Ce efecte va avea înțelegerea Trump-Iohannis privind firmele chineze de tehnologie

​Unul din subiectele importante tranșate de Klaus Iohannis și Donald Trump la Casa Albă a fost cel legat de implicarea companiilor chineze în rețele 5G. Discuțiile vin în contextul în care compania chineză Huawei este unul dintre cei mai mari parteneri ai operatorilor de telecomunicații din România.

„România se angajează să colaboreze cu Statele Unite pentru a combate amenințările de cybersecurity pe care le prezintă furnizorii chinezi de rețele 5G”, scrie, negru pe alb, în documentul publicat pe site-ul Casei Albe după întâlnirea dintre cei doi președinți.

România și SUA au semnat și un memorandum care cuprinde mai multe elemente care trebuie avute în vedere la alegerea furnizorilor de tehnologie 5G. Printre cele mai importante puncte din acest document se numără:

Dacă furnizorul este, în lipsa pârghiilor juridice, sub controlul guvernului unui alt stat

Dacă furnizorul are o structură a acționariatului transparentă

Dacă furnizorul are o istorie de comportament corporatist etic și este supus unui regim juridic care impune practici corporatiste transparente

Cum se aplică în România memorandumul încheiat de Trump și Iohannis?

Este evident că înțelegerea dintre cele două țări vizează companiile chineze de tehnologie. Statele Unite se află în plin război comercial cu China, iar Trump a declarat recent că Huawei nu va avea acces în SUA.

„Chiar nu luăm în calcul să facem afaceri cu Huawei. E dificil să evaluăm ce intră în țară, ce nu intră, vorbim totuși de Huawei”, a declarat președintele SUA.

În același timp, în Uniunea Europeană lucrurile sunt mai nuanțate. Multe țări din UE, cum ar fi Marea Britanie sau Italia, nu au adoptat încă o poziție tranșantă. Asta chiar dacă pe continent există suspiciuni și acuzații la adresa companiilor chineze de tehnologie.

De exemplu, în decembrie 2018, autoritatea națională cehă pentru securitate cibernetică a emis un avertisment împotriva amenințărilor la adresa securității pe care le reprezintă tehnologiile furnizate de firmele chineze Huawei și ZTE. În ianuarie 2019, cehii au exclus Huawei de la o licitație pentru crearea unui portal fiscal.

Comisia Europeană a anunțat la începutul acestui an că toate țările din UE, inclusiv România, vor trebui să finalizeze până la sfârșitul lunii iunie 2019 o evaluare națională a riscurilor privind infrastructurile de rețele 5G.

Cum se pot interpreta în acest context condițiile din memorandumul semnat de România și SUA?

„Sunt niște cereri normale. O corporație trebuie să respecte niște standarde de etică, să nu fi avut niște probleme de etică în trecut (condamnări pentru corupție). Este normal să ceri transparență companiilor care licitează pentru tehnologii 5G. Partea cu adevărat interesantă este ce a apărut pe site-ul Casei Albe, unde, în comunicat, scrie explicit că România se angajează să colaboreze cu Statele Unite pentru a combate amenințările de cybersecurity pe care le prezintă furnizorii chinezi de rețele 5G. Este pe față. Partea dificilă este că Vodafone de exemplu a început implementarea tehnologiei 5G prin Huawei”, mi-a spus Tudor Galoș, consultant de afaceri și tehnologie.

Ce se poate face legal?

„Memorandumul nu are efecte legale, este o înțelegere, un fel de wishful thinking. Acum s-au implementat niște standarde, iar ANCOM (Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații) va elabora niște norme care vor trebui respectate. Din experiența mea de corporație, chestiile de etică contează cel mai mult. Dacă se demonstrează că Huawei a avut practici neconcurențiale sau lipsite de etică atunci poți să invoci chestia asta. Dar până acum nu am văzut să fi fost condamnați printr-o hotărâre definitivă pe undeva.

Repet, să vedem cum vor arăta normele ANCOM”, mi-a mai spus Tudor Galoș.

Dar până la urmă de ce ar trebui să ne temem de companiile chineze de tehnologie?

I-am întrebat pe cei de la Bitdefender, compania românească de cybersecurity și programe anti-virus, care sunt riscurile de care vrea să se protejeze statul român în cazul tehnologiei 5G.

„Rețelele de comunicații terestre și mobile sunt asimilate infrastructurilor critice, iar implementarea noii generații de tehnologii 5G va duce la creșteri semnificative ale vitezelor de transfer și, implicit, al volumului de date care trec prin operatorii de telefonie mobilă. Standardul 5G e de asemenea prima generație de rețea mobilă proiectată pentru Industrial IoT (Machine to Machine), așadar securitatea și disponibilitatea rețelei devine cu atât mai importantă.

Cel mai probabil, riscurile de securitate luate în calcul de statul român sunt legate de disponibilitatea rețelelor și confidențialitatea comunicațiilor care trec prin echipamentele 5G în contextul folosirii acesteia pentru comunicații de urgență și implementări machine-to-machine (smart city, transport și sistematizare, procese industriale)”, mi-a transmis Bogdan Botezatu, director al Threat Research la Bitdefender.

Compania Huawei a fost acuzată în ultimii ani că lucrează strâns cu serviciile de spionaj din China. Suspiciunile sunt cu atât mai mari cu cât fondatorul companiei este un fost lider al Armatei Populare de Eliberare. Anul trecut, Donald Trump a semnat o lege care interzice agențiilor guvernamentale să utilizeze tehnologie de telecomunicații de la companiile chineze Huawei și ZTE. Ulterior, Australia, Noua Zeelandă și alte țări au luat decizii similare. Acum se așteaptă și o decizie la nivelul Uniunii Europene.