Sari direct la conținut

CAZUL BULAI. Contestată de o parte a societății din România, „educația sexuală te ajută să-ți stabilești niște limite personale”, pledează un psiholog clinician cu studii în SUA

HotNews.ro
CAZUL BULAI. Contestată de o parte a societății din România, „educația sexuală te ajută să-ți stabilești niște limite personale”, pledează un psiholog clinician cu studii în SUA
Alexandra și Teodora, foste studente SNSPA. Foto fundal: Inquam Photos / Mălina Norocea

Site-ul de investigații Snoop.ro a dezvăluit luni că sociologul Alfred Bulai, 61 de ani, profesor, șeful departamentului de sociologie de la SNSPA și cunoscut analist politic la TV, le cerea studentelor să se dezbrace în fața lui. Asta arată că nu doar copiii trebuie educați, „ci și noi, adulții”, crede Sandra O’Connor, psiholog clinician, dr. în medicină comportamentală și psihologia sănătății.

  • „Este foarte greu să justifici de ce ai fost tu singură cu un bărbat în acel context. Societatea în sine a perpetuat această idee, că noi ar trebui să facem niște alegeri specifice pentru a evita astfel de situații” – dr. Sandra O’Connor.
  • „Educația sexuală nu este despre sex, este despre corp, despre sănătatea lui, despre consimțământ, despre limite personale și, în primul rând, despre minimalizarea abuzului la o vârstă fragedă”.

Multe victime nu identifică abuzul sau nu etichetează imediat evenimentul ca fiind o traumă sau un abuz sexual, susține dr. Sandra O’Connor, psiholog clinician cu studii în SUA, care lucrează și cu victime ale abuzului sexual. 

„Din experiența mea profesională, de cele mai multe ori victimele se gândesc că este vina lor pentru ceea ce s-a întâmplat”, adaugă dr. O’Connor. 

De aceea este infinit mai greu pentru o victimă să iasă în față și să rostească un abuz cu voce tare, continuă psihologa. „Mai ales atunci când vorbim despre niște copii, despre niște adolescente de 18, 19, 20 de ani, într-un mediu universitar toxic, în care sunt expuse la abuz sistematic, prelungit, repetat și susținut de un superior ierarhic într-o poziție de mentor, care ar fi trebuit de fapt să le protejeze”.

Dr. Sandra O’Connor este și autor de carte. A publicat, în 2022, la editura Bookzone, cartea „Curajul de a fi un părinte imperfect”. De asemenea, marți, 6 august, va lansa la aceeași editură un alt volum, „Copilul din oglindă”, în care autoarea vorbește despre supraviețuirea posttraumatică după o agresiune sexuală, răpire și tentativă de omor, suferite în copilărie, la vârsta fragedă de 8 ani. 

Am avut în terapie multiple astfel de cazuri, incidența este foarte mare” 

„Eu lucrez cu studente care au trecut prin asta, din păcate, am întâlnit multiple cazuri în cabinet, de victime ale agresiunilor sexuale”, a declarat dr. Sandra O’Connor. „Incidența este destul de mare și cred că foarte mulți dintre colegii mei ar putea să spună același lucru. Nu sunt cazuri singulare”, a subliniat ea. 

Psihologa a menționat că a întâlnit în cabinet și multe victime minore, iar acele cazuri au fost raportate mai departe către autorități. „Acele cazuri au ajuns în instanță, în fața forurilor necesare. Noi avem obligativitatea de a raporta abuzurile sexuale, când este vorba de minori”. 

Ce putem face pentru a preveni abuzurile sexuale din școli 

Scriitoarea și psihoterapeuta Petronela Rotar argumenta, într-o explicație pentru publicul HotNews.ro, de ce încă tindem să căutăm vina victimelor în situațiile de abuz și cum apare reacția: „De ce femeile vorbesc abia acum?”. Ea a relatat despre „dinamica complexă a abuzului”. 

Despre educație vorbește și dr. Sandra O’Connor, care întărește ideea că întotdeauna este pusă la îndoială credibilitatea victimei. „Este foarte greu să justifici de ce ai fost tu singură cu un bărbat în acel context. Societatea în sine a perpetuat această idee, că noi ar trebui să facem niște alegeri specifice pentru a evita astfel de situații”. 

Psiholog clinician dr. Sandra O’Connor. Sursa foto: Facebook

„Partea de educație sexuală te ajută să-ți stabilești niște limite personale”

Dr. Sandra O’Connor a vorbit și despre ce putem face mai mult decât să fim solidari cu victimele abuzurilor sexuale post-factum. 

„În primul rând, să conștientizăm ce rol important are educația emoțională, una care să implice și partea de educație sexuală, de la o vârstă fragedă. De ce? O educație socio-emoțională îți arată modul în care tu te raportezi la adulții din jur și modul în care tu te raportezi la niște relații sănătoase între indivizi. Partea de educație sexuală te ajută să-ți stabilești niște limite personale”, susține psihologa. 

„Eu și mulți dintre colegii mei spunem asta de foarte mult timp. Educația sexuală nu este despre sex, este despre corp, despre sănătatea lui, despre consimțământ, despre limite personale și, în primul rând, despre minimalizarea abuzului la o vârstă fragedă”, subliniază dr. O’Connor. 

„Pentru că învățând ceea ce înseamnă o limită personală, învățăm să spunem nu, învățăm ceea ce intră deja în spațiul nostru personal. Și asta este foarte important. Dintr-o perspectivă a prevenției și sprijinului pentru victimele abuzurilor sexuale există atât de multe măsuri pe care le putem lua. Cum spuneam, ca societate este esențial să promovăm educația emoțională. În școli, în comunități. 

Cum facem asta? 

„Nu doar prin educație, ci și prin campanii de informare care să educe publicul”, mai spune dr. O’Connor. „Și atenție, nu doar copiii și tinerii trebuie să fie educați asupra acestor aspecte. Chiar și noi, adulții, părinții, trebuie să fim reeducați în aceste aspecte”. 

Ce pot face în plus părinții pentru a-și feri copiii de abuz sexual 

În plus, adaugă specialista, părinții mai pot face ceva: să încurajeze o comunicare deschisă cu copiii, astfel încât ei să se simtă confortabil să le împărtășească orice problemă, fără să se simtă în pericolul de a fi judecați. 

„Asta înseamnă să le oferim educație sexuală adecvată vârstei, care să includă aceste informații, chiar și acasă, despre consimțământ, limite personale și despre disponibilitatea noastră ca părinți de a fi acolo pentru a comunica cu ei”. 

Nevoia de programe de prevenție și de sprijin pentru victime este urgentă  

„Instituțiile de învățământ trebuie – și acesta este un «TREBUIE» mare – să implementeze programe de prevenție a abuzurilor sexuale. Ce înseamnă asta? Să asigure, în primul rând, accesul elevilor și studenților la consilieri școlari, la psihologi care pot să le ofere sprijin real. Știm că acest lucru nu se întâmplă acum”, mai spune psihologa.  

Ea explică, în continuare, cum traumele pot afecta în profunzime dezvoltarea armonioasă a copiilor și adolescenților. 

„În cazul unui abuz, apar perturbări în dezvoltarea sănătoasă a sinelui și a relațiilor. Experiențele traumatice au un impact profund și asupra dezvoltării creierului nostru. Ne afectează toate structurile care sunt implicate în gestionarea stresului și a emoțiilor. Asta înseamnă că suntem într-o stare constantă de alertă, de anxietate. Survine stresul cronic, care duce la probleme de memorie ș.a”.

„Este atât de important să nu luăm în derizoriu astfel de situații, ci să începem să luăm, în mod conștient și asumat, o poziție cât mai ocrotitoare pentru victimă, să creăm un cadru pentru a preveni pe viitor astfel de situații. Să protejăm victima, nu abuzatorul”, a mai spus dr. O’Connor. 

Cine este Sandra O’Connor

Sandra O’Connor a absolvit Universitatea Babeș-Bolyai, apoi și-a urmat pasiunea pentru psihologie până în SUA, unde a urmat cursuri de specializare în cadrul universităților: Michigan School of Psychology, Northcentral University, Wayne State University și Schoolcraft College, potrivit bookzone.ro

Înainte de a-și obține doctoratul în medicină comportamentală și psihologia sănătății, s-a specializat în terapia de grup sub îndrumarea lui Clark E. Moustakas și Irvin D.Yalom în cadrul masteratului urmat la Michigan School of Professional Psychology.

Epopeea educațiie sexuale în școli

„Vot cu scandal în Parlamentul României. Educația sexuală în școli, doar cu acordul părinților”, sună titlul prin care, în iunie 2022, siteul Europa Liberă, o instituție media ponderată în limbaj, a relatat despre felul în care a evoluat legea educației sexuale.

”Legea prevede introducerea educației sanitare în școli începând cu clasa a 8-a doar cu acordul scris al părinților”, a scris sursa citată.

„Avem nevoie de libertate, nu de ideologie, avem nevoie de libertatea de a alege cum ne creștem copiii. Nu avem nevoie de masturbarea copiilor, de ideologie de gen, de avorturi la adolescenți, de sexualizarea lor, într-un cuvânt”, a spus deputatul AUR Ilie Coleșa, citat de Europa Liberă.

Deputata USR Simina Tulbure a argumentat contrar: ”Trebuie să vorbim mai mult despre educația sexuală, nu cea sanitară. Trebuie să vorbim despre sex într-o țară în care suntem numărul 1 la mame minore, da? Trebuie să vorbim despre consimțământ, pentru că elevii noștri nu cunosc ideea de consimțământ”. 

Adriana Radu: „Fără educație sexuală, toată lumea are aceleași panici, rușini, vinovății”

Legea educației sexuale a devenit aplicabilă. ”În vara anului trecut, după discuții aprinse la nivel politic, educația sexuală a devenit oficial reglementată în școli, în cadrul materiei Educație pentru sănătate. Este, din nefericire, doar un pas, în niciun caz un salt înainte, deși ar fi atât de imperios necesar, dacă ne uităm la statisticile legate de tinerii și elevii români”, a scris publicația de analiză Panorama, în vara lui 2023.

„Fără educație sexuală, toată lumea are aceleași întrebări, panici, rușini, vinovății, urgențe, disperări – toate nenecesare. Da, cine are mai multe resurse în familie va ieși mai ușor dintr-o situație mai grea, dar cu același nivel precar de informație în lipsa educației sexuale, toată lumea va intra cam la fel de ușor în respectiva situație. Toți copiii merită feriți de abuz sau de o sarcină nedorită”, a explicat pentru Panorama Adriana Radu, fondatoarea ong-ului SEXUL vs BARZA.

INTERVIURILE HotNews.ro