme ce femeile au câștigat tot mai multe funcții de reprezentare politică, comunitatea LGBTQ+ a obținut mai multe drepturi, SUA au supraviețuit unui asalt la adresa democrației, iar lumea face pași mici, dar importanți pentru a trece la energia regenerabilă – acestea sunt câteva dintre veștile bune ale anului care se încheie, potrivit unor liste realizate de mai multe publicații, printre care Wired sau Mashable. 2021 a fost un an complicat, nu numai din cauza pandemiei, dar și a conflictelor de tot felul, a problemelor economice și sociale care afectează încă o mare parte a lumii, care au fost, de altfel, alimentate parțial chiar de criza sanitară. Dar din tot noianul de știri din anul care tocmai se încheie pot fi extrase cu ceva îngăduință și o serie de vești bune. De la avansul campaniei de vaccinare anti-COVID la progresele obținute în medicină împotriva altor boli, de la câștigurile în lupta pentru egalitatea de gen sau pentru drepturile minorităților sexuale la cele obținute în efortul de a proteja mediul, omenirea a dovedit că se poate mobiliza pentru a-și îmbunătăți viața, scrie Libertatea.

Infracțiunile europene comise în România. Cine gestionează dosarele. Cătălin Borcoman este numele procurorului european din partea României. El gestionează felul în care sunt instrumentate cazurile din România care intră în competența Parchetului European (EPPO). De exemplu: frauda cu bani europeni, cea transfrontalieră cu TVA, spălarea banilor și crima organizată.

Activitatea Parchetului European vizează, în esență, infracțiunile împotriva intereselor financiare ale Uniunii, iar numărul dosarelor din România este unul important, spune Cătălin Borcoman. Fost procuror șef al DIICOT Brașov, acesta cunoscut în România pentru o serie de cazuri celebre, scrie Europa Liberă.

Sărbători și livratori: “Mi-a scris fetița acolo: păpușă nu știu de care, căsuță de nu știu ce fel, vrea și tabletă, că așa a văzut la o colegă… E greu”. Am 20 de ani și am ajuns în lumea pe repede-înainte a livratorilor din pură curiozitate și dintr-o nevoie, probabil specifică vârstei, de a fi cât mai independentă financiar posibil. Nu știam – și nici acum nu mă laud decât cu niște cunoștințe vagi în domeniu – cu ce se „mănâncă” industria aceasta a livratului la domiciliu. Văzusem prin mall-uri oameni cu genți gigantice colorate, roșii, galbene, verzi, și coincidența făcea că aveam și eu o cunoștință care muncea pentru o companie de food delivery și se declara profund mulțumită de raportul dintre bani și managementul timpului său.

De altfel, piața platformelor de livrări de mâncare la domiciliu era estimată în primăvara anului trecut la 10-15 milioane de lei de către Ziarul Financiar. Pandemia a făcut conceptul de food delivery să capete o popularitate grandioasă și astfel mulți oameni, printre care și studenți, să se angajeze în acest domeniu relativ avantajos și flexibil. Poți să lucrezi când vrei și cu ce vrei: de la bicicletă sau trotinetă până la mașina personală, scrie PressOne.

Piedone, cel mai popular primar pe Facebook. Nicușor Dan, la polul opus. În 2021, primarul sectorului 5 „a câștigat” premiul pentru cel mai popular primar din Capitală pe Facebook, cu postări în care se întâlnește cu cetățenii sau în care dezvăluie furturile fostei administrații. La polul opus, cu o rată de interacțiune mică, se află edilul Bucureștiului, Nicușor Dan. Fiecare dintre cei șapte primari au avut sute sau mii de reacții nervoase la unele dintre postări. Datele obținute prin Crowdtangle arată care sunt acestea, cum s-a transformat popularitatea conducătorilor în ultimul an și cine a reușit să-și ducă mesajele cel mai departe.

„Dacă vedeți, cumva, bunici zarzavagii hăituiți în Sectorul nostru… dați-mi, va rog, de știre!” – așa se încheie cea mai populară postare pe Facebook făcută de un primar din Capitală în 2021. Cristian Popescu Piedone a adunat aproape 13 milioane de vizualizări la video-ul în care se întâlnește cu o „măicuță blândă” care vinde zarzavat pe stradă, scrie Buletin de București.

Filmele care au dus România în rândul elitei cinematografiei internaționale. Pentru a fi cât se poate de corecți, este nevoie să menționăm de la început că acest material nu vorbește despre valoarea artistică a filmelor românești, ci despre aprecierea lor pe plan european.

Altă mențiune importantă: Nu a fost nevoie de ieșirea de sub jugul comunismului ca filmele românești să iasă din țară.

Ce urmează este o listă de performanțe ale filmelor românești pe plan internațional. Nu este o listă completă, ci una a momentelor cheie pentru filmul românesc, în ceea ce privește aprecierea pe plan internațional.

Prima ediție oficială a festivalului de film de la Cannes a avut loc în 1946. Paul Călinescu, cu filmul “Floarea Reginei“ a fost selecționat în competiția Palme d’Or.

Jean Mihail a fost și el în competiție cu scurtmetrajul “Rapsodia Rustică”, într-o categorie la care mai era nominalizat și Walt Disney, scrie Cultura la dubă.

Minerii de bitcoini din Iaşi. O poveste cu câştiguri, riscuri şi pierderi usturătoare. „Minerii” de pe internet au început să capete o aură aproape mistică în rândul celor neiniţiaţi, iar cei care nu cunosc foarte bine aspectele din spatele criptomonedelor, nu au foarte multe cunoştinţe tehnice şi nici nu sunt ancoraţi în lumea noilor investiţii din spaţiul virtual ar putea crede că doar cei cu aptitudini extraordinare în domeniul IT pot deveni mineri ai secolului XXI. Lucrurile nu sunt chiar aşa, iar un specialist familiarizat cu subiectul, contactat de Ziarul de Iaşi, care a dorit însă să rămână anonim pentru că nu este activitatea de bază a firmei sale, explică ce presupune minatul de bitcoin în acest moment, care sunt investiţiile şi riscurile, dar şi ce alte criptomonede sunt accesibile pentru cei care nu au neapărat foarte mulţi bani. Omul de afaceri Gabriel Mardarasevici ne-a făcut de asemenea o scurtă radiografie a fenomenului mineritului de criptomonede, scrie Ziarul de Iași.

Cât costă cu adevărat concertul de Revelion: 45.000 de euro. Există site-uri în care mai apar cotațiile de preț pentru artiștii români, dar prețurile nu mai respectă fidel realitatea, pentru că, în lipsa concertelor în perioada de pandemie, pretențiile financiare au mai scăzut. Direcția 5, de exemplu, avea o cotație de piață de 5.500–6.000 de euro acum doi-trei ani, dar suma actuală este de 4.500 de euro/concert de 45 de minute, exact cum specifică fișierul cu cerințe urcat de Primăria Iași pe site-ul propriu. „Direcția 5 cere acum 4.500 de euro, dar formația vine și pe mai puțin dacă se negociază prețul, nefiind foarte multe opțiuni de concertat”, ne-a spus o sursă din industria muzicală românească. În Revelionul 2020, la Iași trebuia să cânte Irina Rimes, dar aceasta și-a anulat concertul din motive de sănătate Baniciu cere doar 1.500 de euro Ovidiu Lipan Țăndărică, alt nume anunțat de Primăria Iași, costa aproximativ 4.000 de euro în anii trecuți, acum tariful a scăzut la 3.200 de euro pentru 45 de minute de cântat, scrie ReporterIS.

Copilăria lui 2021 în imagini. Suntem pe punctul de a lăsa în urmă al doilea an calendaristic al pandemiei. Criza sanitară a schimbat modul în care ne uităm la profesori, la munca lor și la rolul părinților în educație. Ne-am întrebat ce mai înseamnă să fii elev, când interacțiunile tale, de la învățare la joacă, sunt separate de un ecran. Am discutat din nou despre bugetul învățământului și despre salariile profesorilor, despre copiii fără acces la internet și părinții care au devenit profesori peste noapte, în casele lor. Fotoreporterii noștri Eli Driu, Dumitru Angelescu și Vlad Chirea au fost în toată țara și au surprins poze ale unui moment dintr-o viață. Au capturat în imagini vieți de elevi și părinți, de profesori și directori, viața școlii în alb și negru, în online și offline. Vă prezentăm anul lor în 15 fotografii. De fapt, și anul nostru. Articolul complet, în scoala9.ro.

​Dependența de munca în străinătate: remiterile românilor – peste ISD în anul pandemiei. Sumele trimise de români din străinătate au crescut anul trecut la 116% în raport cu investițiile străine directe (ISD) față de numai 76% anterior, potrivit datelor publicate de BNR în Raportul privind balanța de plăți.

În timp ce ISD au scăzut cu 39% (de la circa 4,85 miliarde euro net, la doar 2,95 miliarde euro) remiterile către țară s-au diminuat cu doar 9% (de la 3,68 miliarde euro la 3,42 miliarde euro). Remiterile personale au provenit în principal din Germania, Marea Britanie, Italia și Spania, cele patru țări deținând, ca și în anul precedent, aproape trei sferturi din total.De reținut, între primele zece țări din care provin banii, pe locul opt apare Ungaria, imediat după Austria și peste Belgia sau Țările de Jos, scrie Curs de Guvernare.

27 de tipuri si forme pentru pahare: cocktail, vin, sampanie, whiskey, cognac si lichior. Sa folosim paharele potrivite pentru fiecare bautura pe care o preparam acasa e o forma rafinament, dar si o modalitate prin care imbunatatim experienta degustarii bauturii.

In general, forma paharului influenteaza temperatura bauturii, felul in care aromele se evapora si le descoperim la degustare; unele pahare sunt create pentru a putea tine cat mai multa gheata, altele pentru a descoperi cat mai repede gustul bauturii.

Pentru paharele de cocktail regulile sunt simple: pentru bauturile care contin multa gheata si amestecuri non alcoolice paharele inalte cilidrice si sunt cele mai potrivite, pentru bauturile cu alcool pur fara niciun amestec special – doar gheata, paharele cilidrice scurte sunt perfecte, iar paharele in forma de v, de clepsidra cu diametre diferite intre baza si varf sunt pentru cocktailurile exotice, scrie urban.ro

Alina și Cristian Paraschiv, cei doi părinți care au renunțat la carieră și viață liniștită atunci când au realizat că cei mici „nu mai știu să se joace”. Și povestea unui sacrificiu răsplătit cu bucuria și starea de bine a copiilor. Pe Alina Paraschiv, în urmă cu aproximativ zece ani, o găseai la un spațiu de joacă din Iași pe care-l manageria, iar Cristian, soțul său, lucra în domeniul construcțiilor până când acesta a convins-o pe partenera sa de viață să formeze o echipă nu doar acasă, ci și la serviciu. Ușor nu le-a fost să-și lase joburile stabile fiecare în parte de unde se întrețineau atât pe ei, cât și pe cei doi copii și să înființeze o asociație care promovează activitățile sportive. S-au avântat să colaboreze cu grădinițe și școli, să facă evenimente private, să organizeze tabere de copii, iar treaba le iese minunat. Și culmea, a trecut un deceniu de când au încheiat primul parteneriat și împreună cresc frumos și dăinuiesc.

Alina și Cristian Paraschiv se înțeleg din priviri, fac alianță bună pe „teren”, pun în practică idei pe care le discută în orice oră din zi sau din noapte, ajung la un acord din vorbe puține. A fost dificil pentru ei să se arunce într-un domeniu unde nu aveau habar de prea multe și nu aveau nici la cine apela atunci când au simțit că, poate, au nevoie de ajutor. S-au consultat în colțul lor de casă și au dobândit, deși a durat ceva timp până să prindă încredere potențialii parteneri în ei. Nu s-au demoralizat nicicând, destul de des, Cristian era confundat în Iași cu un sportiv de performanță, iar când se dovedea că nu era acesta, nici nu mai era ascultat, scrie life.ro.

Duelul plăcintelor! Wellington VS Rasstegai. Pentru că ne place istoria și ne mai place să ne și dăm lebede în bucătărie, subsemnatul și cu Chef Cristian Paleologu au zis să își încrucișeze polonicele într-un concurs culinar de mare ținută și angajament, ale cărui ecouri să străbată Terra, mai ceva ca undele de șoc lăsate de asteroidul ăla care a ucis dinozaurii. Prin urmare, am decis de comun acord să ne încordăm mușchii, să lustruim lingurile și polonicele, apoi, cu băștile și șorturile de luptă puse pe organism, să ne duelăm în rețete.

Apoi, ca în orice duel, combatanții au ales armele în care să se bată. În cazul nostru…plăcintele. Și nu orice plăcinte, ci din alea cu pește. De ce cu pește? Pentru că așa ne-a venit nouă în acel moment. În plus, toată lumea știe să facă plăcinte cu brânză, dovleac sau mere. Mare scofală! Ar mai fi și treaba că tradiția asta a plăcintelor cu pește nu a prins la români. Și asta e bizar, având în vedere că ele au o istorie extrem de bogată în toată Europa și Asia, și mai sunt și consumate peste tot prin jurul nostru. În fapt, sunt o așa minunăție că nici nu pot să vă explic, pentru simplul fapt că tocmai mănânc una acum, și nu am degete cu care să tastez, scrie pictofapte.ro

Petreceri de Anul Nou anulate în marile orașe din lume. Oficialităţile mai multor oraşe din lume au anunţat că evenimentele pregătite pentru noaptea de Revelion sunt anulate. Măsura a fost dispusă din cauza răspândirii variantei Omicron. Rapiditatea cu care varianta Omicron se răspândeşte în lume determină autorităţile să anuleze evenimentele programate pentru noaptea de Revelion.

ATENA – Toate festivităţile publice de Crăciun şi Anul Nou sunt anulate, iar călătorii care sosesc în ţară sunt sfătuiţi să se testeze în a doua şi în a patra zi de la sosire, a declarat ministrul Sănătăţii, Thanos Plevris.

BERLIN – Germania va impune restricţii stricte pentru a reduce răspândirea Covid începând cu 28 decembrie şi va interzice evenimentele publice de Revelion, scrie RFI.

FMI: Economia mondială a crescut în 2021 cu cel mai ridicat ritm din ultimele decenii. Raportul datorie publică/PIB, 121,6% în țările dezvoltate și de 63,4% în economiile emergente. La nivelul dimensiunii reale a economiei 2021 a fost anul relansării economice postpandemie și al intensificării presiunilor inflaționiste, într-un context sanitar caracterizat prin campania de vaccinare și prin persistența pandemiei COVID-19 (ca urmare a apariției unor noi mutații, inclusiv Delta și Omicron). Conform estimărilor Fondului Monetar Internațional (FMI) economia mondială a crescut în 2021 cu cel mai ridicat ritm din ultimele decenii. Această evoluție a fost determinată de relansarea investițiilor productive, pe fondul campaniei de vaccinare (care a permis eliminarea graduală a restricțiilor sanitare implementate începând cu 2020) și de mix-ul relaxat de politici economice în implementare (inclusiv nivelul redus al costurilor reale de finanțare), remarcă un raport de analiză al Băncii Transilvania, scrie fineco24news.

Aneta Bogdan. Trăim în cultul lui ”acum”. Avem nevoie să ne oprim un pic, să respirăm. Am vorbit cu Aneta Bogdan despre două mari tendințe în business: cultura lipsei de răbdare și a rezultatului instantaneu și efectele lor viața noastră și în realitatea din jur. Aneta Bogdan este, probabil, cel mai influent creator și strateg de brand și este cofondator al Brandient.

Idei principale:

1. Companiile practică în ultima vreme o formă de short-term-ism. În urmă cu 20 de ani, proiectele de branding erau definite printr-un anumit nivel de viziune, prin visuri mari, care aveau nevoie nu numai de acumulări importante de resurse ca să se întâmple, ci și de timp. Când construiam branding de produs, la fel, antreprenorii făceau proiecții pe ani de zile. Lucrurile erau clare. Acum, în ultimii 2-3 ani, contextul e confuz, complicat – și asta, excluzând din discuție pandemia. Acum, clienții nu mai spun „hai să construim”, ci „hai să încercăm” – nu mai sunt hotărâți, nu mai au o direcție. Există mai multe oportunități, dar și mai multe probleme.

2. Atitudinea „go to market”, în care faci lucrurile din mers, pune o mare presiune pe antreprenori. Eu vin din telecom – când expații cu care lucram spuneau „speed to market”, oamenii de marketing care lucraseră în multinaționalele cu tradiție se mirau că nu aveau 6 luni de planning și alte 6 luni de pregătire pentru lansare. Tehnologia telecom-ului ne-a pus în situația de a lansa ceea ce credeam noi atunci că e repede. Acum, totul este direct „go to market”. Ne-am contaminat de la filosofia care spune „experimentează și trage concluzia după aia – pune în piață, învață, pune în piață, învață.” În același timp, trăim într-o cultură a convenience-ului, a confortului – consumatorul vrea să aibă totul instant. Asta a pus presiune pe business-uri, pentru că s-a întors raportul de forțe: consumatorul dictează, are opinii, presează, alege. Toate acestea pun management-ul entităților de business în situații de provocare continuă. De aceea, nici consultanța nu mai are aceeași anvergură.

3. Cei care au instinct, fler și educație bună vor fi pe val. Acest stil de a dezvolta produse și business-uri in real time, cu foarte puține date, mai degrabă pe fler, o să îi aducă în față pe oamenii capabili să vadă trenduri, scrie Andreea Roșca pe blogul personal.

Scăderea PIB din 2020, recalculată de la -3,9% la -3,7%. Baza majorată va afecta rezultatul pentru 2021. Rezultatul economiei pe anul 2020 a fost ajustat în plus cu aproape 3,4 miliarde de lei în termeni nominali, de la 1.055,5 miliarde lei în varianta provizorie până la 1.058,9 miliarde lei în varianta semidefinitivă. Totodată, deflatorul utilizat pentru comparabilitate cu perioada de bază a fost recalculat în plus cu o zecime de procent (mai clar, prețurile din economie s-au majorat cu 3,9% și nu cu 3,8%).

Astfel, INS a majorat PIB-ul consemnat oficial cu 0,2 puncte procentuale iar rezultatul de scădere economică a ajuns de la -3,9% în varianta provizorie la -3,7% în cea semidefinitivă. Ceea ce modifică în sus rezultatul economic pe 2019 dar ar trebui să aibă un efect invers pentru PIB-ul care urmează a fi calculat pentru anul 2021, prin majorarea bazei de raportare.

Metodologia de calcul a PIB prevede că, după evaluările semnal, provizorie 1 și provizorie 2, apare după un an varianta semidefinitivă (cea prezentată acum) și de-abia după doi ani varianta definitivă. Deflatorul PIB este coeficientul cu care se micșorează PIB nominal pentru a putea face o comparație corectă, la acelaşi nivel al preţurilor, între doi ani succesivi (2020 față de 2019 în cazul de față), scrie Curs de Guvernare.