Cât mai rezistă războiului economia Israelului? Cât a costat până acum conflictul și care a fost mutarea Băncii centrale israeliene după atacul Hamas

Șomajul a crescut pentru că firmele și-au trimis oamenii acasă, alții au renunțat ei înșiși la serviciu pentru că școlile s-au închis, iar cineva trebuia să stea cu copiii acasă, piața de construcții e blocată, pentru că industria folosește palestinieni din Cisiordania. Este ceea ce s-a întâmplat în ultimul an în Israel, o țară pe care mulți o invidiau. Până acum, costul războiului declanșat de atacul Hamas din 7 octombrie 2023 a fost estimat de Banca Centrală a Israelului la aproximativ 67,5 miliarde de dolari sau aproximativ 13% din PIB.

La aproape un an de la de la începutul războiului Israel-Hamas, economia israeliană trece prin momente delicate, iar escaladarea conflictului sau internaționalizarea lui va pune o și mare presiune pe bugetul țării.

Premierul Benjamin Netanyahu a încercat să atenueze îngrijorările spunând că prejudiciul economic este doar temporar. Dar cel mai sângeros și mai distructiv război dintre Israel și Hamas a lovit mediul de afaceri și a compromis încrederea într-o economie considerată cândva un puternic motor antreprenorial.

„Israelul era o țară pe care mulți o invidiau. Apoi a venit 7 octombrie”

Prezent la București, guvernatorul Băncii Centrale a Israelului, Amir Yaron, spune că îi e destul de greu să îi explice cuiva ce se întâmplă cu economia Israelului.

„Israelul a fost una dintre țările care s-au contractat cel mai puțin în pandemia de COVID- minus 1.5%. Am crescut enorm după aceea, 9,5%, apoi  6,4%, și cu aproximativ 3,5 – 3,7%  în 2023.

Am reușit să ne ducem datoria în PIB de-a lungul  ultimelor ani de la aproximativ 100% la 60% din PIB. Pandemia ne-a prins cu o datorie de 72% în PIB, iar de atunci am coborât la aproximativ 60% la sfârșitul anului 2022.

Inflația urma să intre în ținta băncii centrale. Pe scurt, Israelul în acel moment era o țară pe care mulți o invidiau. Aveam parte de o aterizare super-blândă. Apoi a venit 7 octombrie. Ceva oribil, ceva atroce”, spune Yaron.

Orice economie de război, mai ales cea a unei țări mici cum e Israel, are o mare dilemă: dacă alocă banii pentru armată, apărare și securitate nu îi rămân destui pentru sănătate, educație sau infrastructură, afirmă Amir Yaron.

„Nu vrei ca o criză economică să devină o criză financiară”

El a relatat, la București, care a fost reacția Băncii Centrale a Israelului la atacul Hamas din 7 octombrie 2023:

„7 octombrie era o zi de sâmbătă, iar duminica este zi lucrătoare în Israel. Trebuia să decid dacă las băncile și bursa deschise. Este o decizie extrem de importantă, iar în final am decis să deschidem. 8 octombrie a fost  o zi de duminică, iar luni, 9 octombrie, s-a deschis piața valutară. Cursul șekelului sărise enorm. Dacă există o lecție pe care o putem lua din istoria economică este aceea că nu vrei ca o criză economică să devină o criză financiară.

Așa că în dimineața zilei de luni, 9 octombrie, înainte de ședința de tranzacționare, am anunțat că vom vinde până la 30 de miliarde de dolari din rezerve. Banca centrală a Israelului are rezerve de peste 200 de miliarde de dolari – peste 40% din PIB. Nu am apărat un anumit curs de schimb, ci doar am transmis un semnal cum că suntem acolo. Și asta a fost suficient pentru ca piețele să funcționeze”.

„În 13 octombrie, i-am chemat pe toți directorii băncilor din Israel în biroul meu și i-am întrebat cum își ajută clienții”

În 13 octombrie, guvernatorul Băncii Centrale a Israelului i-a chemat în biroul său pe toți directorii băncilor din țară și i-a întrebat cum își ajută clienții.

„Sunt oameni care și-au părăsit casele în lenjerie intimă, sau care s-au înrolat în armată ca să-și ajute țara și care au rate de plătit; pe ei cum îi ajutați? Ce faceți cu ipotecile lor?

Și am făcut un program prin care toate băncile să amâne plata ratelor la toate creditele – persoane fizice și companii. Unele dintre bănci chiar au șters cu totul anumite împrumuturi. Băncile din Israel făcuseră o mulțime de profituri de-a lungul anilor, sunt foarte bine capitalizate și își pot permite să facă asta. Și asta a fost”, a relatat șeful Băncii Israelului.

Cât a costat până acum războiul

Costul războiului a fost estimat până acum de Banca Centrală a Israelului la aproximativ 67,5 miliarde de dolari sau aproximativ 13% din PIB.

Deficitul bugetar va sări de la 4,2% în 2023 la peste 8% în acest an, ceea ce afectează credibilitatea finanțelor israeliene.

„Din păcate, am fost retrogradați de S&P Fitch și, de asemenea, vinerea trecută a fost retrogradat două trepte de către Moody’s.”, explică Amir Yaron.

Israelul a avut destul de des incidente de securitate și tinde să-și revină foarte repede de la astfel de evenimente. Dar în ultimul trimestru din 2023 economia s-a contractat mai mult ca oricând- cu aproape 21%.

După acel minus de 21%, economia Israelului a avut un plus 17%. Dar în al doilea trimestru din acest an economia Israelului nu a mai crescut la fel de mult și asta din cauza contracției ofertei din economie.

„Ceea ce s-a întâmplat după 7 octombrie greu poate fi înțeles dacă nu ești în Israel”

Șeful Băncii Centrale a Israelului spune că este greu de înțeles din afara țării ce s-a întâmplat în Israel după atacul Hamas din 7 octombrie 2023.

Șomajul a crescut pentru că firmele și-au trimis oamenii în șomaj temporar. Alții au renunțat ei înșiși la serviciu pentru că școlile s-au închis, iar cineva trebuia să stea cu copiii acasă. În plus, industria construcțiilor, sau cel puțin o treime din ea, folosește palestinieni din Cisiordania. Iar acum această piață e blocată, cu toate consecințele care decurg de aici.

Evident, investițiile străine s-au prăbușit și ele.

„Israel are rate ridicate de fertilitate, prin urmare o cerere mare de locuințe. Dacă această piață e blocată, e ușor de anticipat că prețurile caselor vor crește. Și oamenii, știind asta, se gândesc „mai bine să-mi iau o casă chiar acum, dacă vor crește prețurile”. Așa că prețurile caselor sunt mari în Israel , o țară în care construcțiile reprezintă aproape 8% din construcția PIB-ului.

Incertitudinea economică este foarte mare, așa cum și incertitudinea geopolitică este foarte mare în prezent. Și face viața unei bănci centrale foarte, foarte provocatoare”, explică Yaron.

Un experiment economic

Cursul de schimb se mișcă destul de mult după declarațiile geopolitice. De multe ori când vorbești cu economii foarte mari, acestea nu se gândesc prea mult la cursul de schimb.

Dar pentru economiile mici, deschise, și pentru băncile centrale ale economiilor mici deschise, cursul de schimb este o variabilă economică foarte importantă. Afectează inflația, afectează exporturile, afectează competitivitatea.

• În graficul de mai jos avem rata reală a dolarului în shekel, iar în portocaliu este reprezentat ceea ce ar fi valoarea dolarului în shekel dacă ați folosi NASDAQ ca proxy.

„Deci, de ce aș folosi NASDAQ? Pentru că Israelul are un sector uriaș de înaltă tehnologie. Când NASDAQ sau S&P se descurcă bine, sectorul high-tech se descurcă extrem de bine. Și în plus, când piețele financiare se descurcă bine în străinătate, casele noastre de investiții instituționale, care investesc mulți bani acolo, câștigă bani și îi schimbă pe Shekeli. Asta creează o corelație foarte strânsă”, explică guvernatorul Băncii Centrale a Israelului.

Acesta este un experiment economic foarte interesant. Ați putut vedea că linia portocalie coincide destul de mult cu linia albastră și apoi vine ceea ce s-a întâmplat, practic, în ianuarie 2023. Au existat o mulțime de încercări de reforme judiciare, ceea ce a creat un decalaj mare între linia albastră și linia portocalie. Șekelul s-a depreciat foarte mult și asta are un efect asupra inflației și a nevoii noastre de a fi mai vigilenți cu rata dobânzii, mai adaugă acesta.

60% din exporturile Israelului sunt asigurate de firmele de high-tech

Guvernatorul Israelului a vorbit despre locomotiva economiei israeliene- sectorul high-tech.

„Suntem foarte cunoscuți în domeniul cibernetic sau în cel al tehnologiei medicale. O treime din impozitul pe salarii strâns la buget provine de la angajații acestui sector. 60% din exporturile Israelului sunt asigurate de firmele de high-tech. 18% din PIB e generat de acest sector. Dar suntem într-o situație în care cheltuim mult pentru apărare și nu cheltuim prea mult pentru sănătate, educație, infrastructură”, adaugă Yaron.

Potrivit companiei de sondaj de afaceri Coface, aproximativ 60.000 de companii israeliene se vor închide în acest an din cauza lipsei de forță de muncă sau a perturbărilor logistice. Planurile de investiții au fost, la rândul lor, amânate. În turism, un important contributor la PIB-ul țării, e jale.

Conform Oxford Economics, a existat o creștere de 93% a cheltuielilor militare în ultimele trei luni ale anului 2023, comparativ cu aceeași perioadă din 2022, iar în 2024 acestea vor fi duble față de 2023. O mare parte din această creștere va fi folosită pentru salariile rezerviștilor, artilerie și interceptori pentru sistemul de apărare Iron Dome al Israelului.

Oxford Economics anticipează că economia Israelului va încetini până la 1,5% creștere în acest an. Creșterea redusă și deficitele ridicate vor exercita o presiune suplimentară asupra profilului datoriei Israelului, ceea ce va crește probabil costurile împrumuturilor.