Business report: Gazdele corporatiştilor au împărţit Bucureştiul în două; Statul a consolidat doar o clădire cu risc seismic pe an în ultimii 24 de ani. În Bucureşti sunt peste 170 de imobile care cad în caz de cutremur; România riscă amenzi uriașe de la CE dacă nu dă banii înapoi celor care au plătit taxele auto

Gazdele corporatiştilor au împărţit Bucureştiul în două. După opt ani de letargie, grupul austriac CA Immo a făcut săptămâna trecută o mişcare suprinzătoare pe piaţa locală. A cumpărat cu 53 mil. euro prima clădire construită de Skanska în cadrul complexului Campus 6 din zona Politehnică a Bucureştiului. Alături de Orhideea Towers, proiect a cărui construcţie urmează a fi definitivată în această vară lângă pasajul Basarab, noua achiziţie urcă austriecii cu o poziţie în topul celor mai mari proprietari de clădiri de birouri, înlocuindu-l pe Liviu Tudor de pe locul trei. Mai mult, dacă Skanska va urma modelul de dezvoltare şi vânzare aplicat primului său complex de birouri construit în România, atunci CA Immo ar urma să treacă, în câţiva ani, chiar pe locul doi în top, potrivit Capital.ro

Statul a consolidat doar o clădire cu risc seismic pe an în ultimii 24 de ani. În Bucureşti sunt peste 170 de imobile care cad în caz de cutremur. Ministerul Dezvoltării alocă anual fonduri pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic nu doar din Bucureşti, ci şi din ţară. Bugetul pentru acest an este de 20 de milioane de lei lei, cu 20% mai puţin faţă de bugetul din 2017, care nu a fost utilizat pentru niciuna dintre clădirile incluse în program. O clădire pe an. Aceasta este performanţa autorităţilor de a consolida clădirile cu risc seimic şi care prezintă pericol public. Din 1994, atunci când a fost emisă Ordonanţa Guvernului privind măsurile pentru reducerea riscului seismic, şi până în prezent, doar 26 de clădiri au fost consolidate cu bani de la bugetul de stat, potrivitEconomica.net

România riscă amenzi uriașe de la CE dacă nu dă banii înapoi celor care au plătit taxele auto. România primeşte un nou avertisment dur din partea Comisiei Europene. Ţara noastră riscă amenzi usturătoare dacă nu le dă banii înapoi celor care au plătit taxele auto. Şi nu în tranșe, ca acum, ci imediat şi integral. Autorităţile române au două luni la dispoziţie să vină cu explicaţii şi măsuri concrete pentru a evita sancţiunile. Specialiştii spun însă că sunt şanse mici ca statul să aibă fonduri suficiente. Autorităţile române au la dispoziţie un timp limitat pentru a se conforma regulilor europene. Altfel riscă sancţiuni usturătoare pentru că au tărăgănat restituirea taxelor auto încasate ani la rând,potrivit Stirileprotv.ro.

Costul finanțării statului – la un nou maxim: Politici interne, fără a ține cont de conjuncturile externe:Pe piaţa titlurilor de stat româneşti, rata de dobândă la obligațiunile suverane la 10 ani a urcat cu cinci puncte bază, săptămâna aceasta, până la 4,80%, cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani. „Ratele de dobândă au continuat să crească pe scadențele medii – lungi, pe fondul preocupărilor privind situația finanțelor publice interne, într-un context global caracterizat prin majorarea graduală a costurilor de finanțare”, scrie Andrei Rădulescu, directorul de analiză macroeconomică al Băncii Transilvania (BT), într-un raport emis vineri dimineaţă, potrivit Cursdeguvernare.ro

Circ pe Autostrada de Centură Bucureşti: grecii de la Aktor şi austriecii de la Porr îl contestă pe Umbrărescu, iar turcii se contestă între ei. Licitaţia pentru construcţia jumătăţii de sud a Autostrăzii de Centură Bucureşti a declanşat o adevărată bătălie între constructori, care au depus contestaţii după contestaţii, atât după ce au fost eliminaţi în faza de evaluare a ofertelor, cât şi după anunţarea câştigătorilor pentru cele trei loturi ale secţiunii de Sud. Grecii de la Aktor şi austriecii de la Porr contestă câştigarea de către constructorul român Dorin Umbrărescu a contractului pentru lotul 3 al Autostrăzii de Centură Bucureşti Sud, în vreme ce italienii de la Tirrena Scavi şi Asocierea Delta ACM 93 – IC Ictas Insaat îi contestă pe turcii de la Alsim Alarko, câştigătorii loturilor 1 şi 2, potrivit Economica.net.

Independența alimentară: Efectivele de animale ale României scad de la an la an și inflamează deficitul extern.Reducerea puternică a efectivelor de animale după anul 1989 a afectat zootehnia românească iar procesul continuă şi acum, potrivit datelor publicate de INS referitoare la efectivele de animale existente la data de 1 decembrie 2017. Scăderile masive s-au produs la bovine şi porcine (aproape 70% în ambele cazuri), în timp ce la păsări (-43%) şi la ovine plus caprine (-34%) situaţia este ceva mai puţin gravă. De notat că diminuarea efectivelor de animale a continuat şi anul trecut la trei din cele patru categorii menţionate, potrivit Cursdeguvernare.ro

Marile puteri își dispută un contract de 1,6 miliarde de euro cu România. Harta afacerilor cu arme. MApN și-a anunțat intenția de a cumpăra patru corvete multifuncționale încă de acum zece ani. Prima tentativă de achiziție fusese aprobată de Guvernul Cioloș și anulată ulterior de Guvenul Grindeanu, după ce au apărut mari suspiciuni legate de firma olandeză căreia i se atribuise contractul, situație despre care ziarul „România liberă“ a relatat la momentul respectiv. Un nou program de achiziție pentru cele patru corvete a început în februarie 2018, prin aprobarea de către Guvern a HG 48/2018. Imediat după aceea, ministrul Apărării, Mihai Fifor, a anunțat lansarea „procedurii specifice” de achiziție a noilor nave, potrivit Romanialibera.ro