Călin Georgescu a fost eliberat. Fostul candidat la prezidențiale va fi cercetat sub control judiciar
Tribunalul București a decis plasarea sub control judiciar a fostului candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu, în dosarul în care este acuzat de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi constituire a unui grup infracţional organizat, a confirmat Cosmin Sterea Grossu, președintele instanței, pentru HotNews.
Tot sub control judiciar a fost plasat și omul de afaceri Ionel Rusen, învinut și el în același dosar instrumentat de DIICOT.
Decizia Tribunalului București nu este definitivă. Cu toate acestea este executorie, prin urmare Călin Georgescu a fost pus în libertate. Decizia instanței a fost primită cu urale de susținătorii săi prezenți în fața Tribunalului București, care au scandat „Libertate!” și „Nu cedăm!”.
Georgescu a ieșit din sediul Tribunalului în ovațiile celor aproximativ 300 de oameni aflați acolo: „Libertate”, „Călin Georgescu președinte”, „Căline, poporul e cu tine”.
„Lumea e mică, Dumnezeu e mare”, a spus fostul candidat la prezidențiale, pe scările Tribunalului. Flancat de bodyguarzi el s-a oprit și a salutat mulțimea, cu mâinile ridicate.
Pe durata controlului judiciar, Călin Georgescu va trebui să respecte mai multe măsuri impuse de magistrați.
Călin Georgescu s-a mai aflat sub control judiciar, între februarie 2025 și aprilie 2026, într-un alt dosar în care este acuzat de infracțiuni la ordinea constituțională.
De ce este acuzat Călin Georgescu
Călin Georgescu a fost reținut luni și și-a petrecut noaptea în Arestul Central al Poliției Capitalei, de unde marți a fost dus în instanță.
DIICOT îl acuză pe Georgescu că a înșelat un om de afaceri cu aproximativ 1,1 milioane de euro, din care aproximativ 100.000 de euro au fost folosiți în campania lui electorală pentru alegerile prezidențiale.
Ridicat în drum spre un bazin de înot
Călin Georgescu a fost ridicat luni dimineața, în timp ce se îndrepta spre un bazin de înot în Otopeni, și dus pentru percheziții la vila lui din Mogoșoaia, în dosarul de înșelăciune.
Ancheta care îl vizează a pornit de la o plângere depusă de un om de afaceri din Buzău, Răzvan Leu, care acuză că a fost păgubit cu suma de 1,1 milioane de euro.
Fostul candidat la prezidențiale i-ar fi propus omului de afaceri buzoian o afacere cu tranzacții cu metale prețioase. Afacerea avea nevoie de o linie de credit în valoare de 6 milioane de euro, iar Georgescu i-ar fi recomandat lui Răzvan Leu să ia legătura cu un om de încredere, Ionel Rusen, care la rândul lui i-a prezentat un cetățean italian, Massimiliano Arena, prezentat ca fiind reprezentantul unei bănci din Elveția.
Pentru a obține creditul lui Răzvan Leu i s-a cerut să achite o garanție de 1 milion de euro, iar ulterior alți 100.000 de euro, cu promisiunea că împrumutul poate crește la 15 milioane de euro.
Împrumutul nu s-a mai realizat, iar omul de afaceri buzoian a cerut restituirea garanției totale de 1,1 milioane de euro, însă nu a mai primit banii.
Ce au găsit procurorii la percheziții
Printre altele, anchetatorii au găsit în vila din Mogoșoaia o legitimație „diplomatică” pe numele lui Călin Georgescu, aparent emisă de Ordinul Cavalerilor de Malta.
Este vorba despre un document intitulat „DIPLOMATIC ID – Order of Malta, Sovereign Order Hospitalliers of Saint John of Jerusalem”. Pe document apare numele „senatorului” Călin Georgescu, având și poza acestuia.
Ulterior, Ambasada Ordinului Suveran Militar de Malta în România a anunțat că nu a emis niciun document pe numele lui Georgescu.
Totodată, în mașina lui Georgescu a fost găsit un aparat de bruiaj, care îi permitea fostului candidat la alegerile prezidențiale din 2024 să nu fie înregistrat în timp ce purta diverse conversații.
Potrivit unor surse judiciare, este vorba de un aparat de bruiaj (rabbler), folosit pentru a bloca ascultarea și înregistrarea convorbirilor.
De asemenea, după orele de percheziții, mascații au ieșit cu genți pline de documente din vila lui Georgescu de la Mogoșoaia.
Răzvan Leu: „Am avut încredere deplină în Călin Georgescu”
Răzvan Leu a confirmat că el este cel care a formulat plângerea penală împotriva lui Georgescu.
„Confirm că sunt persoana care a formulat, în ianuarie 2024, plângerea penală aflată la baza dosarului instrumentat de DIICOT. Am făcut acest demers dintr-un singur motiv: am pierdut peste un milion de euro, bani câștigați prin muncă, în urma promisiunii unei finanțări care nu s-a concretizat niciodată. Am încercat ani de zile să recuperez suma pe cale amiabilă, fără niciun rezultat. L-am cunoscut pe Călin Georgescu în 2021, printr-o conjunctură întâmplătoare. Mi-au plăcut hotărârea, povestea și planurile sale. Asemenea mie, după cum ați văzut, milioane de români au avut încredere în Călin Georgescu”, a afirmat Răzvan Leu luni, într-un comunicat de presă transmis Agerpres.
„Am avut încredere deplină în Călin Georgescu și în ceea ce mi-a spus. Din păcate, totul s-a dovedit a fi o escrocherie, o păcăleală. Am fost înșelat cu suma de 1.100.000 euro, dată de mine ca avans pentru un împrumut extern de 6.000.000 euro, o linie de credit destinată unor investiții în afaceri. Împrumutul ar fi trebuit acordat de o companie financiară recomandată și garantată de Călin Georgescu și de partenerii săi de afaceri, pe care presa i-a menționat deja”, a precizat omul de afaceri din Buzău.
Ce pedeapsă riscă Georgescu
Avocata Sandra Grădinaru, cadru didactic în cadrul Facultății de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a explicat, pentru HotNews, care sunt pedepsele prevăzute de legislația românească în cazul celor două infracțiuni de care este acuzat Călin Georgescu.
„Pentru infracțiunea de înșelăciune în formă simplă limitele de pedeapsă sunt cuprinse între 6 luni la 3 ani. Limitele de cresc de la 1 la 5 ani, dacă infracțiunea a fost săvârşită prin folosirea de calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase, iar dacă a produs consecințe deosebit de grave se majorează cu jumătate. Pentru infracțiunea în formă continuată, pedeapsa se majorează cu maximum trei ani”, a explicat avocata Grădinaru.
Astfel, pentru infracțiunea de înșelăciune, Georgescu riscă până la 10 ani de închisoare, prin reținerea celor două prevederi: agravanta și forma continuată.
În cazul infracțiunii de constituire de grup infracțional organizat, în forma simplă, limitele de pedeapsă sunt cuprinse între 1 și 5 ani de închisoare.
În forma agravantă, când infracțiunea urmărită de grup este sancționată cu închisoare mai mare de 10 ani, pedeapsa este de la 3 la 10 ani.
Dacă va fi găsit vinovat, atunci lui Călin Georgescu i se va aplica o pedeapsă principală (cea mai mare) și un spor, reprezentând o treime din cuantumul celei de-a doua.
Celelalte două dosare penale care îl vizează pe Călin Georgescu
Ancheta DIICOT reprezintă cel de-al treilea dosar în care fostul candidat a fost pus sub acuzare.
În iulie 2025, Călin Georgescu a fost trimis pentru prima dată în judecată, fiind acuzat de promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și de crime de război, precum și de promovarea, în public, a ideilor, concepțiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe, în formă continuată. Dosarul se află în prezent pe rolul Judecătoriei Sectorului 1.
Pe 3 aprilie, Georgescu a scăpat definitiv de controlul judiciar, la mai bine de un an de la instituirea acestei măsuri preventive, după ce Tribunalul Bucureşti i-a admis contestaţia şi a desfiinţat în parte hotărârea Judecătoriei Sectorului 1, care decisese să-i menţină măsura preventivă.
În septembrie 2025, Călin Georgescu a fost trimis în judecată de către Parchetul General în cel de-al doilea dosar, în care este acuzat că a plănuit acțiuni pentru destabilizarea României, după ce Curtea Constituțională (CCR) a amânat primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, pe care Georgescu l-a câștigat. Cazul se judecă la Curtea de Apel București (CAB).
În acest dosar, Georgescu a fost trimis în judecată alături de fostul mercenar Horaţiu Potra şi de alţi 20 de inculpaţi.
Potra este acuzat de tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi nerespectarea regimului materiilor explozive. CAB a stabilit următorul termen pentru data de 28 septembrie 2026.