​Business report: Planul ambiţios al Fiscului pentru a colecta mai mulţi bani la buget; Prima autostradă care trebuia inaugurată în 2018 a intrat în reparaţii; Cu cât au crescut de fapt preţurile la gaze şi electricitate în România în 2017

​Planul ambiţios al Fiscului pentru a colecta mai mulţi bani la buget. Fiscul vrea să colecteze mai mulţi bani la buget în acest an şi a elaborat mai multe măsuri draconice pentru contribuabili, precum controale inopinate la cei cu risc ridicat sau verificarea vânzărilor de maşini second-hand, se arată într-un proiect de ordonanţă de urgenţă publicat de Ministerul Finanţelor. Iniţiativa are ca scop compensarea impactului financiar determinat de ordonanţa privind măsurile din domeniul impozitului pe profit şi din domeniul impozitului pe veniturile microîntreprinderilor. Astfel, în acest an ANAF urmează să întreprindă măsuri care vizează, în principal realizarea la nivelul tuturor structurilor din DGAF a unor evaluări suplimentare care să vizeze posibilele practici utilizate de entităţile ce vor fi incluse în control, menite să transfere active şi/sau sume de bani către alte entităţi cu scopul de a îngreuna activităţile de recuperare a sumelor stabilite de ANAF prin structurile de control, cu titlul de prejudiciu, potrivit adevarul.ro.

Mașina lovită în parcare? Care sunt singurele situații când primești despăgubire. În România, șoferii prejudiciați în urma unor accidente provocate de mașini neindentificate sau de cei care nu au asigurare RCA au dreptul la despăgubire. Acest drept nu este, însă, valabil în orice situație și nici nu presupune despăgubiri în orice cuantum. În România, toate firmele de asigurare care vând RCA cotizează la Fondul pentru Victimele Străzii(FPVS). De anul trecut, acest fond este parte din Biroul Asigurătorilor Auto din România(BAAR), mai cunoscut ca Biroul Carte Verde. FPVS a fost construit ca să despăgubească acele persoane care suferă prejudicii în urma unor accidente provocate de maşini care nu au RCA sau care rămân neidentificate. Daunele materiale, adică pagubele provocate maşinii, nu vor fi achitate de Fond decât dacă victima necesită mai mult de 60 de zile de spitalizare şi doar cu o franşiză de 500 de euro, după cum explică reprezentanţii Direcţiei, potrivit capital.ro.

Doar 19% dintre locuințele din România mai sunt asigurate. De la înființarea sa în 2009, Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID), singura firmă care poate emite asigurarea obligatorie a locuinței, a achitat daune de doar puțin peste 12 milioane de lei, arată datele oficiale. Este o sumă mică, însă, analizând situația plăților pe județe, ea devine relevantă și conduce la concluzii îngrijorătoare: practic, întregi regiuni geografice ale României sunt total descoperite în caz de dezastre, iar oamenii de acolo riscă să ajungă pe stradă. Vâlcea, Vrancea, Galați și Prahova, alături de câteva județe din zona Olteniei au fost cele mai expuse regiuni ale României la dezastre naturale cum sunt inundațiile majore, alunecările de teren și cutremurele. O arată datele oficiale ale Pool-ului de Asigurare împotriva Dezastrelor, potrivit Romania Libera.

Prima autostradă care trebuia inaugurată în 2018 a intrat în reparaţii. Constructorul frezează şi pune iar asfalt. Lotul 3 al autostrăzii Sebeş – Turda, care trebuia inaugurat în ianuarie, a intrat în reparaţii din 26 martie. Constructorul italian Tirrena Scavi frezează porţiunile cu exces de bitum şi pune iar asfalt. Lucrări pe Autostrada Sebeş – Turda lotul 3, între valea Aiudului şi nodul Aiud (foto: elion, membru al forumului Asociaţiei Pro Infrastructură) „De ieri (luni – n.r.) am început lucrările de reparaţii stabilite de comun acord cu consultantul. În zonele cu exces de bitum frezăm şi punem din nou asfalt”, au declarat marţi pentru Economica.net reprezentanţi ai constructorului. În paralel cu lucrările de reparaţii, firma constructoare derulează activităţi de întreţinere. De asemenea, constructorul italian a comandat o expertiză independentă pe secţiunile de autostradă unde au fost identificate probleme de rugozitate şi planeitate la testele efectuate de Centrul de Studii Tehnice Rutiere şi Informatică (CESTRIN), organism tehnic al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, potrivit economica.net.

Băncile pentru locuințe sunt încă blocate de stat. Îmbunătățirea condițiilor locative din țara noastră are nevoie de investiții, care ar putea fi susținute cel mai bine de produsele bancare de economisire și creditare. Din păcate, acestea sunt blocate de doi ani, iar Parlamentul nu se grăbește să le repornească. Situaţia bancară din ţara noastră nu trece prin momente fericite în condiţiile în care inflaţia va duce dobânzile în sus, iar discuţiile din Parlament referitoare la plafonarea dobânzilor şi la limitarea valorii recuperabile de la un debitor în cazul unui transfer de creanţă nu ajută deloc, dimpotrivă. Asistăm la mişcări care ar putea bloca creditarea bancară, creditare care în ciuda creşterilor din ultimii ani nu se apropie de nivelurile statelor dezvoltate. România are un nivel de bancarizare foarte redus, cu un procent de 60% din populaţie, potrivit capital.ro.

Cu cât au crescut de fapt preţurile la gaze şi electricitate în România în 2017. DG Energy, directoratul pentru Energie al Comisiei Europene, a publicat datele referitoare la evoluţia preţurilor la gaze şi energie electrică în ultimul trimestru al anului trecut. Preţurile la consumator au crescut marginal la gaz, semnificativ la energie electrică, în comparaţie cu cele de la finalul lui 2016, dar mult mai puţin decât procentele avansate de unii politicieni români. Preţul mediu estimat de DG Energy pentru consumatorii casnici din România au fost, în al patrulea trimestru al anului 2017, de 3,23 eurocenţi/KWh, preţ cu toate taxele incluse. Este cel mai mic preţ din Uniunea Europeană. În ultimul trimestru al anului 2016, acelaşi preţ a fost, pentru România, de 3,20 eurocenţi, deci, pentru consumatorii casnici din România preţurile au crescut cu doar 1%. Preţurile finale ale gazelor la populaţie sunt încă reglementate în România, potrivit economica.net.