Business Report: Topul cladirilor de birouri in care lucreaza cei mai multi corporatisti; Cum si-au impartit harta Romaniei companiile de avioane low-cost; "Gaura" de la pensii depaseste in premiera 4 miliarde de euro – 2,6% din PIB

​Topul cladirilor de birouri in care lucreaza cei mai multi corporatisti. Peste 73.000 de angajati ai multinationalelor tranziteaza zilnic Bucurestiul spre cele mai mari 20 de parcuri de afaceri si cladiri de birouri din oras. Numarul lor se va dubla in urmatorii cinci ani. Cele mai populate cladiri de birouri identificate de revista Capital sunt o mina de aur pentru proprietari, in contextul in care multinationalele le platesc anual pentru spatiul inchiriat circa 120 milioane de euro. Corporatiile cheltuiesc in jur de 3.000 de euro pe an pentru fiecare angajat dintr-un sediu central si circa 1.300 de euro pe an pentru cei care lucreaza intr-un spatiu dedicat activitatilor de back-office (servicii de administrare, fara interfata cu clientii). Ultima categorie acopera circa 80% din numarul de angajati care lucreaza in cladiri de birouri moderne, scrieCapital.ro.

Cum si-au impartit harta Romaniei companiile de avioane low-cost. Trei companii low-cost domina piata din Romania, iar ceilalti operatori prezenti se concentreaza doar pe una sau doua rute. Cel mai nou pariu al unei companii este cel al Ryanair, care in aproape doi ani a pus pe harta destinatiilor trei aeroporturi din Romania. Romania este a doua cea mai mare piata din regiune si a inregistrat cea mai mare crestere a capacitatii luna trecuta, arata cele mai recente date ale OAG, furnizor de informatii si solutii cu privire la industria aviatica. Unul dintre factorii care a dus la aceasta crestere este introducerea de noi rute si cresterea capacitatii pe cele deja existente, masuri luate in special de companiile low-cost. Iar cresterea numarului de rute si a frecventelor a dus la majorarea cotei de piata. Spre exemplu, daca in februarie 2010 companiile low-cost aveau o cota de piata de 34% din totalul de locuri alocate pe piata locala, in februarie anul acesta, aceasta cota a ajuns la 52%, anuntaEconomica.net.

„Gaura” de la pensii depaseste in premiera 4 miliarde de euro – 2,6% din PIB. Solutiile pe termen lung. In ultimii zece ani, bugetul asigurarilor sociale, cel din care se platesc pensiile, a trecut de la un excedent de aproape 10% in raport cu contributiile achitate de catre salariati la un deficit ceva mai mare de 50% din aceste contributii. Simultan, pensiile acordate au trecut de la situatia in care ar fi trebuit sa fie cu 10% mai mari decat cele platite efectiv la cea in care sunt subventionate puternic de la bugetul de stat pentru a ajunge cu 50% mai mari decat ar rezulta din simpla redistribuire a banilor dinspre salariati catre pensionari. Mentionam ca nu am mai complicat tabelul cu veniturile nefiscale, rambursarile de credite etc. si nici nu am inclus cheltuielile cu personalul si cele de capital, nesemnificative fata de volumul obligatiilor asumate de stat pentru plata pensiilor. Asta pentru a simplifica relatia dintre ce se plateste catre bugetul asigurarilor sociale si ce bani se achita din acesta, informeazaCursdeguvernare.ro.

Pe urma pasilor pierduti: Romania si-a adus aminte de Iran, nu si invers. Ministrul roman de externe, domnul Lazar Comanescu, se afla in vizita in Iran, insotit si de un reprezentant al Ministerului Energiei, la nivel de secretar de stat. Dincolo de formulele diplomatice si sterile ale comunicatelor oficiale, reluarea contactelor economice cu Iranul ne-ar putea aduce la o realitate din care economia romaneasca ar avea enorm de mult de castigat. In urma cu cateva saptamani, Lukoil Romania anunta ca va importa petrol din Iran pentru al procesa in rafinaria de la Ploiesti. Cantitatea contractata este infima prin comparatie cu ceea ce importa Romania din Iran, inainte de 1990. Dar, importul de titei din Iran era o afacere mult mai complexa, decat simpla rafinare a titeiului. Tara noastra oferea la schimb marfuri prelucrate, proiecte la cheie, de care si in zilele de azi Iranul profita, scrieEnergy-Center.ro.

Preturile apartamentelor sparg un prag psihologic. Luna trecuta, piata imobiliara a spart un prag psihologic. Pretul mediu al apartamentelor din marile orase a sarit pentru prima oara in ultimii patru ani de 1.000 de euro pe metru patrat. Optimismul se vede cel mai bine in Bucuresti si Brasov, doua orase in care preturile locuintelor au sovait pana de curand, dar au revenit pe crestere puternica anul acesta. Increderea este de fapt a proprietarilor, pentru ca pretul de 1.000 de euro pe metru patrat este cel cerut in anunturi. Cumparatorii inca nu se grabesc sa arunce cu banii. In ultimii ani, dupa Revelion, atat proprietarii care isi scot locuintele la vanzare, cat si dezvoltatorii au fost loviti de un optimism incurabil care i-a indemnat sa creasca preturile. Anul acesta, euforia s-a mentinut si luna februarie, cand pretul mediu al apartamentelor noi si vechi din marile orase a trecut de 1.000 de euro pe metru patrat, potrivit datelor Imobiliare.ro, anuntaDigi24.

2016 Geneva Live – Koenigsegg Regera, cel mai puternic model de serie din lume! Koenigsegg s-a gandit sa strice sarbatoarea Bugatti. Cum? Prin prezentarea versiunii de serie a lui Regera. Conceptul cu acelasi nume a fost expus in 2015, tot la Geneva, iar acum, producatorul scandinav a scos armele. La propriu. Koenigsegg Regera foloseste un sistem de propulsie hibrid care promite sa ofere 1.520 CP si 2.000 Nm. Vorbim despre un plus de 20 CP si 400 Nm comparativ cu Chiron. Resursele sunt puse pe sosea doar prin intermediul puntii spate si cu ajutorul unui sistem direct de transmisie. In aceste conditii, acceleratia de la 0 la 100 km/h se desfasoara in 2,8 secunde, iar repriza 0 – 200 km/h are loc in 6,6 secunde. Viteza maxima a lui Regera depaseste 400 km/h. Conform oficialilor producatorului scandinav, Koenigsegg Regera va fi fabricat in 80 de exemplare, iar pretul de pornire va fi de 3 milioane de euro, informeazaAuto-Bild.ro.

Recoltarea banilor europeni, ingreunata de birocratie si de lipsa confinantarii. In primul exercitiu financiar al Programului National de Dezvoltare Rurala (PNDR), din intervalul 2007-2013, Romania a pierdut 1,5 miliarde de euro. Pentru urmatoarea perioada, 2014-2020, autoritatile promit ca vor face o serie de modificari legislative, astfel incat fermierii sa poata accesa toate fondurile europene puse la dispozitie Romaniei pentru dezvoltarea sectorului agricol. In perioada 2007-2013, rata absorbtiei pe Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) a fost de 88,36%. Principalele motive pentru care agriculturii autohtoni nu au reusit sa acceseze toti banii europeni pusi la dispozitie Romaniei au fost lipsa cofinantarii si birocratia. Mai mult decat atat, Romania a dezangajat 940 de milioane de euro din bani europeni, ceea ce este o mare pierdere, deoarece se puteau realiza foarte multe obiective in mediul rural si se putea reduce decalajul fata de Uniunea Europeana, a declarat, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, in cadrul conferintei „Agricultura competitiva in 2016: Finantare si tehnologii”, scrieCapital.ro.