Ce NU ți-a spus Guvernul despre noile măsuri din energie

Desigur, ne bucurăm cu toţii că vom plăti facturi mici la energie până în 2025, dar trebuie să fim conștienţi că nimic nu vine gratis, iar măsurile luate acum de Guvern au nişte costuri pe care tot noi, mai devreme sau mai târziu, va trebui să le plătim.

Guvernul a aprobat vineri o ordonanţă de urgenţă (publicată în Monitorul Oficial spre miezul nopţii, dar deja ne-am obişnuit cu asta), care schimbă din nou lucrurile în piaţa de energie. Mai exact, se introduce un mecanism reglementat de achiziţie centralizată a energiei de către OPCOM, operatorul bursei de energie.

Practic, OPCOM cumpără de la producători o cantitate de energie în baza prognozei de consum, la preţul de 450 de lei/MWh şi o vinde furnizorilor de energie care au în portofoliu clienţi finali şi distribuitorilor de energie (cei cu reţele) tot cu 450 de lei.

„De ce nu se încheie contracte directe între producători şi furnizori şi de ce este nevoie de un intermediar precum OPCOM?” veţi întreba, foarte justificat de altfel. Pentru că în istoria pieţei de energie din România a existat scandalul uriaş legat de “băieţii deştepţi” din energie, care cumpărau ieftin prin contracte directe şi făceau profituri-gigant. Bogdan Badea, preşedintele Directoratului Hidroelectrica, declara în urmă cu două săptămâni că aşteaptă apariţia unei pieţe speciale pentru a încheia contracte bilaterale direct cu marii furnizori şi pentru a elimina intermediarii cu comportamente speculative. „Având în vedere istoria Hidroelectrica vizavi de contractele bilaterale (povestea cu “băieţii deştepţi” – n.r.), am preferat să participăm la creionarea unei pieţe competitive a contractelor bilaterale, astfel încât să avem un cadru cât mai competitiv”, a spus Badea.

Ok, iată că acum avem un “cadru competitiv”, dar este extrem de greoi de înţeles şi de aplicat. Pe scurt, furnizorii transmit la Transelectrica o estimare de consum, iar producătorii o estimare de producţie şi cât la sută din producţie este deja vândută. ANRE calculează 80% din producţia disponibilă a producătorilor (producţia totală minus ce e contractat deja), iar acest 80% va fi vândut către OPCOM la 450 de lei. În cazul în care consumul este mai mic decât 80% din cantitatea disponibilă în piaţă, cantitatea de energie achiziţionată de la producători scade proportional. În cazul în care consumul este mai mare, furnizorii iau diferenţa din piaţă.

Creşte preţul energiei pe piaţa spot

Efectul principal este că statul nu va mai trebui să deconteze furnizorilor sume la fel de mari ca până acum, pentru că o parte din energie va fi luată la 450 de lei pe MWh. Pentru restul cantităţii, statul decontează 1.300 de lei pe MWh.

Cei care pierd cel mai mult sunt producătorii. Deşi costurile lor de producţie sunt acoperite cu această sumă de 450 de lei/MWh, profiturile lor vor fi puternic diminuate. Hidroelectrica se pregătea de listarea la bursă, dar acum poate să-şi ia adio de la acest plan.

Un alt efect va fi creşterea preţului în piaţa spot de energie, PZU, principala piaţă din România, ca urmare a diminuării ofertei.

Potrivit ministrului Energiei, Virgil Popescu, românii vor plăti preţuri plafonate până în 2025 astfel: 68 de bani/kWh pentru persoanele fizice care consumă până în 100 de kilowaţi/lună, 80 de bani pentru un consum până în 255 kWh şi „posibil” 1,3 lei, prin modificarea Ordonanţei 119 în Parlament, pentru restul consumatorilor, respectiv 1 leu pentru IMM-uri, instituţii publice şi pentru cine mai decide Parlamentul.

Ordonanţa, scrisă de reprezentanţii PSD

Surse din piaţa de energie au precizat, pentru Hotnews.ro, că această ordonanţă a fost gândită şi scrisă de reprezentanţii PSD, în frunte cu Marian Neacşu, secretarul general al Guvernului (care, de altfel, a şi ieşit în briefing la Guvern, vinerea trecută, alături de ministrul liberal de resort, Virgil Popescu, să anunţe ordonanţa), cu Iulian Iancu, membru în Comitetul de reglementare al ANRE, alături de Victor Ionescu, directorul general al OPCOM.

Una peste alta, s-a dus şi bruma de piaţă liberă pe care reuşiserăm să o construim de câţiva ani încoace. În 2025, după ce perioadele electorale vor fi trecut, va fi foarte greu să revenim la piaţa liberă. Din păcate, atunci vom şti răspunsul la întrebarea de ce nu mai au încredere investitorii să vină la noi în ţară.